2ra-1159/13 — Înlăturarea obstacolelor

dosarul nr. 2ra - 1159/13 prima instanţă: I. Talpa instanţa de apel: E. Ababei, N. Matveeva, G. Polivenco, DECIZIE 15 mai 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Iurie Bejenaru, Galina Stratulat, Svetlana Novac şi Tatiana Vieru examinând recursul declarat de către Maria Movileanu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Maria Movileanu împotriva Tatianei Gudima şi Ion Gudima cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Tatiana Gudima şi Ion Gudima, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 31 mai 2012 şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 16 iunie 2011, Maria Movileanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Tatianei Gudima şi Ion Gudima cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent.

În motivarea acţiunii, reclamanta, Maria Movileanu, a indicat că este proprietara casei locative din str. Decebal 19 municipiul Bălţi şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,0644 ha, potrivit contractului de vînzare-cumpărare nr. 8893 din 12 decembrie 2002. A menţionat reclamanta că în primăvara anului 2009, pîrîţii au demolat o porţiune din gardul care separă gospodăriile acestora pentru a pătrunde în spatele casei cu scopul de a efectua reparaţia peretelui casei. Reclamanta le-a permis pîrîţilor accesul cu condiţia că după ce vor finaliza reparaţia, aceştia vor instala o poartă în această parte a gardului şi o vor folosi doar cu acordul prealabil din partea Mariei Movileanu. După finisarea reparaţiei, pîrîţii au închis gaura din gard cu o placă de azbest.

Însă de un an şi jumătate, pîrîţii nu mai închid gaura din gard, pătrunzînd în permanenţă în ograda reclamantei fără permisiunea acesteia, lezîndu-i dreptul de a se folosi nestingherit de proprietate. 1 Existenţa găurii în gard crează şi un potenţial pericol pentru a fi sustrase bunurile reclamantei. A mai indicat reclamanta că are patru nepoţi şi îi este frică de siguranţa lor din cauza acestei găuri, neputîndu-i lăsa acasă fără supraveghere. De asemenea pîrîţii pătrundeau neautorizat în ograda Mariei Movileanu, o agresau şi o băteau de rînd cu soţul său. Faptul comportamentului agresiv al pîrîţilor este confirmat prin procesul verbal cu privire la contravenţie din 25 iunie 2010, în baza căruia, Tatiana Gudima a fost sancţionată cu 25 unităţi convenţionale potrivit art. 78 alin. (2) Cod Contravenţional.

Prin ordonanţa de neîncepere a urmăririi penale din 06 iunie 2011 a fost constatat faptul provocării conflictului din 25 martie 2011 de către Tatiana Gudima şi Ludmila Botnariuc. În rezultatul acestui conflict reclamantei i-au fost aplicate lovituri, provocîndu-i dureri fizice. Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 07 iulie 2010, a fost încasat de la Ion Gudima în beneficiul soţului reclamantei, prejudiciul moral în mărime de 1000 lei pentru faptul că la 12 februarie 2010 a fost maltratat de către pîrît. La 31 mai 2011, reclamanta a depus plîngere la comisariatul de poliţie municipiul Bălţi prin care a solicitat atragerea la răspundere a pîrîţilor pentru pătrunderea neautorizată în gospodăria ei.

La 26 iunie 2010, Maria Movileanu s-a adresat cu o petiţie către primăria municipiului Bălţi privind acţiunile abuzive ale pîrîţilor. La 16 iulie 2010 i-a fost comunicat că accesul la construcţiile de pe strada Decebal 17 este posibil doar cu permisiunea proprietarilor gospodăriei nr. 19 din strada Decebal. Solicită, Maria Movileanu, a admite acţiunea înaintată şi a obliga pîrîţii să restabilească porţiunea de gard dintre gospodăriile situate pe strada Decebal 19 şi strada Decebal 17/3 municipiul Bălţi, şi a interzice accesul pîrîţilor în gospodăria nr. 19 de pe strada Decebal municipiul Bălţi, cu excepţia cazurilor de reparaţie a construcţiei în urma acordului prealabil.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălţi din 31 mai 2012 acţiunea Mariei Movileanu a fost admisă cu obligarea pîrîţilor, Tatiana Gudima şi Ion Gudima, să restabilească fisura formată în gardul capital construit între gospodăriile situate pe strada Decebal 19 şi strada Decebal 17/3 municipiul Bălţi, fiind dispusă interzicerea accesului pîrîţilor în gospodăria nr. 19 de pe strada Decebal municipiul Bălţi, cu excepţia cazurilor de reparaţie a construcţiei în urma acordului prealabil. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2012, a fost admis apelul declarat de Tatiana Gudima şi Ion Gudima, casată hotărârea Judecătoriei Bălţi din 31 mai 2012 şi emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii.

La 07 februarie 2013, Maria Movileanu, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 434 al.(1) Cod Procedură Civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data pronunţării deciziei, iar în cazul redactării acesteia, de la data înştiinţării scrise a părţilor despre semnarea hotărârii redactate. Prin prisma dispoziţiei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus în termen, deoarece din materialele dosarului rezultă că recurenta a primit copia motivată a deciziei Curţii de Apel Bălţi la 25 ianuarie 2013 (f.d.

162). 2 În motivarea recursului, Maria Movileanu, a indicat că instanţa de judecată la adoptarea deciziei contestate a aplicat eronat normele de drept material şi a interpretat greşit circumstanţele cauzei. Conform modificărilor operate la Codul de Procedură Civilă, prin Legea nr.155 din 05.07.12, în conformitate cu prevederile art. 444 Cod Procedură Civilă, recursul se examinează fără înştiinţarea părţilor la proces. Studiind materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 al. (1) lit. f) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanţei de apel şi să menţină hotărârea primei instanţe. Din actele pricinii s-a stabilit că Maria Movileanu este proprietara imobilului nr. 19 şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,0644 ha de pe strada Decebal municipiul Bălţi în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 8893 din 12 decembrie 2002 (f.d. 9-13). De asemenea, potrivit contractului de vînzare-cumpărare nr.3091 din 07 iulie 2006, Tatiana Gudima este proprietara a 27/50 din lotul de teren pentru construcţia locativă cu 3/6 din casa de locuit nr. 17 de pe strada Decebal municipiul Bălţi (f.d.

