3ra-171/15 — Cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-171/15 prima instanţă: L. Grădinaru instanţa de apel: Iu. Grosu, A. Corcenco, D. Corolevschi ÎNCHEIERE 18 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele ședinței, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tocan Veaceslav și Cărbune Anatolie, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tocan Veaceslav și Cărbune Anatolie împotriva Consiliului raional Florești cu privire la anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălți din 16 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Tocan Veaceslav și Cărbune Anatolie şi menținută hotărîrea primei instanţe c o n s t a t ă La 27 octombrie 2011, Cărbune Anatolie a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Florești cu privire la anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii Cărbune Anatolie a indicat că, la 15 iulie 2011, prin decizia Consiliului raional Floreşti nr. 01/7.2., a fost ales în funcţia de vicepreşedinte al raionului Floreşti. Pînă la momentul actual, îşi exercită atribuţiile de serviciu cu diligentă sporită şi bună-credinţă. Prin decizia Consiliului Raional Floreşti, nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011, s-a decis eliberarea lui Cărbune Anatolie din funcţia de vicepreşedinte al raionului Floreşti în temeiul unui vot de neîncredere. Menţionează reclamantul că, din conţinutul procesului-verbal nr. 04 din 30 septembrie 2011 al şedinţei extraordinare a Consiliului raional Floreşti, rezultă că, singurul motiv de eliberare din funcţie a lui, este schimbarea „majorităţii” din cadrul consiliului raional.

Totodată, ceilalți 15 consilieri care au votat împotriva eliberării lui din funcție, au insistat asupra argumentării unei astfel de decizii. Indică reclamantul că, la 03 octombrie 2011 a făcut cunoştinţă cu decizia nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011, pe care o consideră ilegală și neîntemeiată. După cum rezultă din cuprinsul deciziei nr. 04/03.2 şi a procesului-verbal nr. 04 emise la 30 septembrie 2011, singurul temei pentru eliberarea din funcţie a petiţionarului constituie „votul de neîncredere” acordat de către Consiliul raional Floreşti. 1 În astfel, de circumstanţe, cei 18 consilieri din cadrul Consiliului raional Floreşti, au încălcat în mod evident legislaţia privind administraţia publică locală, eliberînd petiţionarul potrivit unui temei neprevăzut de legislaţia în vigoare.

Prin urmare, în partea ce ţine de eliberarea vicepreşedinţilor de raion, se va aplica nemijlocit art. 86 din Codul muncii. Pe cînd, în decizia contestată nu este făcută nicio trimitere la prevederile Codului muncii, fapt din care rezultă caracterul cert al încălcării drepturilor lui. Indică reclamantul că, potrivit dispoziției nr. 127 din 27 septembrie 2011, emise de Preşedintele raionului Floreşti, se află în concediul anual ordinar în perioada 28 septembrie - 02 noiembrie 2011. Decizia contestată este datată cu 30 septembrie 2011. Astfel, sarcina probaţiunii privind legalitatea deciziei contestate este pusă pe seama Consiliului raional Floreşti, care urmează să probeze posibilitatea eliberării petiţionarului în temeiul exprimării „votului de neîncredere”, nereglementat de legislaţie şi cu încălcarea prevederilor Codul muncii.

Totodată reclamantul indică şi faptul că, decizia contestată cauzează un prejudiciu material continuu acestuia, manifestat prin cheltuieli pentru asistenţă medicală, cuantificarea acestuia nu este posibilă la momentul depunerii cererii. Calculul şi probele prejudiciului material vor fi prezentate pe parcursul examinării pricinii. De asemenea, în virtutea faptului adoptării deciziei respective, petiţionarul suferă un prejudiciu moral. Astfel, prejudiciul moral se manifestă prin suferințe psihice, condiționate prin înjosirea demnităţii umane şi lezarea demnităţii profesionale, apărute prin adoptarea unei decizii ilegale şi neîntemeiate. Relatează reclamantul şi faptul că, la 19 octombrie 2011, a depus la Consiliul raional Floreşti, cererea prealabilă, solicitînd admiterea acesteia şi anularea deciziei contestate.

