- Dosarul nr.
- 2ra-4/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 11 februarie 2015
- Părțile
- Lupascu Gheorghe vs Ilona Perciun, intervenienti principali Perciun Constantin si Perciun Ana
- Pe scurt
- Consimţămîntul, nulitatea actului juridic încheiat prin dol, proprietatea comună în devălmăşie a soţilor
2ra-4/15 — Declararea nulităţii a contractului de vînzare-cumpărare şi recunoaşterea dreptului de proprietate
prima instanţă: N. Simciuc dosarul nr. 2ra-4/15 instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, T.Pelin DECIZIE 11 februarie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Valentina Clevadî Maria Ghervas Elena Covalenco Tamara Chișca-Doneva examinînd recursul declarat de către Perciun Constantin reprezentat de avocatul Mardari Valeriu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lupaşcu Gheorghe împotriva Ilonei Perciun, intervenienți principali Perciun Constantin, Perciun Ana cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, la cererea intervenientului principal Perciun Constantin împotriva lui Lupaşcu Gheorghe şi Perciun Ilona cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și la cererea intervenientului principal Perciun Ana împotriva lui Lupaşcu Gheorghe, Perciun Constantin și Perciun Ilona cu privire recunoașterea dreptului de proprietate, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de către Perciun Ilona, casată hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.
Chișinău din 30 mai 2013 și emisă o nouă hotărâre prin care acţiunile au fost respinse, c o n s t a t ă : La 22 februarie 2010, Lupaşcu Gheorghe a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ilonei Perciun, intervenienți Perciun Constantin şi Perciun Ana cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare. În motivarea acțiunii a indicat că din copilărie este prietenul a familiei Perciun compusă din soții Perciun Constantin și Perciun Ana, și fiica Perciun Ilona. Pînă în anul 2005 familia Perciun a locuit în satul Gura Galbenă, r-nul Cimișlia. În perioada anilor 1996-2005, Perciun Constantin s-a aflat la muncă peste hotarele țării, în Israel, de unde regulat expedia surse bănești pentru întreținerea familiei, iar în anul 2005, i-a transmis suma de 23 000 euro și l-a rugat să-i procure un imobil.
Drept urmare, a procurat de la Sîrghi Sergiu în variantă albă apartamentul nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău și întrucît la momentul procurării apartamentului, Perciun Constantin nu se afla în țară, a înregistrat imobilul procurat pe numele său. 1 Afirmă că din motiv că Sîrghi Sergiu a ascuns faptul că apartamentul vîndut constituie obiectul unui litigiu de partajare a averii și se afla sub sechestru, doar în anul 2009 după ridicarea sechestrului, a fost posibil să transfere dreptul de proprietate asupra apartamentului procurat pentru Perciun Constantin și înregistrat pe numele său, pe numele proprietarului de facto. Astfel, la data de 12 iunie 2009 s-a prezentat la notar unde din partea familiei Perciun s-au prezentat doar Perciun Ana și Perciun Ilona, care au declarat că Perciun Constantin se află la lucru, însă în familie au hotărît ca apartamentul să fie reînregistrat pe numele fiicei - Perciun Ilona.
Neavînd motive să se îndoiască de cele declarate de Perciun Ana și Perciun Ilona a semnat contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău în care în calitate de cumpărător a fost indicată fiica lui Perciun Constantin – Perciunr Ilona. Mai susține că la momentul înregistrării dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra apartamentului, ultima nu i-a transmis careva bani, iar ulterior a aflat că Perciun Constantin a desfăcut căsătoria cu Perciun Ana și se afla în conflict cu fosta sa soție și cu fiica, necunoscînd, astfel, nici despre faptul înregistrării dreptului de proprietate asupra apartamentului pe numele Ilonei Perciun. Consideră că a fost viciat consimțământul său la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului litigios, fiind dus în eroare de către Perciun Ilona.