37). În această ordine de idei, recurenta şi intimaţii sunt proprietari a două imobile învecinate. Materialele pricinii atestă faptul stabilirii hotarului gospodăriilor prin construirea unui gard capital între aceste gospodării. Prin materialul probatoriu administrat de prima instanţă s-a stabilit că pîrîţii au avut necesitatea de a efectua lucrări de reparaţie a casei, obţinînd acordul Mariei Movileanu de a efectua o trecere temporară în gardul amplasat pe hotar pe durata efectuării acestor reparaţii. Din imaginile foto rezultă că trecerea n-a fost remediată în urma finisării reparaţiei de către pîrîţi (f.d. 15,16, 133-138). Or, din materialele cauzei s-a stabilit că relaţiile dintre părţi sînt tensionate.

Maria Movileanu, considerând că prin crearea respectivei treceri, îi sunt încălcate drepturile, s-a adresat în instanţa de judecată solicitând înlăturarea acestor obstacole. Conform art. 376 alin. (1) şi (2) Cod civil, dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate despăgubiri şi în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei cerinţe este imposibilă. Dacă există temei de a presupune că se vor face încălcări ulterioare, proprietarul poate intenta o acţiune negatorie. Alin. (3) al aceluiaşi articol prevede că dispoziţiile alin.(1) şi (2) nu se aplică dacă proprietarul trebuie, în temeiul legii şi al drepturilor unor alte persoane, să admită influenţa asupra bunului.

3 În această ordine de idei, nu este admisă crearea de impedimente de către terţe persoane la folosirea bunurilor imobile de către proprietar. Legislaţia protejează dreptul la posesiune netulburată atît a posesorului cît şi a proprietarului, astfel o terţă parte urmează să înceteze acţiunile prin care limitează celeilalte părţi dreptul la folosinţă a imobilului. Potrivit art. 377 Cod Civil, proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă respectarea drepturilor şi obligaţiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influenţe reciproce. Conform art. 391 alin. (4) Cod Civil, proprietarul terenului care efectuează şi întreţine construcţii, plantaţii sau execută alte lucrări pe teritoriul său nu are dreptul să pericliteze terenul vecin sau să compromită trăinicia construcţiilor, lucrărilor sau plantaţiilor situate pe acesta.

Pornind de la prevederile art. 393 alin. (1) Cod Civil, proprietarul de teren poate cere proprietarului de teren vecin să ia parte la instalarea unui hotar stabil de demarcare sau la restabilirea unui hotar deteriorat. Avînd în vedere că în cadrul şedinţelor de judecată au fost constatate existenţa acţiunilor ilegale din partea pîrîţilor, care ar împiedica-o pe Maria Movileanu în folosirea terenului aferent casei de locuit ce-i aparţine, în circumstanţele date, prima instanţă întemeiat a admis acţiunea înaintată şi a decis înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului.

Referitor la afirmaţiile intimaţilor în referinţa depusă, în care arată că în cererea de chemare în judecată sunt indicate pretenţiile privind apărarea dreptului de proprietate, iar prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 31 mai 2012, instanţa s-a expus asupra înlăturării obstacolelor, colegiul le consideră strict declarative, lipsite de suport juridic, dat fiind faptul că prin înlăturarea obstacolelor înţelegem înlăturarea încălcărilor comise. Această cerere de înlăturare a obstacolelor reprezintă şi ea o metodă de apărare a dreptului de proprietate. Colegiul consideră că nu pot fi reţinute ca întemeiate nici afirmaţiile intimaţilor expuse în legătură cu faptul că Maria Movileanu nu a prezentat careva probe că este proprietară.

Or, din materialele pricinii se atestă clar că Maria Movileanu deţine dreptul de proprietate asupra imobilului nr. 19 de pe strada Decebal municipiul Bălţi şi a terenului aferent cu suprafaţa de 0,0644 ha (f.d. 9- 13). Totodată, intimaţii n-au adus probe concludente şi pertinente care să confirme veridicitatea declaraţiilor referitor la divergenţele şi falsificările din constatarea specialiştilor din 24 ianuarie 2012 (f.d. 64-69). Iar conform art. 118 alin. (1) Cod Procedură Civilă, fiecare parte trebuie să dovedească circumstanţele pe care le invocă drept temei al pretenţiilor şi obiecţiilor sale dacă legea nu dispune altfel. Prin urmare, orice afirmaţie facută în instanţă trebuie probată prin toate căile admise de lege.

În consecinţă, instanţa de recurs concluzionează că decizia instanţei de apel rezultă din interpretarea eronată a normei de drept material şi aprecierea necorespunzătore a circumstanţelor pricinii, fapt care determină casarea acesteia şi menţinerea hotărârii primei instanţe. 4 Din considerentele menţionate şi având în vedere că s-a constatat interpretarea eronată a normelor de drept material, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a menţine hotărârea primei instanţe. În conformitate cu art. 445 al.(1) lit. f), CPC, Colegiul civil şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se admite recursul declarat de Maria Movileanu.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Bălţi din 11 decembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Movileanu împotriva Tatianei Gudima şi Ion Gudima cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului aferent, cu menţinerea hotărârii Judecătoriei Bălţi din 31 mai 2012. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru 5