Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
3rh-11/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
11 februarie 2015
Părțile
Andronic Mihail, Cojocari Vasile vs Ministerul Afacerilor Interne
Pe scurt
Temeiurile declarării revizuirii

3rh-11/15 — Privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu

dosarul nr. 3rh-11/15 prima instanță: CA Chişinău - A. Panov instanța de recurs: CSJ - Iu. Sîrcu, V. Clevadî, T. Chișca-Doneva, I. Corolevschi, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 11 februarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat, Iuliana Oprea Ion Druță, Ion Corolevschi examinând cererea de revizuire depusă de către Mihail Andronic, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Andronic şi Vasile Cojocari împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcție şi încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 07 august 2013, prin care a fost respins recursul declarat de către Mihail Andronic şi Vasile Cojocari şi menținută hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, c o n s t a t ă : La 03 februarie 2011, Mihail Andronic şi Vasile Cojocari au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcție şi încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu.

În motivarea acţiunii, reclamanții au indicat că Vasile Cojocari activează în cadrul MAI din 26 decembrie 1983, iar Mihail Andronic din 21 iulie 1970. Pe parcursul activității reclamanților în cadrul Comisariatului de politie Soroca, rezultatele Comisariatului s-au îmbunătățit substanțial, activitatea lor fiind apreciată şi de către conducerea MAI, fapt certificat prin ordinele şi medaliile acordate lui Andronic Mihail şi Cojocari Vasile. De asemenea, pe parcursul satisfacerii serviciului, lui Andronic Mihail şi Cojocari Vasile nu le-a fost aplicată nici o sancțiune disciplinară.

1 Menționează reclamanții că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne din 29 decembrie 2010, maiorul de politie Mihail Andronic, șef de post, ofițer operativ superior de sector al postului de poliție Egoreni al Comisariatului de poliție Soroca şi căpitanul de poliție, Vasile Cojocari, inspector superior al Serviciului Poliției judecătorești al Comisariatului de poliție Soroca, au fost concediați din cadrul MAI începând cu 01 ianuarie 2011 pe motivul de vârstă şi al încetării contractului individual de muncă. Consideră Mihail Andronic şi Vasile Cojocari că ordinul de concediere este ilegal, deoarece la 21 decembrie 2010, din cauza înrăutățirii stării sănătății, reclamanților le-a fost deschis concediu medical, care a durat până în luna ianuarie 2011 inclusiv.

Despre aflarea în concediu medical la 23 decembrie 2010 reclamanții au informat conducerea, dar scrisoarea în cauză a fost ignorată. Solicită, Mihail Andronic şi Vasile Cojocari, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 134ef din 29 decembrie 2010, restabilirea în funcția deținută anterior şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012 acțiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii Supreme de Justiție din 07 august 2013 a fost respins recursul declarată de către Mihail Andronic şi Vasile Cojocari şi menținută hotărârea primei instanțe. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014 cererea de revizuire declarată de către Mihail Andronic împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 07 august 2013 a fost respinsă ca inadmisibilă.

La 14 ianuarie 2015, Mihail Andronic a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiție din 07 august 2013, cu restituirea cauzei la rejudecare. În motivarea cererii de revizuire, Mihail Andronic, a indicat că decizia instanței de recurs o consideră neîntemeiată, contrară practicii judiciare naționale, precum și jurisprudenței CEDO și pasibilă de a fi supusă revizuirii în temeiul art. 449 lit. b) CPC. În acest sens, consideră revizuentul că în baza Ordonanței Procuraturii Centru, mun.

