3ra-202/17 — contestarea actului administrativ

3ra-202/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)

prima instanță: S. Godoroja dosarul nr.3ra-202/17

(Judecătoria Rîșcani)

instanța de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza

(Curtea de Apel Bălți)

D E C I Z I E

29 martie 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii : Tamara Chișca-Doneva, Oleg Sternioală,

Nicolae Craiu, Iurie Bejenaru

examinând recursurile declarate de către Primăria orașului Rîșcani și

Liudmila Lileac,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Piotr Romanov

împotriva Primăriei orașului Rîșcani, intervenienți accesorii Ludmila Lileac,

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016, prin care au

fost respinse apelurile declarate de către Liudmila Lileac și Primăria orașului

Rîșcani și menținută hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 17 iunie 2016, prin care

acțiunea a fost admisă,

c o n s t a t ă:

La 11 septembrie 2015, Piotr Romanov a depus o cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei orașului Rîșcani, intervenienți accesorii Liudmila

Lileac, Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție

Nord cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 21 iulie 2015 a înaintat o

cerere prealabilă în vederea sesizării Primăriei Rîșcani despre necesitatea anulării

certificatului de urbanism nr.94 din 01 octombrie 2014 și a autorizației de

construire nr.75 din 02 octombrie 2014, cerere care a fost lăsată fără răspuns.

La 04 mai 2016 s-a adresat cu o cerere către Inspecția de Stat în Construcții

Rîșcani pentru a fi efectuat controlul la fața locului precum și, a fi sistate

valabilitatea certificatului de urbanism nr.94 din 01 octombrie 2014, autorizației de

construire nr.75 din 02 octombrie 2014.

La 15 aprilie 2015 prin scrisoarea nr. 04 a Inspecției Teritoriale în

Construcție Nord a fost informat că în urma controlului efectuat la fața locului s-au

constatat următoarele.

Pentru proiectarea construcției garajului în or.Rîșcani, str.Alexandru cel Bun

20, Primăria or. Rîșcani a eliberat certificat de urbanism pentru proiectare nr.94 din

01 octombrie 2014 Liudmilei Lileac, fără a fi prezentat extrasul din Registrul

bunurilor imobile care ar confirma dreptul de proprietate sau de folosință asupra

terenului pe care se construiește garajul, fapt ce contravine prevederilor Legii

nr.163 din 09 iulie 2010 privind executarea lucrărilor în construcție, fapt ce a

generat sistarea valabilității certificatului de urbanism nr.94 din 01 octombrie 2014

1

și autorizației de construire nr.75 din 02 octombrie 2014, precum și înaintarea

prescripției nr.16 din 14 mai 2015 de către Inspecția de Stat în Construcție Nord.

Analizând minuțios prevederile art.3 Legea nr.163 din 09 iulie 2010 în

colaborare cu actele prezentate de solicitantul eliberării certificatului de urbanism

și autorizației de construire constată faptul că, una din condițiile de bază lipsește, și

anume acordul vecinului.

Conform art.12 din Legea privind executarea lucrărilor în construcție nr.163

din 09 iulie 2010, una din condițiile necesare pentru eliberarea autorizației de

construire este prezentarea extrasului din registrul bunului imobil asupra bunului și

a planului cadastral pe care se va efectua construcția, act care nu a fost prezentat de

către solicitant, fapt ce a generat eliberarea ilegală a certificatului de urbanism

nr.94 din 01 octombrie 2014 și autorizației de construire nr.75 din 02 octombrie

2014.

Menționează că, este incertă situația în ce condiții sau în care ordine

cronologică a fost eliberată autorizația de construire nr.75 din 02 octombrie 2014,

dacă cererea de eliberare a autorizației a fost depusă de solicitant abia la 03

octombrie 2014 cu o zi în urmă după eliberarea autorizației, ori conform

prevederilor legale autorizația de construire se eliberează după depunerea cererii de

către solicitant cu anexarea tuturor actelor prevăzute de art.12 din Legea nr.163 din

09 iulie 2010 privind executarea lucrărilor în construcție. Această situație denotă

faptul ca pentru eliberarea autorizației de construire solicitantul nu a depus careva

acte iar aceasta a fost eliberată în mod ilegal.

În autorizația de construcție nr.75 din 02 octombrie 2014 Primăria Rîșcani

nu a indicat numărul cadastral al terenului pe care urmează a fi construit garajul.