Solicită Lupașcu Gheorghe declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra imobilului litigios și înregistrarea dreptului de proprietate pe numele său. La 12 martie 2013, Perciun Constantin, a depus cerere de intervenție în interes propriu împotriva lui Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului. În motivarea cererii a indicat că în perioada anilor 1996 – 2005 a lucrat în Israel. În anul 2005 a convenit cu prietenul său Lupaşcu Gheorghe ca acesta să-l ajute să-și procure un apartament în mun.
Chișinău cu două odăi, iar în acest scop i-a transmis suma de 23 000 euro. Drept urmare, Lupașcu Gheorghe a cumpărat apartamentul nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău. Menționează că, din motiv că el se afla peste hotarele țării, apartamentul inițial a fost înregistrat pe numele lui Lupaşcu Gheorghe, iar revenind în țară a aflat că imobilul procurat constituie obiectul unui litigiu de partajare a averii între foștii proprietari, Sîrghi Svetlana și Sîrghi Sergiu și reînregistrarea dreptului de proprietate pe numele său nu este posibilă pînă la soluționarea litigiului în fond, întrucît asupra apartamentului este aplicat sechestru. Ulterior, a aflat că după ridicarea sechestrului de pe apartamentul în litigiu soţia sa Perciun Ana împreună fiica Perciun Ilona s-au întîlnit cu Lupașcu Gheorghe și comunicîndu-i ultimului că aceasta este și decizia sa, au înregistrat dreptul de proprietate asupra apartamentul 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun.
Chișinău pe numele Ilonei Perciun. Solicită Perciun Constantin recunoașterea sa ca dobânditor de bună-credinţă şi recunoașterea dreptului de proprietate asupra ap. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău. 2 La 31 martie 2010 şi Perciun Ana, a depus cerere de intervenție în interes propriu împotriva lui Lupașcu Gheorghe, Perciun Ilona și Perciun Constantin cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra imobilului. În motivarea cererii a invocat că apartamentul în litigiu a fost procurat din banii agonisiți în timpul căsătoriei, iar dreptul de proprietate a fiicei Perciun Ilona asupra apartamentului a fost înregistrat cu acordul lui Perciun Constantin. Menționează că apartamentul cade sub regimul proprietății comune în devălmășie, încît, dînsa și Perciun Constantin au dreptul la cîte ½ cotă-parte, iar în legătură cu înțelegerea avută cu Perciun Constantin dorește să asigure dreptul de proprietate a fiicei sale Perciun Ilona asupra apartamentului.
Solicită Perciun Ana recunoașterea dreptului său de proprietate asupra ¼ cotă- parte din apartamentul 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, recunoașterea dreptului de proprietate a lui Perciun Constantin asupra ½ cotă-parte din apartamentul menționat și recunoașterea dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra ¼ cotă parte din același apartament. La 31 martie 2010, Lupașcu Gheorghe a depus o cerere de confirmare a tranzacției de împăcare a părților și încetare a procesului. Prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 31 martie 2010 a fost admisă cererea lui Lupașcu Gheorghe și confirmată tranzacția de împăcare încheiată între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona, Perciun Constantin și Perciun Ana.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2010, a fost admis recursul declarat de Perciun Ilona casată încheierea primei instanțe și restituită pricina în prima instanță pentru examinarea în fond. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 mai 2013, acțiunea inițială și cererile intervenienților principali au fost admise parțial, fiind declarat nul contractului de vânzare-cumpărare nr. 4589 din 12 iunie 2009 încheiat între Lupaşcu Gheorghe și Perciun Ilona și recunoscut dreptul de proprietate a lui Perciun Constantin și Perciun Ana asupra a câte ½ cotă-parte din apartamentul 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, în rest cerințele au fost respinse ca neîntemeiate.