Chișinău din 25 noiembrie 2014, este posibilă admiterea cererii de revizuire, deoarece prin ordonanța menționată, procurorul Roman Rusu a examinat obiectiv și sub toate aspectele materialele cauzei penale și a conchis că în acțiunile persoanei necunoscute, care a executat din numele lui Mihail Andronic semnătura în contractul individual de muncă nr. 016471 din 01 ianuarie 2010, se întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod penal, confecționarea documentelor oficiale false. Totuși, în pofida faptului că urmărirea penală a fost încetată din motivul expirării termenului de prescripție de atragere la răspundere penală, săvârșirea unei infracțiuni a fost constatată și confirmată prin ordonanța din 25 noiembrie 2014, aceasta constituind temei pentru admiterea și examinarea cererii de revizuire.

Astfel, menționează revizuentul că i-au devenit cunoscute unele fapte noi care 2 au ca efect corectarea erorii judiciare și omisiunii justiției. Afirmă că prin decizia instanței de recurs i se încalcă dreptul la un proces echitabil, deoarece instanța de recurs nu a ținut cont de practica judiciară existentă pentru cauze analogice și a dat hotărâri diferite. La fel, consideră că în coraport cu alți reclamanți este supus discriminării. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează.

Revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. Or, admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine principiului securității raporturilor juridice şi ar constitui o violare a art. 6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului şi a Libertăților Fundamentale (Brumărescu versus România, Roșca versus Moldova, Eugenia şi Doina Duca versus Moldova din 03 martie 2009). În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC şi anexând-se probele ce le confirmă. Revizuentul Mihail Andronic, drept temei pentru revizuire, a invocat prevederile art. 449 lit. b) CPC. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele şi faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Pentru admiterea cererii de revizuire pe temeiul prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanțele sau faptele date existente obiectiv până la data pronunțării hotărârii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanță esențială pentru justa soluționare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărârii) instanței de judecată, să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească devine irevocabilă. În atare circumstanțe, Colegiul consideră că cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 CPC.

Mai mult, circumstanțele invocate au constituit deja temei de revizuire înaintată de către Mihail Andronic într-o cerere de revizuire anterioară, care prin încheierea 3 Curţii Supreme de Justiție din 02 aprilie 2014 a fost respinsă ca inadmisibilă, or, acestea de fapt, ridică aceleași probleme, asupra căror instanța s-a pronunțat în modul corespunzător. Prin urmare, aceste circumstanțe constituie temeiuri repetate, fapt ce contravine prevederilor art. 451 alin. (4) CPC, care direct statuează că nu se admite depunerea repetată a cererii de revizuire în aceleași temeiuri. În acest sens, Colegiul nu poate stabili existența temeiurilor de revizuire prevăzute de lege. Or, scopul acestei cereri de revizuire este mai curând să obțină o nouă examinare a pricinii decât o procedură de revizuire în sensul art. 449-453 CPC.

Totodată, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție menționează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărârii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar argumentele invocate de revizuent nu pot fi admise ca temei de revizuire a deciziei din 07 august 2013, deoarece nu întrunesc aceste condiții.

Astfel, unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul stabilității raporturilor juridice, care înseamnă că procedura de revizuire nu trebuie folosită de către instanțele naționale într-o manieră incompatibilă cu principiul securității raporturilor juridice (cauza „Sfinx-Impex” SA c. Moldovei, nr. 28439/05 din 25 septembrie 2012). Principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de principiul lucrului judecat (res judecata). Totodată, se va menționa şi faptul că admiterea cererii de revizuire în împrejurările reținute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securității raporturilor juridice (cauza Popov (nr. 2) c. Moldovei, E. Duca c. Moldovei ş.a.), prin urmare aceasta urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În susținerea opiniei enunțate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție invocă hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obținerea unei reexaminări şi unei noi soluții în cauză. Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe substanțiale şi obligatorii. Din considerentele menționate şi având în vedere faptul că motivele invocate de către Mihail Andronic în cererea de revizuire nu se încadrează în temeiurile art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme 4 de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Mihail Andronic împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiție din 07 august 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Andronic şi Vasile Cojocari împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcție şi încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac. Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Galina Stratulat Iuliana Oprea Ion Druță Ion Corolevschi 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.