- Dosarul nr.
- 2rc-73/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 18 februarie 2015
- Părțile
- SRL Agropiese TGR Grup vs SRL Mavarcon
- Pe scurt
- Restituirea cererii de apel
2rc-73/15 — Încasarea datoriei, penalitaţilor contractuale şi dobînzii de intirziere
prima instanţă: L. Brînză dosarul nr.2rc-73/15 instanţa de apel: N. Budăi, I. Muruianu, V. Harlampov DECIZIE 18 februarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecător Svetlana Novac judecătorii Tatiana Vieru, Oleg Sternioală examinînd recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată “Mavarcon”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Societatea cu Răspundere Limitată „ Agropiese TGR GRUP” împotriva Societăţii cu Răspundere Limitată “Mavarcon” privind încasarea datoriei, penalităţilor contractuale, dobânzii de întârziere şi a prejudiciului cauzat prin evoluţia indicilor preţurilor de consum, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2014 prin care, s-a restituit apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată “Mavarcon”, c o n s t a t ă: Reclamantul, ÎM „Agropiese TGR Grup” SRL a depus cerere de chemare în judecată către pîrîtul, SRL ” Mavarcon” privind încasarea datoriei.
În motivarea acţiunii reclamantul, ÎM „ Agropiese TGR Grup” SRL a indicat că, la data de 17 iunie 2009, ÎM „ Agropiese TGR Grup” SRL, în calitate de vînzător şi SRL „ Mavarcon” în calitate de cumpărător au încheiat contractul nr. 17k/06/09 de vînzare- cumpărare a unei combine agricole CASE IH-2388( nr. de serie JJC 0270558) şi a secerătorului CASE IH-1020( nr. de serie JJC 0225271), valoarea totală a bunurilor fiind estimată la nivelul a 200.000 dolari SUA.
Indică că contractul sus-numit prevedea modul în care SRL „Mavarcon” urma să dobândească dreptul de proprietate asupra utilajului agricol menţionat şi anume pct. 1.2 din contract a stabilit că momentul în care cumpărătorul obţine dreptul de dispoziţie asupra bunurilor este condiţionat de efectuarea ultimei plăti contractuale, a cărei termen de scadenţă a fost reglementat conform modului de plată la care s-a obligat pîrîtul la scurgerea a 180 de zile calendaristice de la data semnării contractului pentru virarea a 40% din preţ, la data de 30 noiembrie 2010 pentru plata a 60% din costul bunurilor. Cu titlu de penalităţi contractuale părţile au stabilit că pentru nevirarea la timp a plăţilor pe contract, SRL „Mavarcon” se obligă faţă de SRL „Agropiese TGR GRUP” la compensarea anticipată a prejudiciului în mărime de 0,1% din 1 totalul restanţei pentru fiecare din cele 15 zile iniţiale de întârziere, şi, respectiv, 0,3% pentru fiecare zi posterioară.
La data de 23 martie 2010, în conformitate cu prevederile pct. 2.3 din contract SRL „ Agropiese TGR GRUP” i-a livrat pîrîtului marfa achiziţionată în volum de 100% (Factura fiscală KX4460765), astfel onorându-și pe deplin datoriile contractate. Însă, atât pe parcursul executării contractului, cît şi la momentul redactării respectivei cereri de chemare în judecată s-a constatat că SRL „Mavarcon” nu-şi execută obligaţiile de plată a preţului pentru bunurile achiziţionate, deşi a fost somată în repetate rînduri, inclusiv şi în scris, privind necesitatea stingerii datoriilor sale pecuniare faţă de SRL „Agropiese TGR GRUP”.
Astfel, menţionează că la data de 14 decembrie 2010, ulterior momentului scadenţei plăţii SRL „Mavarcon”, reclamantul a expediat în adresa ultimei reclamaţia nr. 607 în care o atenţiona că, la momentul recepţionării respectivei, suma datoriei pîrîtei constituia 1.804.822,47 lei, incluzând şi valoarea clauzei penale calculată pe perioada august - decembrie 2010. Reclamaţia, însă, a rămas fără răspuns şi pînă în prezent. Solicită, reclamantul încasarea din contul pîrîtului a datoriei în mărime de 2134649,05 lei, a clauzei penale în mărime de 670173, 42 lei şi a dobânzii de întârziere în mărime de 38365,2 lei.