Consideră că o altă încălcare comisă de Primăria or. Rîșcani la emiterea

autorizației de construcție nr.75 din 02 octombrie 2014 este că în această

autorizație nu este indicat numărul proiectului, numărul de licență a proiectantului

și data eliberării acesteia, ceia ce în consecință denotă că autorizația a fost eliberată

fără proiect.

Cere, reclamantul Piotr Romanov anularea certificatului de urbanism nr.94

din 01 octombrie 2014 și autorizației de construire nr.75 din 02 octombrie 2014

emise de Primăria or. Rîșcani.

Prin încheierea Judecătoriei Rîșcani din 25 septembrie 2015 a fost

suspendată executarea actului administrativ.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 30 noiembrie 2015 s-a admis recursul

declarat de Liudmila Lileac, s-a casat încheierea Judecătoriei Rîșcani din 25

septembrie 2015 cu emiterea unei noi încheieri prin care cererea privind aplicarea

măsurilor de asigurare a fost respinsă.

Ulterior, Piotr Romanov a înaintat cerere de completare a pretențiilor

solicitând încasarea din contul pârâtului în beneficiul său cheltuielile de asistență

juridică în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Rîșcani din 17 iunie 2016 acțiunea înaintată de

Piotr Romanov împotriva Primăriei or. Rîșcani și intervenienților accesorii Lileac

Liudmila, OCT Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu privire la

anularea certificatului de urbanism nr. 94 din 01 octombrie 2014 eliberat de

Primăria or. Rîșcani a fost admisă ca fiind întemeiată și s-a încasat din contul

2

Primăriei or. Rîșcani în beneficiul lui Romanov Piotr cheltuielile de judecată

pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 10000 lei.

Prin hotărârea suplimentară a Judecătoriei Rîșcani din 20 iunie 2016

acțiunea înaintată de Piotr Romanov împotriva Primăriei or. Rîșcani și

intervenienților accesorii Lileac Liudmila, OCT Rîșcani și Inspecția Teritorială în

Construcție Nord cu privire la anularea certificatului de urbanism nr. 94 din 01

octombrie 2014 eliberat de Primăria or. Rîșcani și autorizația de construire nr. 75

din 02 octombrie 2014 eliberat de Primăria or. Rîșcani a fost admisă ca fiind

întemeiată și s-a încasat din contul Primăriei or. Rîșcani în beneficiul lui Romanov

Piotr cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de

10000 lei

La 22 iunie 2016 și 28 iunie 2016, Liudmila Lileac a depus cereri de apel

nemotivate, apoi la 22 iulie 2016 a depus apel motivat împotriva hotărârii și

hotărârii suplimentare a primei instanțe, cerând admiterea apelului casarea hotărârii

și hotărârii suplimentare a primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

La 13 iulie 2016, Primăria or. Rîșcani a depus cerere de apel împotriva

hotărârii și hotărîrii suplimentare a primei instanțe, cerând casarea acestora în

partea încasării cheltuielilor de judecată și emiterea în această parte a unei noi

hotărâri cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016 au fost respinse

apelurile declarate de către Liudmila Lileac și Primăria or. Rîșcani și menținută

hotărârea primei instanțe din 17 iunie 2016.

La 23 decembrie 2016, Primăria or. Rîșcani a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de

apel, hotărârii și hotărârii suplimentare a primei instanțe în partea încasării

cheltuielilor de judecată și emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

respingere a cererii date.

Recurentul Primăria or. Rîșcani în motivarea recursului a indicat că, nu este

de acord cu decizia instanței de apel deoarece instanța la judecarea apelului a ținut

cont în exclusivitate doar de explicațiile și argumentele intimatului Romanov Piotr

respingând toate argumentele Primăriei or. Rîșcani și intervenienților accesorii

Liudmila Lileac, Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani ceea ce a dus la apreciere

greșită a circumstanțelor cauzei și în final la adoptarea unei decizii greșite.

Menționează că Piotr Romanov a depus cererea de chemare în judecată în

temeiul art. 16 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie

2000, care prevede încălcarea cărorva drepturi, însă instanțele de judecată

inferioare în hotărârile emise nu au dat răspuns în ce mod au fost încălcate

drepturile legale ale intimatului Piotr Romanov.

