2ra-124/15 — Recuperarea pagubei materiale și morale

Prima instanță: Judecătoria sectorului Rîșcani, Judecător – Veronica Negru Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Lidia Bulgac, Nicolae Craiu, Maria Guzun dosar 2ra-124/15

Î NCHEI ERE

28 ianuarie 2015 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova Judecători – Maria Ghervas, Dumitru Mardari, Examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către Anatolie Ganea, Aurelia Gherșcovici, Iaroslav Șarupici și de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Ganea, Aurelia Gherșcovici și Iaroslav Șarupici împotriva Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale a Republicii Moldova privind repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2014, prin care a fost modificată hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 28 mai 2013, a con st at at: La 20 decembrie 2011, Anatolie Ganea, Aurelia Gherșcovici și Iaroslav Șarupici au depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, Ministerului Afacerilor Interne și Procuraturii Generale a Republicii Moldova, solicitând încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanțelor a prejudiciului material şi moral cauzat prin acţiunile ilicite în procesele penale şi administrative comise de organele de urmărire penală,

de procuratură şi de instanţele judecătoreşti și anume pentru Anatolie Ganea – prejudiciul material în mărime de 40 000 euro şi prejudiciul moral de 547 714 euro, pentru Aurelia Gherşcovici – prejudiciul material în mărime de 40 000 euro şi prejudiciul moral în sumă de 108 000 euro, pentru Iaroslav Şarupici – prejudiciul material în mărime de 40 000 euro şi prejudiciul moral în sumă de 513 000 euro. În motivarea cererii au indicat că, în urma reţinerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, tragerii ilegale la răspundere penală, 1 condamnării ilegale şi în urma altor acţiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice, le-a fost cauzat un prejudiciu moral şi material.

Au indicat că, Aurelia Gherșcovici s-a aflat în arest preventiv 336 zile, Anatolie Ganea s-a aflat în arest preventiv 1704 zile, Iaroslav Șarupici s-a aflat în arest preventiv 1596 zile. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 28 mai 2013 a fost admisă parțial acțiunea intentată la cererea lui Anatolie Ganea, Aurelia Gherșcovici și Iaroslav Șarupici. A fost încasat din contul Ministerului Finanțelor ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul lui Anatolie Ganea 160 000 (una sută șaizeci mii) lei, cu titlu de prejudiciu moral. A fost încasată din contul Ministerului Finanțelor ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul lui Iaroslav Șarupici cu titlu de prejudiciu moral suma de 160 000 (una sută șaizeci mii) lei.

A fost încasată din contul Ministerului Finanțelor ca gestionar al bugetului de stat, în beneficiul Aureliei Gherșcovici suma de 40 000 (patruzeci mii) lei cu titlu de prejudiciu moral. Pretențiile reclamanților în partea încasării prejudiciului material au fost respinse ca neîntemeiate. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2014 a fost respins apelul declarat de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici. A fost admis apelul declarat de Procuratura Generală și apelul declarat de Ministerul Finanțelor. A fost modificată hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 28 mai 2013, prin care s-a micșorat suma prejudiciului moral, cu încasarea din contul Ministerului Finanțelor ca gestionat al bugetului de stat, în beneficiul lui Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici sumei prejudiciului moral în mărime de 100 000 lei, în rest hotărîrea a fost menținută fără modificări.

La 19 noiembrie 2014 Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici au declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 iulie 2014, solicitînd admiterea recursului și modificarea deciziei instanței de apel, prin care să fie încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor în beneficiul lui Anatolie Ganea suma prejudiciului moral – 547 714 euro, în beneficiului Aureliei Gherșcovici suma prejudiciului moral – 108 000 euro, în beneficiul lui Iaroslav Șarupici suma prejudiciului moral – 513 000 euro, în lei moldovenești, conform cursului BNM la ziua pronunțării hotărîrii și cheltuielile de judecată. În motivarea cererii au indicat dezacordul cu decizia instanței de apel, care a aplicat eronat normele de drept material, interpretând în mod eronat prevederile Legii nr.1545 din 25.02.1998, precum și art.1423 Cod Civil.