La data de 24 decembrie 2012, reprezentantul reclamantului, ÎM „ Agropiese TGR Grup” SRL, a înaintat o cerere de concretizare a cuantumului pretenţiilor în care a solicitat încasarea din contul pîrîtului, SRL „ Mavarcon” , a datoriei în mărime de 2134649,05 lei, a penalităţii contractuale în mărime de 1152710 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 63548 dolari SUA, a prejudiciului cauzat prin evoluţia indicilor preţurilor de consum în mărime de 241215 lei şi a cheltuielilor de judecată. La data de 15.04.2013, SRL „ Agropiese TGR Grup” , a înaintat o cerere de concretizare a cuantumului pretenţiilor în care a solicitat încasarea din contul pîrîtului, SRL „Mavarcon” , a datoriei în mărime de 2134649,05 lei, a penalităţii contractuale în mărime de 103140 dolari SUA, a dobânzii de întârziere în sumă de 63548 dolari SUA, a prejudiciului cauzat prin evoluţia indicilor preţurilor de consum( inflaţia) în mărime de 23493dolari SUA şi a cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.Chişinău din 30.12.2013 s-a admis parţial acţiunea. S-a încasat de la SRL „Mavarcon” în beneficiul lui „ Agropiese TGR Grup” SRL datoria în mărime de 2134649,05 lei, a penalităţii în mărime de 1088670,73 lei, a dobânzii de întârziere în mărime de 87098 dolari SUA care urmează a fi convertiţi la data executării hotărârii, a taxei de stat în mărime de 50000 lei. În rest acţiunea s-a respins, ca fiind neîntemeiată. La 10.01.2014 reprezentantul apelantei ÎM „Agropiese TGR Grup” SRL, Andrei Tarîţa a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acţiunii.
La 29.01.2014 SRL „Mavarcon” a declarat apel împotriva hotărârii instanţei de fond, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii prin care cauza să fie trimisă la rejudecare, cît şi scutirea integrală de la plata taxei de stat. 2 Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20.02.2014 s-a respins demersul apelantei SRL „ Mavarcon” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat, nu s-a dat curs cererilor de apel, apelantelor ÎM „Agropiese TGR Grup” SRL şi SRL „Mavarcon”, fiindu-le fixat termen pînă la 26.03.2014 pentru lichidarea neajunsurilor apelului. La data de 20.03.2014 reprezentantul ÎM „Agropiese TGR Grup” SRL, avocatul Andrei Tărîţa, a depus cerere de apel suplimentară, solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii primei instanţe, cu admiterea integrală a acţiunii.
La data de 20.03.2014 SRL „Mavarcon”, în persoana administratorului Victor Butucel, a depus cerere de recurs asupra încheierii Curţii de Apel Chişinău din 20.02.2014 (f.d.203-204). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09.04.2014 s-a respins recursul declarat de către SRL „Mavarcon”, s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20.02.2014 (f.d.208-2012). La data de 02.06.2014 SRL „Mavarcon”, în persoana administratorului Victor Butucel, a depus demers privind scutirea de la plata taxei de stat, din motivul stării financiare precare. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17 iulie 2014, s-a admis parţial cererea depusă SRL „Mavarcon” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat la depunerea cererii de apel.
S-a scutit SRL ”Mavarcon” de la plata taxei de stat în sumă de 17500 lei şi s-a obligat să achite taxa de stat în mărime de 20000 lei. Apelantului i sa acordat termen pînă la data de 22.10.2014 pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat. (f.d.240-243). În dezacord cu încheierea din 17 iulie 2014, recurentul, la data de 29 iulie 2014 a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel, cu trimiterea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea cererii de apel. În motivarea recursului, recurentul a indicat în esenţă că, instanţa de apel a adoptat încheierea, cu încălcarea normelor de drept procedural. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15.10.2014 s-a respins recursul declarat de SRL „Mavarcon” şi s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17.07.2014.
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2014 s-a restituit cererea de apel depusă de SRL „ Mavarcon” împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, un. Chişinău din 30.12.2013. Prin decizia Curţii De Apel Chişinău din 11 decembrie 2014 s-a respins apelul declarat de SRŞ „ Agropiese TGR Grup” şi s-a menţinut hotărârea Judecătoriei Centru, un. Chişinău din 30.12.2013. În dezacord cu încheierea din 11 decembrie 2014, recurentul, la data de 31 decembrie 2014 a declarat recurs, în termen legal, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanţei de apel, cu trimiterea pricinii în instanţa de apel pentru examinarea cererii de apel. În motivarea recursului, recurentul a indicat în esenţă că, instanţa de apel a adoptat încheierea, cu încălcarea normelor de drept procedural.
