2ra-1569/13 — Demolarea construcţiilor neautorizate

prima instanţă – I. Ţurcan dosarul nr. 2ra-1569/13 instanţa de apel: L. Bulgac, L. L. Popova, A. Gavriliţă DECIZIE 25 septembrie 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova Judecătorii: Galina Stratulat, Svetlana Novac, Tatiana Vieru, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Onu Anton şi Onu Lidia, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chişinău împotriva lui Onu Anton şi Onu Lidia cu privire la demolarea construcţiilor neautorizate şi eliberarea lotului de pămînt, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun.

Chişinău, casată hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii, c o n s t a t ă: La 12 octombrie 2011, Consiliul municipal Chişinău a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Onu Anton şi Onu Lidia, solicitînd obligarea pîrîţilor să înlăture obstacolele în folosirea de către reclamant a terenului cu suprafaţa de 0,049 ha, teren care a fost ocupat ilegal de pîrîţi, cît şi demolarea construcţiilor samavolnice edificate de pîrţi pe terenul respectiv. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat, că, la 26.09.2011, serviciul din cadrul Consiliului municipal Chişinău a exercitat un control privind folosirea raţională şi după destinaţie a resurselor funciare din municipiul Chişinău, în rezultatul căruia s-a constatat că, în urma unor tranzacţii, inclusiv şi de vînzare-cumpărare, familia Anton şi Lidia Onu au devenit proprietari ai lotului de pămînt cu suprafaţa de 0,06 ha situat în mun.

Chişinău, str. Ialoveni, 68/1, înregistrat la OCT Chişinău la 18.03.2003, cu nr.cadastral 0100201090. Ulterior, familia Onu, fără a efectua coordonările respective cu serviciile abilitate, în lipsa deciziei Consiliului municipal Chişinău privind repartizarea terenurilor, a ocupat ilegal un lot de pămînt proprietate municipală cu suprafaţa totală de circa 0,049 ha, suprafaţa terenului ocupat ilegal, constituie circa 82% din suprafaţa terenului deţinut în proprietate. Terenul dat, este îngrădit cu gard instalat neautorizat, pe teren fiind amplasate mai multe construcţii capitale şi auxiliare, edificate samavolnic. Menţionează că derogările menţionate, contravin prevederilor art.20, 21 din Codul funciar, art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 „Privind administraţia publică locală”, Legii nr. 835 din 17.06.1996 „Privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului”.

Indică reclamantul, că dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale organelor de stat împuternicite să exercite controlul asupra folosirii şi protecţiei terenurilor, emise în limitele competenţei lor, sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri. Dreptul de proprietate asupra terenului proprietate municipală este garantat prin conţinutul art. 316 din Codul civil care stipulează că, proprietatea, în condiţiile legii, este inviolabilă. Prin hotărîrea judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 martie 2012, acţiunea a fost respinsă integral ca fiind neîntemeiată. Împotriva hotărîrii instanţei de fond, la 28 martie 2012 a declarat apel Consiliul şi Primăria municipiului Chişinău, invocînd că hotărîrea primei instanţe contravine normelor dreptului material şi procesual.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012 a fost admis apelul declarat de Consiliul municipal Chişinău şi Primăria mun. Chişinău, casată hotărîrea primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri prin care a obligat pe Anton Onu şi Lidia Onu să înlăture obstacolele în exercitarea de către Consiliul municipal Chişinău a dreptului de proprietate asupra a terenului cu suprafaţa de 0,049 ha, situat în mun. Chişinău, str. Ialoveni,68/l. Au fost obligaţi pîrîţii Anton Onu şi Lidia Onu să demoleze construcţiile edificate neautorizat pe terenul cu suprafaţa de 0,049 ha, situat în mun. Chişinău, str. Ialoveni, 68/l, care constituie proprietatea municipală. La 18 martie 2013 Onu Anton şi Onu Lidia au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea acesteia, cu menţinerea hotărîrii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, considerînd- o neîntemeiată, pe motiv că de către instanţa de apel nu au fost constatate şi elucidate pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond, incorect a aplicat legea şi incorect au fost interpretate normele de drept material. Mai mult ca atît, menţionează că Consiliul municipal Chişinău a declarat apel cu omiterea termenului de atac, termenul de depunere a apelului, expirind la data de 25 martie 2012, iar apelul a fost depus la data de 28 martie 2012. Indică că nici in cererea de apel şi nici în şedinţa de judecata reprezentantul Consiliului municipal Chişinău nu a solicitat repunerea în termen, şi nu a adus nici un motiv în acest sens, precum nici Curtea de Apel nu a examinat chestiunea repunerii în termen şi nici nu şi-a motivat decizia.

