3ra-86/15 — Anularea actelor administrative

Judecătoria Rîşcani Dosarul nr.3ra-86 /15 Judecător: A. Ciobanu Curtea de Apel Bălţi Judecători: G. Polivenco, A. Rotaru, R. Burdeniuc Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zamurdac Fiodor, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zamurdac Fiodor către Consiliul orăşăneşc Rîşcani, Primăria Rîşcani, Zamurdac Nina, Zamurdac Iurii, OCT Rîşcani privind anularea actelor administrative, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 19.10.2010 reclamantul Zamurdac Fiodor s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Consiliul orăşenesc Rîşcani, Primăria oraşului Rîşcani, intervenient accesoriu Zamurdac Nina privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii a invocat, că prin Decizia din 12.04.1984 a primit de la Sovietul orăşănesc Rîşcani un lot de teren pentru construcţia casei de locuit pe str. Petru Rareş, 30, or. Rîşcani, iar pe acest lot de teren a construit o casă de locuit cu două nivele, pe care nu a finisat-o, motiv pentru care nu a perfectat toate actele necesare şi nu a dat-o în exploatare, dar în anul 1985 a locuit în ea la etajul I. Ulterior, a plecat peste hotarele ţării, iar în casă a rămas să locuiască sora sa Zamurdac Nina. În anul 2010 cînd a revenit de peste hotare, a depistat că sara sa Zamurdac Nina a perfectat toate actele pe casă pe numele său, inclusiv a aflat că există Decizia 3/2 din 09.03.1999 prin care lotul anterior repartizat lui, s-a repartizat lui Zamurdac Nina şi Zamurdac Iurii.

S-a adresat Primăriei cu o cerere prealabilă la care nu a primit răspuns. Consideră că Decizia 3/2 din 09.03.1999, prin care s-a repartizat lotul lui Zamurdac Nina şi Zamurdac Iurii pentru construcţia casei este ilegală din motivul că nu putea fi transmis un teren care era deja ocupat de o construcţie capitală privată altui cetăţean decît proprietarului acestei clădiri situate pe terenul respectiv. Primăria a 1 indicat chiar că transmite şi casa cu două etaje, fapt care duce la exproprierea sa fără vreun temei legal. Mai indică reclamantul că în baza Deciziei Consiliului orăşenesc Rîşcani nr. 8/6 din 06 martie 2001 pîrîta Zamurdac Nina a primit titlul de autentificare a deţinătorului de teren cu nr. cadastral 7101119004 asupra 1/2 din lotul de pămînt cu o suprafaţăde 0,1293 ha, de pe str. Petru Rareş, 30 or.

Rîşcani, lot care susţine Zamurdac Fiodor i-a fost repartizat lui. La data de 04 iulie 2004 a fost întocmit procesul verbal de recepţie finală nr. 41, prin care pîrîta devine proprietarul casei de locuit construită de reclamant, înregistrînd-o la OCT sub nr. cadastral 7101119004.01.

Reprezentantul reclamantului a solicitat instanţei de al repune pe Zamurdac Fiodor în termenul de prescripţie, anularea deciziilor primăriei oraşului Rîşcani nr. 3/2 din 09.03.1999 şi deciziei 8/6 din 06.03.2001 şi actelor întocmite în baza lor, a titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren nr. 7101119004, a procesului verbal de recepţie finală nr. 41, anularea înscrierilor cadastrale nr. 7101119004 asupra 1/2 din lotul de pămînt cu o suprafaţă totală de 0, 1293 ha, de pe str. Petru Rareş 30, oraşul Rîşcani, eliberat pe numele lui Zamurdac Nina şi anularea înscrierilor cadastrale nr. 7101119004.01 din 04.07.2004 prin care a fost înregistrat procesul verbal de recepţie finală nr. 41 din 04.07.2004 a 1/2 din casa de pe str. Petru Rareş 30, oraşul Rîşcani.

Prin hotărîrea judecătoriei Rîşcani, din 20 decembrie 2013, acţiunea înaintată s-a respins ca fiind tardivă. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a indicat că reclamantul nu a prezentat instanţei probe concludente şi utile, care ar dovedi faptul omiterii pe temeiuri întemeiate a termenului de adresare în judecată pentru apărarea drepturilor sale în mod personal sau prin reprezentant. Motivele invocate de reclamant poartă un caracter declarativ, nefiind bazate pe suport probatoriu.. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond Zamurdac Fiodor prin intermediul reprezentantului Fotescu Mihail a declarat apel, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanţă la adoptarea hotărîrii nu a constatat şi nu a elucidat pe deplin circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Zamurdac Fiodor şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Rîşcani din 20 decembrie 2013. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat 2 normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Zamurdac Fiodor a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Rîşcani din 20 decembrie 2013 cu emiterea unei noi hotărîri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.

Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul 3 în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Zamurdac Fiodor asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Zamurdac Fiodor ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Zamurdac Fiodor, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 septembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Zamurdac Fiodor către Consiliul orăşăneşc Rîşcani, Primăria Rîşcani, Zamurdac Nina, Zamurdac Iurii, OCT Rîşcani privind anularea actelor administrative. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 4