Pînă la momentul actual nu a recepţionat nici un răspuns. Solicită Cărbune Anatolie anularea deciziei nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011, adoptate de către Consiliul raional Floreşti, cu privire la eliberarea din funcţia de vicepreşedinte al raionului Floreşti şi încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, precum şi a prejudiciului material. La 27 octombrie 2011, Tocan Veaceslav a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Floreşti privind anularea actului administrativ (f.d. 20-24, vol. I). În motivarea acţiunii a indicat aceleași argumente ca și cele invocate de către Cărbune Anatolie. Solicită Tocan Veaceslav anularea deciziei nr. 04/03.1 din 30 septembrie 2011, adoptate de către Consiliul raional Floreşti, cu privire la eliberarea lui din funcţia de vicepreşedinte al raionului Floreşti şi încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei, precum şi a prejudiciului material.

Prin încheierea Judecătoriei Floreşti din 01 noiembrie 2011 s-a dispus conexarea într-un singur proces pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tocan Veaceslav şi pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Cărbune Anatolie (f.d.38-39, vol. I). Prin încheierea Judecătoriei Florești din 09 noiembrie 2011, a fost atras în procesul dat Balan Andrei, în calitate de intervenient accesoriu (f.d.65, vol. I). 2 La 03 februarie 2014, Cărbune Anatolie a înaintat cerere privind modificarea şi concretizarea pretenţiilor solicitând: anularea deciziei Consiliului raional Floreşti nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011 cu privire la eliberarea din funcţia de Vicepreşedinte al raionului Floreşti, recunoaşterea lui în calitate de angajat al Consiliul raional Floreşti pentru perioada 02 februarie 2012 - prezent, cu obligarea Consiliului raional Floreşti la plata salariului mediu lunar de funcţie pentru toată perioada absenței forţate de la lucru, cauzată de imposibilitatea angajării la altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă, în mărime totală de 119 600 lei şi încasarea din contul Consiliului raional Floreşti în beneficiul său a sumei de 200 000 lei (f.d.148-150, vol. I). Tot la 03 februarie 2014, Tocan Veaceslav la fel a depus cerere de modificare a pretențiilor,

solicitînd anularea deciziei Consiliului raional Floreşti nr. 04/03.1 din 30 septembrie 2011 cu privire la eliberarea din funcţia de Vicepreşedinte al raionului Floreşti, recunoaşterea lui în calitate de angajat al Consiliul raional Floreşti pentru perioada 02 februarie 2012 - prezent, cu obligarea Consiliului raional Floreşti la plata salariului mediu lunar de funcţie pentru toată perioada absenței forţate de la lucru, cauzată de imposibilitatea angajării la altă unitate din motivul lipsei carnetului de muncă, în mărime totală de 119 600 lei şi încasarea din contul Consiliului raional Floreşti în beneficiul său a sumei de 50 000 lei, încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5 000 lei (f.d.160-163, vol. I). În motivarea cererilor de concretizare Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav au menționat că la 28 martie 2012 sub nr. 02/03, Consiliul raional Florești a emis decizia prin care s-a dispus abrogarea deciziilor Consiliului raional Floreşti nr. 01/7.1 şi nr. 01/7.2 din 15 iulie 2011, iar la 02 aprilie 2012 preşedintele raionului Floreşti a emis dispoziţia nr. 29 prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu cu Tocan Veaceslav, Cărbune Anatolie şi Rusu Nicolae.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 14 februarie 2013, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 septembrie 2013, s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii reclamanţilor privind anularea Dispoziţiei nr. 29 din 02 aprilie 2012 şi s-a respins acţiunea reclamanţilor în contestarea deciziei Consiliului raional Floreşti nr. 02/03 din 28 martie 2012. Constată reclamnţii că, decizia Consiliului raional Floreşti nr. 04/03.1 şi nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011 cu privire la eliberarea lor din funcţia de Vicepreşedinte al raionului Floreşti a fost emisă contrar normei art. 86 alin. (2) din Codul muncii.