Totodată, a fost încasată taxa de stat în beneficiul statului de la Perciun Ilona în sumă de 8 730 lei, de la Perciun Constantin în sumă de 2 365 lei și de la Perciun Ana în sumă de 4 365 lei. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 13 martie 2014, a fost admis apelul declarat de către Perciun Ilona, casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă hotărâre prin care acțiunea inițială și cererile intervenienților principali Perciun Constantin și Perciun Ana au fost respinse ca fiind neîntemeiate. La 25 mai 2014, Perciun Constantin, reprezentat de avocatul Mardari Valeriu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului cu referire la prevederile art. 753 alin.(1) Cod civil, a invocat că, Perciun Ilona nu a primit apartamentul 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău și nici nu a achitat careva bani pentru acest apartament, din ce rezultă că contractul de vînzare-cumpărare nr. 4589 din 12 iunie 2009, între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona a fost încheiat prin dol. Menționează că instanța de apel la emitea deciziei a interpretat eronat normele legale concluzionând că capacitatea deplină de exercițiu a persoanei exclude dolul, 3 înșelăciunea și alte cazuri, deoarece, rezilierea contractului încheiat cu o persoană care nu are capacitate de exercițiu reprezintă o altă normă de drept, care nu a fost invocată în speță.
Consideră că prima instanță la emiterea hotărârii corect a concluzionat că Perciun Ilona a acționat cu rea-credință la întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, deoarece în baza bunei credințe, ultima urma să dezvăluie împrejurările întocmirii contractului de vânzare-cumpărare și lipsei acordului tatălui său în acest sens.
În confirmarea faptului că apartamentul litigios a fost procurat de către Lupaşcu Gheorghe la rugămintea și pe mijlocele bănești a lui Perciun Constantin servesc și circumstanțe expuse în ordonanță cu privire la neînceperea urmăririi penale din 14 decembrie 2010, potrivit cărora fosta soție a lui Perciun Constantin - Perciun Ana, fiind învinuită de către Perciun Constantin de sustragerea unor sume bănești ce-i aparțineau, împreună cu fiica Perciun Ilona au declarat că în perioada anilor 1995-2005 Perciun Constantin a fost plecat în Israil, iar pe parcursul acestei perioade trimitea puține mijloace bănești pentru întreținerea familiei, deoarece toți banii cîștigați erau investiți pentru procurarea apartamentului în litigiu.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Dup cum rezultă din materialele cauzei copia deciziei instanței de apel din 13 martie 2014 a fost expediată în adresa lui Perciun Constantin la data de 25 martie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire anexată la dosar (f.d. 34 Vol. II). Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul Perciun Constantin, reprezentat de avocatul Mardari Valeriu, s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 27 mai 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoare argumente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe. Înaintând acţiunea în judecată împotriva Ilonei Pericun intervenienți principali Perciun Ana și Perciun Constantin, Lupașcu Gheorghe a solicitat declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 4589 din 12 iunie 2009, radierea dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra apartamentului 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău cu înregistrarea dreptului său de proprietate asupra apartamentului.
La rîndul său, intervenientul principal Perciun Constantin a depus cerere de intervenire în proces în interes propriu, împotriva lui Lupașcu Gheorghe și Ilonei Perciun prin care a solicitat recunoaşterea sa ca dobînditor de bună-credință şi recunoașterea dreptului său de proprietate asupra apartamentului 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău. La fel şi, intervenientul principal Perciun Ana, a depus cerere de intervenire în proces în interes propriu împotriva lui Lupașcu Gheorghe, Perciun Ilona și Perciun Constantin, solicitînd recunoașterea dreptului proprietate asupra apartamentului 47 din 4 str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, şi anume, după dînsa și după Perciun Ilona să fie recunoscut dreptul de proprietate asupra a cîte ¼ cotă-parte din apartament, iar după Perciun Constantin să fie recunoscut dreptul de proprietate asupra ½ cotă-pare.
Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză prima instanţă a concluzionat că la încheierea contractului de vînzare-cumpărare nr. 4589 din 12 iunie 2009, Perciun Ilona a acționat cu rea-credință, din care motiv contractul de vînzare-cumpărare a fost încheiat între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona în baza unei erori considerabile. Iar cu referire la prevederile art. art. 371, 320 alin. (2) Cod civil, instanța a reținut că apartamentul nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău constituie proprietate comună în devălmășie a soților Perciun Ana și Perciun Constantin. Drept urmare, instanța ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii lui Lupașcu Gheorghe și a cererilor intervenienților principali, Perciun Constantin și Perciun Ana, declarînd nul contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun.
Chișinău încheiat între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona și recunoscînd dreptul de proprietate a lui Perciun Constantin și Perciun Ana la cîte ½ cot-parte din apartament. Prin aceiaşi hotărîre a fost încasată taxa de stat în beneficiul statului din contul Ilonei Perciun în mărime de 8 730 lei, din contul lui Perciun Constantin în mărime de 2 356 lei și din contul Anei Perciun în mărime de 4365 lei. Judecând apelul declarat de către Perciun Ilona, instanţa de apel concluzionînd că în speță nu au fost administrate probe ce ar confirma acțiunile de dol invocate la întocmirea contractului de vînzare-cumpărare nr. 4589 din 12 iunie 2009, sau a mijloacelor viclene din partea Ilonei Perciun, a ajuns la concluzia temeiniciei apelului şi ilegalităţii hotărârii primei instanţe, casînd hotărîrea primei instanţe a pronunţat o nouă hotărîre prin care a respins cerințele înaintate atît de Lupașcu Gheorghe, cît și de intervenienții principali Perciun Constantin și Perciun Ilona.
Instanţa de recurs constată, însă, că deşi la soluţionarea pricinii au fost stabilite pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru judecarea cauzei în fond, concluziile instanţei de apel cu privire la netemeinicia hotărîrii primei instanţe sunt incorecte, rezultate din aplicarea greşită şi interpretarea eronată a normelor de drept material aplicabile la caz, precum şi aprecierea incorectă a probelor prezentate. În susţinerea opiniei enunţate se reţine că din materialele dosarului rezultă cu certitudine faptul că Lupașcu Gheorghe în urma unei înțelegeri cu Perciun Constantin, care în cea perioadă se afla la muncă peste hotarele țării, a primit de la ultimul suma de 23 000 euro pentru a-i procura un apartament în mun.
Chișinău. Astfel, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare nr. 11095 din 09 noiembrie 2005, Lupașcu Gheorghe a procurat de la Sîrghi Sergiu, apartamentului nr. 47 din str. Aba Iulia 85/2, mun. Chișinău, iar din motiv că Perciun Constantin nu se afla în țară a înregistrat dreptul de proprietate asupra apartamentului procurat pe numele său. Tot materialul probator atestă că la momentul încheierii tranzacţiei, apartamentul nr. 47 din str. Aba Iulia 85/2, mun. Chișinău, constituia obiectul unui litigiu de partajare a averii între foștii proprietari și fapt, în legătură cu care asupra acestuia a fost aplicat sechestru, şi doar în anul 2009, odată cu ridicarea sechestrului de pe apartament menţionat, Lupașcu Gheorghe, în scopul stingerii obligației asumate față de Perciun Constantin, a decis să înregistreze dreptul de proprietate asupra apartamentului de pe numele, său pe numele proprietarului de fapt.
Însă, la 12 iunie 2009, fiind asigurat de Perciun Ana și Perciun Ilona că Perciun Constantin este de acord ca apartamentul procurat să fie înregistrat pe numele Ilonei 5 Perciun a semnat contractul de vînzare-cumpărare nr. 4598, prin care Perciun Ilona a procurat de la el apartamentul nr. 47 din str. Aba Iulia 85/2, mun. Chișinău, iar la 25 iunie 2009 ultima a înregistrat pe numele său dreptul de proprietate asupra apartamentului în Registrul bunurilor imobile. Este cert și faptul că la data de 22 februarie 2010, Lupașcu Gheorghe, s-a adresat în instanța de judecată, solicitînd declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare încheiat cu Perciun Ilona, invocînd că la încheierea contractului Perciun Ilona a acționat cu rea-credință și împreună cu mama sa - Perciun Ana, soția lui Perciun Constantin, l-au dus în eroare în privința existenței acordului ultimului la reînregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului procurat pe numele Ilonei Perciun.
Conform art. 195 Cod civil, actul juridic civil este manifestarea de către persoane fizice şi juridice a voinţei îndreptate spre naşterea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor civile. În conformitate cu art. 199 alin. (2) Cod civil, consimţămîntul este valabil dacă provine de la o persoană cu discernământ, este exprimat cu intenţia de a produce efecte juridice şi nu este viciat. Iar, reieșind din art. 207 alin. (1) Cod civil, actul juridic civil încheiat fără cauză ori fondat pe o cauză falsă sau ilicită nu poate avea nici un efect. Totodată, art. art. 227 alin. (1), 228 alin. (2) Cod civil indică că, actul juridic încheiat în baza unei erori considerabile poate fi declarat nul de către instanța de judecată.
Dacă una dintre părți trece sub tăcere anumite împrejurări la a căror dezvăluire cealaltă parte nu ar mai fi încheiat actul juridic, anularea actului juridic poate fi cerută numai în cazul în care, în baza principiului bunei-credințe se putea aștepta că cealaltă parte să dezvăluie aceste împrejurări. În sensul prevederilor legale enunțate, este de înţeles că una din condițiile de valabilitate a actului juridic este consimțîmîntul părților care nu trebuie să fie viciat. Actul juridic fondat pe o cauză falsă sau în baza unei erori nu poate avea nici un efect și poate fi declarat nul, eroarea fiind reprezentarea falsă a realității la încheierea unui act juridic civil, astfel încît facă ar fi fost cunoscută realitatea, actul juridic nu s-ar fi încheiat.
În acest context, se constată că la încheierea contractului de vînzare-cumpărare, Perciun Ilona împreună cu Perciun Ana comunicîndu-i lui Lupașcu Gheorghe că înregistrarea dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra apartamentului 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău este și dorința lui Perciun Constantin, au făcut o reprezentare falsă a realității și au trecut sub tăcere împrejurările ce țin de lipsa acordului lui Perciun Constantin, în sensul înregistrarii dreptului de proprietate asupra apartamentului procurat pe numele fiicei sale, prin ce au viciat consimțămîntul lui Lupașcu Gheorghe la încheierea contractului de vînzare-cumpărare.
Sub acest aspect, la caz, prezintă relevanță şi ordonanța privind neînceperea urmăririi penale din 14 decembrie 2010 prin care se atestă incontestabil că apartamentul în litigiu a fost procurat de către Lupașcu Gheorghe pe banii lui Perciun Constantin cîștigați de ultimul în timp ce se afla la muncă peste hotarele țării, și care nu a dat acordul la înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului pe numele fiicei Perciun Ilona, mai mult decît atît Perciun Constantin nu se mai află în relații de căsătorie cu Perciun Ana, find în conflict atît cu fosta soție, cît și cu fiica Perciun Ilona (f.d.
91). 6 Prin urmare, prima instanță stabilind că la încheierea contractului de vînzare- cumpărare între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona, a fost viciat consimțămîntul lui Lupașcu Gheorghe, justificat a constatat temeinicia cerințelor înaintate de Lupașcu Gheorghe cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare nr. 4598 din 12 iunie 2009, or, la caz este cert faptul că Lupașcu Gheorghe a încheiat contractul de vînzare-cumpărare cu scopul de a stinge obligațiile asumate față de Perciun Constantin, iar dacă ar fi cunoscut despre faptul că Perciun Constantin nu este de acord cu înregistrarea dreptul de proprietate asupra apartamentului pe numele Perciun Ilona, nu ar fi încheiat contractul de vînzare-cumpărare cu Perciun Ilona.