Necătînd la faptul, ca în şedinţă a invocat faptul omiterii de către apelant a termenului de atac, instanţa a admis apelul Consiliului Municipal Chişinău şi a omis să motiveze refuzul de a accepta aceasta obiecţie, fapt ce constituie o violarea a prevederilor art. 6§1 al Convenţiei Europene. Totodată se menţionează că potrivit conţinutului deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22.11.2012, instanţa de apel şi-a motivat soluţia, prin faptul că instanţa de fond a dat o apreciere incorecta a probelor administrate şi a aplicat eronat normele de drept material. Prin urmare, instanţa de apel, casînd hotărîrea primei instanţe şi adoptînd o nouă hotărîre în acest temei, urma să dea aprecierea sa asupra tuturor probelor administrate la materialele cauzei, aplicînd normele de drept material.

Mai mult decît atît, circumstanţele de fapt pe care instanţa le considera stabilite, nu au suport probator consecvent si au denaturat situaţia faptica. La 14 mai 2013 Onu Anton şi Onu Lidia au depus o cerere de recurs suplimentară, în care au invocat că lotul de pămînt supus litigiului nu poate fi creat ca imobil separat şi nu poate fi utilizat pentru construcţii locative, anexînd în acest sens răspunsul Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare din 24 aprilie 2013. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanţei de apel, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă de apel, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă că copia deciziei instanţei de apel din 22 noiembrie 2012 a fost expediată părţilor la 21 ianuarie 2013 (f.d. 74). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 18 martie 2013 în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. În conformitate cu art. 241 al. (5) şi (6) CPC, în motivarea hotărîrii se indică: circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa. Dispozitivul cuprinde concluzia instanţei judecătoreşti privind admiterea sau respingerea integrală sau parţială a acţiunii. Din esenţa normelor de drept citate, rezultă că hotărîrea trebuie să fie certă, completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare şi concretă. Circumstanţele şi probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

De asemenea, concluziile instanţei expuse în partea motivată a hotărîrii, trebuie să coincidă cu concluziile instanţei din partea dispozitivă a hotărîrii. Or, în caz contrar, hotărîrea echivalează cu o nemotivare. În acest context, instanţa de recurs reţine că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar, înţeles de părţile implicate în litigiu şi să răspundă în mod sigur şi expres la toate cererile şi obiecţiile formulate de către părţi (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcţionării justiţiei, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei).

Înaintînd acţiunea în judecată împotriva lui Onu Anton şi Onu Lidia, Consiliul municipal Chişinău a solicitat obligarea pîrîţilor să înlăture obstacolele în folosirea de către reclamant a terenului cu suprafaţa de 0,049 ha, teren care a fost ocupat ilegal de pîrîţi, cît şi demolarea construcţiilor samavolnice edificate de pîrţi pe terenul respectiv. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă la 05 martie 2012 a ajuns la concluzia netemeiniciei acţiunii, pe care a respins-o ca nefondată. Instanţa de recurs remarcă faptul că hotărîrea primei instanţe din 05 martie 2012 a fost pronunţată integral, părţilor fiind înmînată cîte o copie de pe hotărîre. Conform prevederilor art. 362 alin. (1) Cod civil (în vigoare la momentul emiterii hotărîrii), termenul de declarare a apelului este de 20 zile de la data comunicării hotărîrii motivate.

Prin urmare, Consiliul municipal Chişinău a primit copia hotărîrii motivate la 05 martie 2012 (verso copertei dosarului), iar cererea de apel a fost depusă la 28 martie, adică cu expirarea termenului de depunere a cererii de apel prevăzută la art. 362 alin. (1) CPP. Totodată, în timpul examinării prezentei cauze în ordine de apel, de către intimaţii Onu Anton şi Onu Lidia a fost depusă o referinţă (f.d. 64-65), în care au invocat tardivitatea cererii de apel, solicitînd restituirea cererii de apel ca fiind depusă tardiv. Cu toate acestea, instanţa de apel, a omis să se expună asupra temeiurilor invocate de recurenţii Onu Anton şi Onu Lidia, soluţionînd pricina în fond, fără a se expune asupra celor invocate de recurenţi, cu toate că în conformitate cu prevederile art. 373 alin. (5) CPC, instanţa de apel este obligată să se expusă asupra tuturor motivelor invocate atît de apelant cît şi de intimat.

Prin urmare, acest aspect indică la examinarea superficială de către instanţa de apel a pricinii cu care a fost investită. Ca urmare, în sensul art. 6 alin. (1) al Convenţiei CEDO, instanţa de recurs ţine să menţioneze că instanţele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărîrile, iar avînd în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noţiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noţiunea de proces echitabil impune ca instanţa de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărîrea sa, ci să examineze efectiv problemele esenţiale care-i sunt supuse aprecierii şi să nu să se limiteze de a proba pur şi simplu concluziile uneia dintre părţi.

Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel. La rejudecarea pricinii instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate şi rejudecînd pricina, să emită o decizie întemeiată şi legală. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de către Onu Anton şi Onu Lidia.

Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 noiembrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Consiliul municipal Chişinău împotriva lui Onu Anton şi Onu Lidia cu privire la demolarea construcţiilor neautorizate şi eliberarea lotului de pămînt, cu restituirea pricinii spre rejudecare în aceiaşi instanţă de apel, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecători Galina Stratulat Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru