2ra-2206/14 — Recuperarea pagubei materiale și morale

Prima instanță: Judecătoria sector Rîșcani mun.

Chișinău, Judecător – Aliona Miron Instanța de Apel: Curtea de Apel Chișinău, Judecători – Lidia Bulcag, Nicolae Craiu, Ludmila Popova Dosar 2ra-2206/14 DECI ZI E 10 septembrie 2014 municipiul Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, Judecător – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Dumitru Mardari, Maria Ghervas Examinînd chestiunea cu privire la admisibilitatea recursurilor declarate de către Ministerul Finanțelor și Vasile Lupașcu, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupașcu împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, privind repararea prejudiciului material și moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2014 și a deciziei suplimentare a Curții de Apel Chișinău din 07 aprilie 2014, prin care a fost casată hotărîrea judecătoriei sector Rîșcani din 06 decembrie 2013 și adoptată o nouă hotărîre, a con st at at: La 25 aprilie 2012 Vasile Lupașcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne, Guvernului Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Ministerului Finanțelor, solicitînd repararea prejudiciului material în mărime de 1,5 mln.

(un milion cinci sute mii) lei și prejudiciului moral în mărime de 1,5 mln.( un milion cinci sute mii) lei. În motivarea acțiunii a menționat că la 07 aprilie 2009 s-a deplasat în municipiul Chișinău pentru a recepționa o sumă de bani de la cumnatul său Dumitru Josu. În aceeași zi, la orele 23:00 deplasându-se spre sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, a observat un microbus cu numărul de înregistrare de Cahul 1 și a convenit cu persoanele aflate în acel microbus să se deplaseze cu ei pînă la Cantemir. Ulterior, de microbus s-au apropiat cîteva persoane îmbrăcate în civil, însoțiți de cîțiva polițiști, care au dus cu forța persoanele din microbus la Comisariatul de Poliție din str. Tighina municipiul Chișinău, ca fiind bănuiți de participarea la dezordinile în masă din 07 aprilie 2009. Susține Vasile Lupașcu că în incinta comisariatului de poliție a fost maltratat de către polițiști și de către persoane îmbrăcate în civil.

A fost trecut printr-un coridor de circa 10 m. lungime, unde persoane înarmate cu bastoane de cauciuc loveau violent peste corp. Ulterior, a fost maltratat și în timpul interogării de către o persoană îmbrăcată în civil, care s-a oprit de a aplica lovituri numai cînd a văzut că Vasile Lupașcu scuipa sînge. A cerut să fie eliberat, însă a fost informat că va fi eliberat peste 3 zile. La 10 aprilie 2009 i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire și tot în acea zi a avut loc ședința de judecată în vederea aplicării măsurii preventive, care a avut loc în incinta comisariatului. A mai indicat Vasile Lupașcu că în anul 2011 starea sănătății s-a agravat, iar la 14 septembrie 2011 a fost suspus unui control medical la Centrul de Diagnostică Republican din Chișinău, unde i s-a pus diagnosticul „Ruptură de cordaj a valvulei tricuspide”, fiind ulterior internat de urgență și operat la Spitalul Republican.

A suportat o operația pe cord deschis, costisitoare, care necesită și tratament de recuperare, necesar pentru tot restul vieții. Consideră că i-au fost cauzate atît prejudicii materiale, cît și morale de către autoritățile statutului, prejudicii pe care încă le suportă. La 22 decembrie 2012 Vasile Lupașcu a depus cerere de modificare și completare a cererii de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, privind repararea prejudiciului material și moral, solicitînd repararea prejudiciului material în sumă de 1 500 000 (un milion cinci sute mii) lei și prejudiciului moral în sumă de 2 645 460 ( două milioane șase sute patruzeci și cinci mii patru sute șaizeci) lei.

A motivat majorarea cuantumului prejudiciului material reieșind din costul turelor de spitalizare necesare pentru 20 de ani și anume: anual 3 ture a cîte 132 723 ( una sută treizeci și două mii șapte sute douăzeci și trei) lei. Prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013 acțiunea înaintată de Vasile Lupașcu a fost admisă parțial. S-a încasat de la Ministerul Finanțelor în beneficiul lui Lupașcu Vasile, cu titlu de prejudiciu moral suma de 7 000 (șapte mii) lei și cheltuielile de judecată în mărime de 5 000 (cinci mii) lei. În rest pretențiile înaintate de Vasile Lupașcu au fost respinse ca neîntemeiate. 2 Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2014 a fost admis apelul declarat de Procuratura Generală a Republicii Moldova și apelul declarat de Vasile Lupașcu.

S-a casat hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013 și s-a adoptat o nouă hotărîre prin care acțiunea înaintată de Vasile Lupașcu a fost admisă parțial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui Vasile Lupașcu prejudiciul moral în mărime de 16 000 lei. În rest pretențiile au fost respinse.

La 07 aprilie 2014 Curtea de Apel Chișinău prin decizie suplimentară a admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor și a casat hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013. La 22 mai 2014 Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2014, a deciziei suplimentare din 07 aprilie 2014 și a hotărîrii Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013, solicitînd casarea hotărîrilor contestate și pronunțarea unei noi hotărîri prin care pretențiile lui Vasile Lupașcu să fie respinse integral. În motivarea cererii recurentul – Ministerul Finanțelor a invocat aplicarea eronată a prevederilor Legii nr.1545 din 25 februarie 1998 „Privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Consideră recurentul că nu a fost respectat echilibrul între interesele individuale ale persoanei și interesele generale ale societății și nu au fost elucidate circumstanțele cauzării suferințelor fizice și psihice. La fel, la 22 mai 2014 Vasile Lupașcu a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel din 01 aprilie 2014, solicitînd casarea integrală a deciziei contestate, a deciziei suplimentare din 07 aprilie 2014 și casarea parțială a hotărîrii Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău, cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care acțiunea înaintată de recurent să fie admisă integral. Consideră recurentul Vasile Lupașcu că instanța de apel nu a examinat probele anexate la dosar care confirmă acțiunile ilicite ale organului de urmărire penale și care confirmă prejudiciul cauzat.

Mai invocă recurentul că Ministerul Finanțelor a depus 2 cereri de apel, una motivată și altă nemotivată, însă cu cererea de apel motivată nu a făcut cunoștință decît după recepționarea deciziei suplimentare. Indică recurentul că legislația nu permite înaintarea mai multor cereri de apel de către aceeași parte și în același proces, iar emiterea unei hotărîri suplimentare urma să aibă loc după 3 examinarea în ședință de judecată. În speță, recurentul nu a fost citat în ședința de judecată și consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil. La 26 iunie 2014, Vasile Lupașcu a depus referință la cererea de recurs declarată de Ministerul Finanțelor, solicitînd respingerea cererii de recurs ca fiind inadmisibilă.

Consideră intimatul/recurent Vasile Lupașcu că instanța de apel avea obligația să dispună compensarea prejudiciului cauzat de acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală, prejudicii pe care le suportă și în prezent, iar recursul Ministerului Finanțelor urmărește inducerea în eroare a instanței de judecată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursurile declarate de către Ministerul Finanțelor și de către Vasile Lupașcu ca fiind întemeiate și care urmează a fi admise, cu casarea deciziilor instanței de apel și trimiterea pricinii spre rejudecare din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit.c) Cod Procedură Civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Din materialele dosarului reiese că Vasile Lupașcu s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, solicitînd repararea prejudiciului material în mărime de 2 654 460 (două milioane șase sute cincizeci și patru mii patru sute șaizeci) lei și prejudiciului moral în mărime de 1 500 000 (un milion cinci sute mii) lei . Acțiunea înaintată de Vasile Lupașcu a fost admisă parțial prin hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013. Hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013 a fost contestată cu apel de către Procuratura Generală a Republicii Moldova (f.d.141-142), Ministerul Finanțelor (f.d.143) și de către Vasile Lupașcu (f.d.145-147).

Ulterior, la 26 martie 2014 Ministerul Finanțelor suplimentar a depus cerere de apel motivată (f.d.160), deși prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 10 martie 2014 s-a dispus primirea spre examinare a cererilor de apel declarate de Ministerul Finanțelor, Procuratura Generală și Lupașcu Vasile (f.d.158). Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2014 au fost admise apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova și de Vasile Lupașcu (f.d.171-174). S-a casat hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani din 06 4 decembrie 2013 și s-a adoptat o nouă hotărîre prin care acțiunea înaintată de Vasile Lupașcu a fost admisă parțial. S-a încasat din bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor, în beneficiul lui Vasile Lupașcu prejudiciul moral în mărime de 16 000 lei.

În rest pretențiile au fost respinse. Ulterior, la 07 aprilie 2014 instanța de apel a emis decizia suplimentară prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Finanțelor și s-a casat hotărîrea Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013 (f.d.176-178).

Conform art.250 alin.(1) Cod Procedură Civilă instanţa care a pronunţat hotărîrea poate, din oficiu sau la cererea participanţilor la proces, să emită o hotărîre suplimentară dacă: a) nu s-a pronunţat asupra unei pretenţii în a cărei privinţă participanţii la proces au prezentat probe şi au dat explicaţii; b) rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acţiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; c) nu a rezolvat problema repartizării între părţi a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunţe asupra cererilor martorilor, experţilor, specialiştilor, interpreţilor sau reprezentanţilor cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Alin.(2) al normei citate supra stipulează că problema pronunţării unei hotărîri suplimentare poate fi pusă în termenul executării silite a hotărîrii. Instanţa emite, după examinare în şedinţă de judecată, hotărîrea suplimentară, care poate fi atacată în ordinea stabilită de prezentul cod. Participanţilor la proces li se comunică locul, data şi ora şedinţei. Neprezentarea lor însă nu împiedică examinarea problemei. Colegiul atestă faptul că ședința de judecată din dată de 07 aprilie 2014 s-a desfășurat în lipsa participanților la proces, după cum reiese din procesul verbal al ședinței de judecată (f.d.175). Mai mult ca atît, la materialele dosarului lipsește dovada citării participanților la proces pentru ședința din 07 aprilie 2014, deși chestiunea pronunțării unei hotărîri suplimentare se soluționează în ședință de judecată, fiind comunicat participanților la proces locul, data și ora ședinței.

Prin urmare, Colegiul consideră întemeiat argumentul recurentului Vasile Lupașcu privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, ori s-a stabilit cu certitudine că instanța de apel nu i-a acordat posibilitatea lui Vasile Lupașcu de a participa în ședința de judecată din 07 aprilie 2014. Totodată, Colegiul atestă faptul că prin decizia suplimentară din 07 aprilie 2014 5 instanța de apel s-a pronunțat asupra fondului cauzei, ori a dispus admiterea apelului declarat de Ministerul Finanțelor și casarea hotărîrii Judecătoriei sectorului Rîșcani municipiul Chișinău din 06 decembrie 2013. Astfel, Colegiul constată ca fiind aplicate eronat prevederile legii la emiterea hotărîrii suplimentare de către instanța de apel, ori prin prisma art.250 Cod Procedură Civilă emiterea hotărîrii suplimentare trebuie să fie dictată de existența cel puțin a unei circumstanțe prevăzute de art.250, însă, în speță instanța de apel, de fapt, a examinat și a admis prin decizia suplimentară pretențiile invocate în cererea de apel declarată de Ministerul Finanțelor și nicidecum nu a urmărit corectarea omisiunilor care pot fi suplinite prin emiterea hotărîrii suplimentare.

Astfel, instanța de apel s-a pronunțat asupra fondului cauzei prin 2 decizii distincte. La fel, Colegiul reține că prin prisma art.6 CEDO și art.241 Cod Procedură Civilă, întru asigurarea legalității și temeiniciei hotărîrii, instanțele de judecată au obligația de a-și motiva hotărîrile, indicînd circumstanțele pricinii constatate de instanța, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanța la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

În speță, deși instanța de apel a admis apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Vasile Lupașcu și Ministerul Finanțelor, a evitat a indica circumstanțele și prevederile legii care ar dicta necesitatea admiterii apelurilor, în condițiile în care pretențiile invocate în cererile de apel sunt în esență contradictorii și se exclud reciproc, ori Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat prin cererea de apel modificarea hotărîrii instanței de fond în vederea diminuării cuantumului prejudiciului moral, Vasile Lupașcu a solicitat prin cererea de apel casarea hotărîrii instanței de fond și admiterea acțiunii integral, respectiv majorarea cuantumului, iar Ministerul Finanțelor a solicitat prin cererea de apel casarea hotărîrii instanței de fond și respingerea pretențiilor lui Lupașcu Vasile.

Astfel, Colegiul consideră ca instanța de apel nemotivat a admis apelurile declarate de Procuratura Generală a Republicii Moldova, Vasile Lupașcu și Ministerul Finanțelor, fără a elucida pe deplin circumstanțele pricinii. În asemenea circumstanțe, instanța de recurs consideră recursul declarat de Lupașcu Vasile ca fiind întemeiat, care urmează a fi admis și care dictează necesitatea casării deciziei instanței de apel din 01 aprilie 2014, precum și a deciziei suplimentare din 07 aprilie 2014, ori au fost constatate erori judiciare care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, și care dictează necesitatea rejudecării pricinii în ordine de apel.

Totodată, în privința argumentelor invocate de recurentul Ministerul Finanțelor în vederea admiterii recursului, casării deciziei instanței de fond și de 6 apel și adoptarea unei hotărîri de respingere a pretențiilor lui Lupașcu Vasile, Colegiul consideră că ele nu pot fi reținute, ori pricina urmează a fi trimisă spre rejudecare în instanța de apel în vederea corectării erorilor admise. Astfel, reieșind din cele menționate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reţine că, instanţa de apel a aplicat în mod eronat prevederile legii, a apreciat în mod superficial circumstanțele cauzei și în esență a adoptat decizii nemotivate, fapt prin care a încălcat dreptul părților la un proces echitabil.

Din motivele expuse şi întrucât înlăturarea erorilor sus indicate, admise de către instanţa de apel, nu este posibilă în instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și de Lupașcu Vasile, a casa integral decizia instanţei de apel din 01 aprilie 2014 și decizia suplimentară din 07 aprilie 2014, cu restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de judecată. În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) Cod Procedură Civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d eci de: Se admit recursurile declarate de Ministerul Finanțelor și de Lupașcu Vasile.

Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 01 aprilie 2014 și decizia Curții Apel Chișinău din 07 aprilie 2014 în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Lupașcu împotriva Ministerului Finanțelor, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, Ministerul Afacerilor Interne, privind repararea prejudiciului material și moral cu restituirea cauzei la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Galina Stratulat Iurie Bejenaru Dumitru Mardari Maria Ghervas 7 8