Indică recurentul că, din motivul imposibilităţii prezentării în şedinţa de apel din pricina stării de sănătate nu s-a prezentat şi dovada achitării taxei de stat. Mai mult ca atît, necesitatea achitării taxei de stat în suma indicată de instanţa de apel nu a fost cunoscută, deoarece SRL „Mavarcon” a atacat încheierea din 29.07.2014 3 cu privire la stabilirea mărimii sumei taxei de stat, iar rezultatul examinării recursului de către Curtea Supremă de Justiţie nu a fost cunoscut pînă la primirea încheierii motivate a Curţii de Apel Chişinău din 11.12.2014. De asemenea mai indică, că copia deciziei a Curţii Supreme de Justiţie din 15.10.2014 cu privire la respingerea recursului declarat de SRL „ Mavarcon” împotriva mărimii taxei de stat, în adresa SRL „ Mavarcon” nu a parvenit.
Conform prevederilor art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. Conform art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul şi să menţină încheierea.
Din materialele dosarului se constată cu certitudine că, la data de 02.06.2014 SRL „Mavarcon”, în persoana administratorului Victor Butucel, a depus demers privind scutirea de la plata taxei de stat, din motivul stării financiare precare (f.d 218-219). Prin încheierea instanţei de apel din 17 iulie 2014 s-a admis parţial cererea depusă SRL „Mavarcon” cu privire la scutirea de la plata taxei de stat. Apelantului i sa acordat termen pînă la data de 22.10.2014 pentru prezentarea dovezii achitării taxei de stat. (f.d.240-243). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15.10.2014 s-a respins recursul declarat de SRL „Mavarcon” şi s-a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17.07.2014 (f.d 251-255).
Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2014 s-a restituit cererea de apel depusă de SRL „ Mavarcon” împotriva hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 30.12.2013 (f.d 13-16). Instanţa de recurs indică că în conformitate cu art. 368 alin. (1) CPC, dacă cererea de apel nu întruneşte condiţiile prevăzute la art. 364 şi 365 şi dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanţa de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. Potrivit art. 369 alin.(l) lit. a) CPC, instanţa de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicaţiile instanţei de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin. (1) CPC.
Instanţa de recurs consideră că recurentul nu a prezentat probe pertinente şi suficiente care ar reflecta imposibilitatea lichidării neajunsurilor şi nu s-a conformat indicaţiilor obligatorii din încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17.07.2014, urmând să achite taxa de stat în mărime de 20.000 lei în interiorul termenului fixat de instanţă, pînă la 22.10.2014. Astfel, Colegiul consideră că, instanţa de apel corect a dat aprecierea situaţiei de fapt şi a respectat cerinţele impuse de lege pentru conţinutul cererii de apel în baza art.365 CPC. 4 Totodată, legalitatea încheierii de a nu da curs apelului a fost confirmată prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 15.10.2014, care a respins recursul declarat de SRL „ Mavarcon” şi a menţinut încheierea Curţii de Apel Chişinău din 17.07.2014 (f.d.251-255).
De asemenea nu pot fi reţinute nici argumentele recurentului precum că prin restituirea cererii de apel i s-a îngrădit accesul la justiţie, fiind încălcat şi dreptul lor la un proces echitabil, garantat de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi Libertăţilor Fundamentale, din următoarele. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (cazul Kreuz contra Poloniei, nr. 28249/95, cazul Golder şi Z contra Marii Britaniei, cazul Malahov contra Moldovei, nr. 32268/02), dreptul la un tribunal nu este absolut, acesta, prin natura sa poate fi supus limitărilor. Or, dreptul de acces la justiţie, prin sine, cere reglementare din partea statului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că în unele cazuri pot fi stabilite diferite limitări, inclusiv financiare, dreptului de acces al persoanei la o „instanţă judecătorească” sau „tribunal” (Malahov contra Moldovei, § 27). De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în hotărîrea Kreuz contra Poloniei (§ 60) că exigenţa de plată a taxei de stat aferentă cererilor cu care sunt sesizate jurisdicţiile civile, nu poate fi considerată în sine drept o restricţie adusă dreptului de acces la tribunal. În circumstanţele enunţate, prin prisma jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prin restituirea cererii de apel recurentului nu i s-a încălcat nici un drept protejat de Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi Libertăţilor Fundamentale.
Din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că încheierea instanţei de apel privind restituirea cererii de apel este legală şi întemeiată, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2014. În conformitate cu art.427 lit.a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „ Mavarcon”. Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2014, prin care s-a restituit cererea de apel de Societatea cu Răspundere Limitată „ Mavarcon”.
Preşedinte, judecător Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Oleg Sternioală 5