Conform art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal

în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Mai menționează că Primăria or. Rîșcani în cererea de apel și-a exprimat

dezacordul cu soluția primei instanțe solicitând casarea hotărârii Judecătoriei

Rîșcani din 17 iunie 2016 și a hotărârii suplimentare a Judecătoriei Rîșcani din 20

iunie 2016 în partea încasării cheltuielilor de asistență juridică, însă instanța de

apel nu a ținut cont de argumentele date.

3

Astfel, consideră că prin acțiunile primăriei nu i-a fost încălcat nici un drept

lui Piotr Romanov, ultimul nu are nici o atribuție cu terenul de pământ situat în or.

Rîșcani, str. Alexandru cel Bun 20, care în prezent este proprietatea Primăriei or.

Rîșcani, și prin urmare, greșit instanțele de judecată au încasat de la Primăria or.

Rîșcani în beneficiul primului cheltuielile de asistență juridică în mărime de 10000

lei.

La 11 ianuarie 2017, Liudmila Lileac a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel,

hotărârii și hotărârii suplimentare a primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată și depusă cu omiterea termenului de

contestare.

În motivarea recursului, recurenta Liudmila Lileac a indicat că instanța de

apel a încălcat și a aplicat greșit normele de drept material și anume nu a aplicat o

lege care trebuia să fie aplicată și a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a

interpretat eronat legea.

Mai indică că instanța de apel a încălcat normele de drept procedural și

anume art. 239 și 373 CPC, deoarece nu s-a pronunțat asupra tuturor argumentelor

invocate în cererile de apel.

Menționează că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra argumentului

invocat în cererea de apel cu privire la casarea hotărârii suplimentare a Judecătoriei

Rîșcani din 20 iunie 2016. Instanța de apel s-a pronunțat numai în privința hotărârii

Judecătoriei Rîșcani din 17 iunie 2016 în care s-a motivat legalitatea certificatului

de urbanism.

La 15 februarie 2017 și 07 martie 2016, avocatul Dinu Șișianu în interesele

lui Piotr Romanov a depus referințe la recursurile declarate de Primăria or. Rîșcani,

solicitând declararea acestora ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate.

Din actele pricinii rezultă că decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie

2016 a fost recepționată de către Primăria or. Rîșcani și Liudmila Lileac la 18

noiembrie 2016 și respectiv la 22 noiembrie 2016, iar la 23 decembrie 2016 și 11

noiembrie 2016, adică în termenul prevăzut de lege Primăria or. Rîșcani și

Liudmila Lileac au declarat recursuri.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 10 martie 2017 completul din

3 judecători au considerat recursurile admisibile și au decis examinarea acestora în

fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Codul de procedură civilă, judecînd

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Prin prisma art. 444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Examinînd argumentele invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

4

Justiție consideră recursurile întemeiate și care urmează a fi admise cu casarea

deciziei instanței de apel și trimiterea pricinii spre rejudecare în instanța de apel

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de

apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

În speță se constată că înaintând prezenta cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei orașului Rîșcani, intervenienți accesorii Liudmila Lileac,

Oficiul Cadastral Teritorial Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord a

solicitat anularea certificatului de urbanism nr.94 din 01 octombrie 2014 și

autorizației de construire nr.75 din 02 octombrie 2014 emise de Primăria or.

Rîșcani și încasarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 10000 lei.

Fiind investită cu judecarea prezentei pricini civile, Judecătoria Rîșcani prin

hotărârea din 17 iunie 2016 a admis ca fiind întemeiată acțiunea înaintată de Piotr

Romanov împotriva Primăriei or. Rîșcani și intervenienților accesorii Lileac

Liudmila, OCT Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu privire la

anularea certificatului de urbanism nr. 94 din 01 octombrie 2014 eliberat de

Primăria or. Rîșcani și s-a încasat din contul Primăriei or. Rîșcani în beneficiul lui

Romanov Piotr cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în

mărime de 10000 lei.

Iar, prin hotărârea suplimentară din 20 iunie 2016 prima instanță a fost

admisă ca fiind întemeiată acțiunea înaintată de Piotr Romanov împotriva

Primăriei or. Rîșcani și intervenienților accesorii Lileac Liudmila, OCT Rîșcani și

Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu privire la anularea certificatului de

urbanism nr. 94 din 01 octombrie 2014 eliberat de Primăria or. Rîșcani și

autorizația de construire nr. 75 din 02 octombrie 2014 eliberat de Primăria or.