Or, deciziile Consiliului raional Floreşti nr. 04/03.1 şi nr. 04/03.2 din 30 septembrie 2011 cu privire la eliberarea lor din funcţia de Vicepreşedinte al raionului Floreşti au fost emise în perioada când ei se aflau în concediu anual de odihnă, fapt conformat prin Dispoziţia nr. 124 din 23 septembrie 2011. Indică reclamanţii că, în corespundere cu prevederile art. 151 din Codul muncii, reclamanţii se consideră îndreptăţiţi să solicite obligarea pârâtului de a le plăti salariul mediu calculat pentru tot timpul absenţei forţate de la lucru cauzată de imposibilitatea angajării la altă unitate după eliberarea din serviciu, din motivul lipsei carnetului de muncă, normă de drept prevăzută şi în Hotărîrea Guvernului nr. 1449 din 24 decembrie 2007 pct.71 din Regulament.

Având în vedere că pentru funcţia de vicepreşedinte al raionului salariul mediu de funcţie constituie 5 200 lei, salariul ce urmează a fi încasat în conformitate cu prevederile art. 151 din Codul muncii şi Hotărîrii Guvernului RM nr. 1149 din 24 decembrie 2007, cu privire la carnetul de muncă, se sumează la 119 600 lei. Corespunzător, potrivit prevederilor art. 329 alin. (1) din Codul Muncii, angajatorul este obligat să repare 3 integral prejudiciul material şi cel moral cauzat salariatului în legătură cu privarea ilegală de posibilitatea de a muncii.

La 18 aprilie 2014 reclamanţii au înaintat o cerere privind concretizarea pretenţiilor indicînd că, având în vedere că la data de 05 aprilie 2013 au intrat în vigoare modificările şi completările operate la Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar prin Legea nr. 37 din 07 martie 2013 prin care Anexa nr.2 la Legea nr. 355 din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar s-a expus în redacţie nouă, porivit căreia salariul de funcţie pentru vicepreşedinţii raionului cu un număr de locuitori de la 50 000 la 100 000 s-a modificat în creştere de la 5 200 lei la 7 500 lei.

Prin urmare, reclamanții consideră îndreptăţiţi, în conformitate cu prevederile art. 60 alin.(2) din Codul de Procedură Civilă să concretizeze cuantumul pretenţiilor din acţiune solicitând astfel încasarea din contul Consiliului raional Floreşti în beneficiul lor salariul în mărime totală de 159 300 lei, pentru fiecare (f.d.205-206, 215-216, vol. I). Prin hotărîrea Judecătoriei Florești din 29 mai 2014, acțiunile depuse de către Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav au fost respinse, ca fiind neîntemeiate (f.d.18-27, vol. II). Prin decizia Curții de Apel Bălți din 16 octombrie 2014, a fost respins apelul declarat de către Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav cu menținerea hotărîrii primei instanțe fără modificări (f.d.6064, vol. II).

La 29 decembrie 2014, Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav au declarat recurs, împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd casarea actului judecătoresc contestat și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admise integral acțiunile depuse. În conformitate cu art. 434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. La 11 noiembrie 2014, Curtea de Apel a expediat copia deciziei instanței de apel în adresa participanților procesului (f.d.65, vol. II). Potrivit avizelor de recepție anexate la materialele pricinii, rezultă că copia deciziei contestate a fost recepționată de către Cărbune Anatolie la 13 noiembrie 2014 și de către Tocan Veaceslav la 18 noiembrie 2014 (f.d.67,68, vol. II).

Prin prisma normei citate în coraport cu cele invocate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat în termen. În motivarea recursului Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav au invocat că instanţele ierarhic inferioare au examinat pricina în mod arbitrar şi în consecinţă au emis hotărîri ilegale. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia.

La 16 ianuarie 2015, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa intimaților, cererea de recurs cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. 4 La 04 februarie 2015, Consiliul raional Florești prin referința depusă a solicitat ca recursul declarat de către Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav, să fie considerat inadmisibil. În conformitate cu art. 439 alin. (3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 alin.(1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Colegiul menţionează că, Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav, în cererea de recurs nu au invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului.

Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor. În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare 5 argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Cărbune Anatolie și Tocan Veaceslav se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele ședinței, Judecător Svetlana Novac Judecătorii Oleg Sternioală Tatiana Vieru 6