Deși instanța a stabilit că deținuții au fost în arest perioade diferite, mărimea prejudiciului stabilit pentru Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici este egală, ceea ce este nefondat și neargumentat. 2 Consideră recurenții că sumele acordate pentru prejudiciul moral sunt prea mici în comparație cu alte cauze similare, examinate de instanțele de judecată. Suplimentar, au indicat că instanța de apel nu s-a expus în privința argumentelor decisive ale apelanților, în partea ce ține de jurisprudența Curții Supreme de Justiție, fapt ce a dus la soluționarea greșită a pricinii și a dus la încălcarea dreptului la un proces echitabil.

La 31 decembrie 2014 Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea parțială a deciziei recurate, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care să fie micșorată suma prejudiciului moral pînă la 50 000 lei pentru Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici și pînă la 10 000 lei pentru Aurelia Gherșcovici. În motivarea cererii a indicat că nu au fost administrate probe suplimentare în vederea evaluării prejudiciului moral, iar instanța de fond și instanța de apel s-a bazat exclusiv pe susțineri și aprecieri subiective. La 19 decembrie 2014 Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus referință la cererea de recurs declarată de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici, solicitînd respingerea cererii ca fiind inadmisibilă.

În motivarea cererii a indicat că argumentele expuse în cererea de recurs vizează reaprecierea probelor și dezacordul față de modul de apreciere de către instanțe a circumstanțelor cauzei, fapt care nu poate fi reținut drept temei de admisibilitate a recursului. La 30 decembrie 2014 Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova a depus referință la cererea de recurs declarată de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici, solicitînd respingerea recursului ca fiind neîntemeiat. Analizînd temeiurile invocate în cererile de recurs, în raport cu materialele pricinii și prevederile Legii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici și de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova ca fiind inadmisibile, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod Procedură Civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. În conformitate cu art.433 lit. a) Cod Procedură Civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) şi (4) Cod Procedură Civilă. 3 Colegiul reține că, în sensul art. 442 Cod Procedură Civilă, specific recursului declarat în condiţiile secţiunii a 2-a , Capitolul XXXVII, este că recursul nu provoacă o rejudecare a fondului pricinii, ori recursul exercitat are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se legalitatea deciziei, nu şi temeinicia în fapt.

În speță, argumentele expuse în cererea de recurs declarată de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici nu pot fi reținute de Colegiu, ori în esență sunt similare celor invocate în cererea de apel, fapt ce denotă dezacordul recurenților cu modul de apreciere a circumstanțelor pricinii de către instanțele de fond și de apel și în special vizează reaprecierea probelor. Abordarea recurenților Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici privind încălcarea dreptului la un proces echitabil prin faptul că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor decisive ale apelanților este reținută de Colegiu ca fiind o argumentare declarativă, lipsită de un suport juridic. În acest sens se cere a fi precizat că jurisprudența CtEDO obligă instanţele să-şi argumenteze deciziile luate.

Această obligaţie nu poate fi înţeleasă în sensul că ele trebuie să răspundă în mod detaliat la fiecare argument al părţilor procesului. Obligaţia de motivare a deciziilor variază în funcţie de natura acestora, iar o instanţă nu este obligată să dea un răspuns detaliat la fiecare argument înaintat de justiţiabili. În privința recursului declarat de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Colegiul reține că criticile aduse de recurent vizează în mod strict administrarea și aprecierea probelor de către instanța de judecată.

Dat fiind faptul că temeiurile declarării recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII Cod Procedură Civilă, sunt strict delimitate de art.432, Colegiul reține că, reieșind din prevederile art.437 alin.(1) lit.f) Cod Procedură Civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau acelor circumstanțe ale aplicării eronate ale normelor de drept material sau procedural, care ar dicta necesitatea declarării recursului ca fiind admisibil. Simplul fapt al dezacordului recurenților cu modul de apreciere a circumstanțelor cauzei de către instanța de apel nu poate servi drept temei al admisibilității recursului, în condițiile în care rolul instanței de recurs este limitat doar la asigurarea controlului legalității deciziei contestate și nu al temeiniciei de fapt.

Prin urmare, Colegiul atestă faptul că, în speță, recursurile declarate de către Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici și de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova nu întrunesc temeiurile prevăzute de la art.432 Cod Procedură Civilă. 4 Astfel, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea declarării recursurilor ca fiind admisibile. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Cod Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunosc inadmisibile recursurile declarate de Aurelia Gherșcovici, Anatolie Ganea și Iaroslav Șarupici și de către Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Maria Ghervas Dumitru Mardari 5