2ra-289/15 — Încasarea datoriei pentru serviciile comunale

Judecătoria Ciocana Dosarul nr. 2ra-289/15 Mun. Chişinău Judecător: I. Mânăscurttă Curtea de Apel Chişinău Judecători: V. Pruteanu, Iu. Cimpoi, A. Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 04 februarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mocanu Parascovia, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ din comuna Bubuieci, mun.

Chişinău către Mocanu Parascovia, intervenient accesoriu SA „Termocom” în procedura planului privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014, CONSTATĂ : La data de 12.11.2013 reclamantul Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ din comuna Bubuieci, mun. Chişinău a depus cerere de chemare în judecată către Mocanu Parascovia, intervenient accesoriu SA „Termocom” în procedura planului privind încasarea datoriei pentru energia termică în mărime de 6 140, 02 lei pe perioada 30.11.2009 - 30.07.2013 şi a tuturor cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că, în baza contractului nr. 4681 încheiat la 01.04.2008 între ÎMGFL Bubuieci mun.

Chişinău şi SA „Termocom” în procedura planului,a livrat energia termică pentru aprovizionarea locuinţei pîrîtului, care însă nu a achitat integral plăţile şi la 01.07.2013 a acumulat datoria în sumă de 6 140, 02 lei. Prin reclamaţie reclamantul a solicitat pîrîtului achitarea datoriei, însă ultimul nu a reacţionat. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013, s- a admis acţiunea înaintată de IMGFL Bubuieci mun. S-a dispus încasarea din contul reclamantei Mocanu Parascovia în beneficiul ÎMGFL Bubuieci mun. Chişnău datoria pentru energia termică pe perioada 30.11.2009 - 30.07.2013 în sumă de 6 140, 02 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 270 lei, în total suma de 6 410 1 lei 02 bani.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de judecată a concluzionat că temeiul invocat de ÎMGFL Bubuieci, mun. Chişnău în acţiune este întemeiat, bazat pe suport legal deoarece, conform pct. 18 al „Regulamentului cu privire la modul de prestare şi achitare a serviciilor locative şi necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamnetelor şi condiţiile deconectării acestora de la / reconectării la sistemele de încălzire şi alimentare cu apă” aprobat prin Hotărîrea nr. 191 din 19.02.2002 a Guvernului Republicii Moldova, proprietarii, chiriaşii şi arendaşii încăperilor de locuit efectuiază plata pentru serviciile comunale şi necomunale pînă la data indicată în bonul de plată în luna următoare a lunii în care au fost prestate serviciile.

Iar conform art. art. 512, 514, 572 CC obligaţiile se nasc din contract, fapt ilicit(delict) şi din orice alt act sau fapt susceptibil de a le produce în condiţiile legii şi obligaţia trebuie executată în mod corespunzător, cu bună-credinţă, la locul şi în momentul stabilit. Astfel, făcînd trimitere la normele legale pîrîta urmează să achite în folosul reclamantei suma neachitată în valoare de 6 140, 02 lei. La data de 29.01.2014 Mocanu Parascovia a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă. În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Mocanu Parascovia şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 24 decembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Mocanu Parascovia a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01.10.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 24.12.2013 cu respingerea cererii de chemare în judecată înaintată de către ÎMGFL Bubuieci. La data de 30.01.2015 ÎMGFL a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recusului înaintat de către Mocanu Parascovia cu menţinerea hotărîrii instanţei de fond şi a deciziei instanţei de apel ca fiind legale. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei.

2 Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Mocanu Parascovia asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mocanu Parascovia ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Mocanu Parascovia, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 01 octombrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ din comuna Bubuieci, mun. Chişinău către Mocanu Parascovia, intervenient accesoriu SA „Termocom” în procedura planului privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul /semnat/ Iulia Sîrcu Judecătorii /semnat/ Sveatoslav Moldovan /semnat/ Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 4