3rh-48/14 — Privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu

Instanţa de fond: CA Chişinău – A. Panov Dosarul nr.3rh-48/14 Instanţa de recurs: CSJ – Iu. Sîrcu, V. Clevadî, T. Chişca-Doneva, I. Corolevschi, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 02 aprilie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie În componenţă: Preşedintele completului, judecătorul , Valeriu Doagă, Judecătorii Vera Macinskaia, Ala Cobăneanu, Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov, examinînd cererea de revizuire înaintată de Mihail Andronic, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Andronic Mihail şi Cojocari Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu, împotriva deciziei Colegiului civil, comercial de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 07 august 2013, prin care s-a respins cererea de recurs declarată de către Andronic Mihail şi Cojocari Vasile, c o n s t a t ă : La 03 februarie 2011 Andronic Mihail şi Cojocari Vasile au inaintat cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu.

În motivarea acţiunii, Andronic Mihail şi Cojocari Vasile au invocat că, Cojocari Vasile activează în cadrul MAI din 26 decembrie 1983, iar Mihail Andronic din 21 iulie 1970. Pe parcursul activităţii reclamanţilor în cadrul Comisariatului de Poliţie Soroca, rezultatele activităţii Comisariatului s-au îmbunătăţit substanţial, activitatea lor fiind apreciată şi de către conducerea MAI, fapt certificat prin ordine şi medalii acordate lui Mihail Andronic şi Vasile Cojocari. De asemenea, pe parcursul satisfacerii serviciului, lui Mihail Andronic şi Vasile Cojocari nu le-a fost aplicată nici o sancţiune disciplinară.

1 Mai menţionează Mihail Andronic şi Vasile Cojocari, că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne din 29 decembrie 2010, maiorul de poliţie, Mihail Andronic, şef de post, ofiţer operativ superior de sector al postului de poliţie Egoreni al Comisariatului de Poliţie Soroca şi căpitanul de poliţie, Vasile Cojocari, inspector superior al Serviciului Poliţiei judecătoreşti al Comisariatului de Poliţie Soroca, au fost concediaţi din cadrul MAI începînd cu 01 ianuarie 2011 pe motiv de vîrstă şi pe motivul încetării contractului individual de muncă. Consideră Andronic Mihail şi Cojocari Vasile că, ordinul de concediere este ilegal, deoarece la 21 decembrie 2010, din cauza înrăutăţirii stării sănătăţii, reclamanţilor le-a fost deschis concediu medical, care a durat pînă în luna ianuarie 2011 inclusiv.

Despre aflarea în concediu medical la 23 decembrie 2010 reclamanţii au informat conducerea, dar scrisoarea în cauză a fost ignorată. Solicită, Mihail Andronic şi Vasile Cojocari, anularea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 134 ef din 29 decembrie 2010, restabilirea în funcţia deţinută anterior şi încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărirea Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, s-a respins cererea de chemare in judecată. La 06 februarie 2013, Andronic Mihail şi Cojocari Vasile au înaintat cerere de recurs solicitind casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 13 decembrie 2012, cu remiterea cauzei la o nouă examinare în aceiaşi instanţă. Prin decizia Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 07 august 2013, s-a respins cererea de recurs declarată Andronic Mihail şi Cojocari Vasile.

La 05 februarie 2014 Andronic Mihail a înaintat cerere de revizuire, solicitînd casarea deciziei Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 07 august 2013, cu rejudecarea cererii de recurs. În motivarea cererii de revizuire s-a indicat că, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii, art. 449 lit. b) CPC.

Astfel că după finisarea examinării cauzei a solicitat materialele din dosarul civil care au fost puse la baza expertizei grafalogice şi a solicitat unui expert independent să efectuieze expertiza grafologică, unde la 22 ianuarie 2014 a primit concluzia strict obiectivă precum că semnătura din contractul nr. 016471 din 01 ianuarie 2010 este executată nu de Mihail Andronic, dar de o altă persoană. Verificînd argumentele revizuientului, examinînd materialele cauzei, în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC RM Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit consideră că, prezenta cerere de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

Revizuientul a invocat drept temei de revizuire că, au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute petiţionarului anterior şi anume s-a dovedit că după finisarea examinării cauzei a solicitat materialele din dosarul civil care au fost puse la baza expertizei grafalogice şi 2 a solicitat unui expert independent să efectuieze expertiza grafologică, unde la 22 ianuarie 2014 a primit concluzia strict obiectivă precumă că semnătura din contractul nr. 016471 din 01 ianuarie 2010 este executată nu de Mihail Andronic, dar de o altă persoană. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC lit. b) CPC.

Circumstanţele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie sa influienţeze esenţial soluţia dată iniţial de instanţă, în sensul că nu orice circumstanţe sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci cînd sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanţe conduc după sine la apariţia, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părţile în litigiu şi deci sînt determinante pentru judecarea justă a cauzei. În acest context, Colegiul constată că prin revizuirea în sensul declarat se pretinde nu corectarea erorilor judiciare şi omisiunilor justiţiei, dar anularea unei hotărîri irevocabile, fapt care direct contravine atît dispoziţiilor legii naţionale, cît şi celor internaţionale.

Astfel, admiterea revizuirii, în circumstanţele descrise ar contravine principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat şi ar constitui o violare a art.6 §1 al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu de reformare a hotărîrii contestate, iar retractarea neîntemeiată a hotărîrii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sînt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC. În susţinerea opiniei enunţate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia şi Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorităţii lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii întru obţinerea unei reexaminări şi unei noi soluţii în cauză. Competenţa de revizuire a instanţelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanţare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanţe cu caracterele substanţiale şi obligatorii. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă 3 determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate, Colegiul consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Referitor la argumentul revizuientului M. Andronic, precum că prin ordonanţa Procuraturii sect. Centru din 14 martie 2014 a fost dispusă urmărirea penală conform elementelor infracţiunii prevăzute de art. 361 alin. (1) Cod Penal, nu poate fi luat la baza admiterii cererii de reviziuire, deoarece conform art. 449 lit. a) CPC, revizuirea se declară în cazul în care, s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă.

Astfel că, în baza ordonanţei sus-menţionate s-a dispus doar începerea urmăririi penale, în urma examinării materialelor procesului-penal şi anume a raportului de expertiză nr. 004 din 22 ianuarie 2014. Reieşind din cele expuse, în baza art. 449, 453 Cod de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Mihail Andronic, împotriva deciziei Colegiului civil, comercial de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 07 august 2013, în pricină civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Andronic Mihail şi Cojocari Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne al RM privind anularea ordinului de concediere, repunerea în funcţie şi încasarea salariului pentru lipsa forţată de la serviciu.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Vera Macinskaia Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov 4