În egală măsură, se constată şi justeţea soluţiei primei instanţe cu privire la respingerea cerinței lui Lupașcu Gheorghe cu privire la radierea dreptului de proprietate a Ilonei Perciun asupra apartamentului în litigiu și înregistrarea dreptului de proprietate asupra apartamentului pe numele său, întrucît, la încheierea contractului de vînzare- cumpărare în privința apartamentului 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, Perciun Ilona, nu a achitat careva sume bănești, iar admiterea cerințelor în acest sens ar duce la punerea părților în poziția inițială, fapt care la caz nu poate fi admis.
Totodată, cu referire la prevederile art. 371 Cod civil, care statuează că bunurile dobîndite de soţi în timpul căsătoriei sînt proprietatea lor comună în devălmăşie dacă, în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri, orice bun dobîndit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmăşie pînă la proba contrară, prim instanţă justificat a reţinut că apartamentul nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, a fost procurat de către Perciun Constantin în timp ce se afla în căsătorie cu Perciun Ana și respectiv, constituie proprietate comună în devălmășie a soților Perciun Constantin și Ana.
Cu referire la normele enunţate şi având în susţinere stipulările art. 320 alin. (2) Cod civil, care indică că dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condiţiile legii, prin ocupaţiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum şi prin hotărîre judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate, instanţa de recurs constată că prima instanță examinând pricina just a concluzionat şi despre necesitatea recunoaşterii dreptului de proprietate a lui Perciun Constantin și Perciun Ana asupra a cîte ½ cotă-parte din apartamentul nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun. Chișinău, fapt ce atestă şi temeinicia soluţiei de respingerea cerinței lui Perciun Constantin cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate asupra întregului apartament.
Corect au fost respinse de către prima instanță și cerințele Anei Perciun cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate a fiicei Perciun Ilona asupra ½ cotă-parte din cota-parte ce-i aparține, deoarece cerințele în acest sens sunt lipsite de suport juridic, mai mult decît atît, Perciun Ana fiind proprietara a ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu nu este lipsită de dreptul de a dispune după bunul său plac de bunurile care-i aparțin cu drept de proprietate. În conexiunea celor relatate, instanța de recurs reține că instanţa de apel nu a calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite, pe când prima instanţă în mod temeinic şi legal a declarat nul contractul de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 47 din str. Alba Iulia 85/2, mun.
Chișinău încheiat între Lupașcu Gheorghe și Perciun Ilona și a recunoscut dreptul de proprietate a lui Perciun Constantin și Perciun Ana asupra a cîte ½ cotă-parte din apartamentul în litigiu şi în rest respingînd cerințele ca neîntemeiate. 7 Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Perciun Constantin reprezentat de avocatul Mardari Valeriu este întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea integrală a deciziei instanţei de apel şi menţinerea hotărârii primei instanţe. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Perciun Constantin reprezentat de avocatul Mardari Valeriu.
Se casează decizia Curţii de Apel Chișinău 13 martie 2014 și se menţine hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 30 mai 2013 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Lupaşcu Gheorghe împotriva Ilonei Perciun, intervenienți principali Perciun Constantin, Perciun Ana cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare, la cererea intervenientului principal Perciun Constantin împotriva lui Gheorghe Lupaşcu şi Perciun Ilona cu privire la recunoașterea dreptului de proprietate și la cererea intervenientului principal Perciun Ana împotriva lui Gheorghe Lupaşcu, Perciun Constantin și Perciun Ilona cu privire recunoașterea dreptului de proprietate, Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.
Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Valentina Clevadî Maria Ghervas Elena Covalenco Tamara Chișca-Doneva 8