Rîșcani, încasînd din contul Primăriei or. Rîșcani în beneficiul lui Romanov Piotr

cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în mărime de 10000 lei.

Judecând apelurile declarate de către Primăria or. Rîșcani și Liudmila Lileac

instanța de apel le-a respins și a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție reține că decizia instanței de apel din 25 octombrie 2016, a fost

emisă cu încălcarea prevederilor legislației procedurale, respectiv nu poate fi

menținută.

În conformitate cu art. 241 alin.(5), (6) CPC, în motivare se indică:

circumstanțele pricinii, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază

concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la

respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța. Dispozitivul cuprinde

concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau respingerea integrală sau

parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea și termenul de atac

al hotărârii.

Conform art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal

în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

5

În conformitate cu art. 373 alin. (5) CPC, în limitele apelului, instanța de

apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei

instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru

soluționarea pricinii, apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în

instanță de apel de către participanții la proces. Instanța de apel este obligată să se

pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată,

instanța de recurs reține că contrar acestor prevederi, precum și dispozițiilor

conținute la art. 373 alin. (5) CPC, instanța de apel judecând apelul a trecut în mod

aparent peste motivele invocate în cererea de apel, fapt ce indică la examinarea

superficială a pricinii, iar menținerea unei astfel de soluții, ar duce la încălcarea

directă a drepturilor procedurale a recurenților-apelanți, care le sunt garantate prin

lege.

În susținerea acestei opinii, instanța de recurs relevă că prima instanță în

partea de motivare a hotărârii și hotărârii suplimentare a indicat că a ajuns la

concluzia de a admite acțiunea reclamantului ca fiind întemeiată cu anularea

certificatului de urbanism nr. 94 din 01 octombrie 2014 și a autorizației de

construcție nr. 75 din 02 octombrie 2014 eliberate de către Primăria or. Rîșcani.

Însă, în dispozitivul hotărârilor a indicat că se admite acțiunea înaintată de Piotr

Romanov împotriva Primăriei or. Rîșcani și intervenienților accesorii Lileac

Liudmila, OCT Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu privire la

anularea certificatului de urbanism nr. 94 din 01 octombrie 2014 eliberat de

Primăria or. Rîșcani și autorizația de construire nr. 75 din 02 octombrie 2014

eliberat de Primăria or. Rîșcani, încasând din contul Primăriei or. Rîșcani în

beneficiul lui Romanov Piotr cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței

juridice în mărime de 10000 lei, fără a indica dacă actele contestate se anulează în

tot sau în parte.

Totodată, din conținutul cererilor de apel depuse de Primăria or. Rîșcani și

Liudmila Lileac, ultimii au solicitat atît casarea hotărârii primei instanțe din 17

iunie 2016 cît și a hotărârii suplimentare din 20 iunie 2016 și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii (f. d. 195-197, 205-207, 211-212).

Analizând conținutul deciziei instanței de apel, în raport cu prevederile

legale menționate, Colegiul conchide că instanța de apel nu a supus verificării și

aceste argumente aduse de către apelanții Primăria or. Rîșcani și Liudmila Lileac în

dezacord cu hotărârile emise de prima instanță, acestea fiind lăsate fără examinare,

limitându-se doar la menținerea hotărârii primei instanțe din 17 iunie 2016.

Colegiul notează că normele de drept procedural enunțate supra obligă

instanța de apel de a verifica legalitatea soluției adoptate de prima instanța în raport

cu pretențiile înaintate, circumstanțele de fapt și de drept invocate.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărîrii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces

6

echitabil și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în

hotărâri asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de

către părți întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de

drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și

expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în speță

lipsește.

Or, principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată,

justițiabilul având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să

adopte una sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac

împotriva acestei hotărâri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol

dreptul la un proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest

fapt se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs.

Spania, 1994).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că s-a constatat o

eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de apel și de a restitui

pricina spre rejudecare în instanța de apel, de un alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și rejudecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile declarate de către Primăria orașului Rîșcani și Liudmila

Lileac.

Se casează integral decizia Curții de Apel Bălți din 25 octombrie 2016 în

pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Piotr Romanov împotriva

Primăriei orașului Rîșcani, intervenienți accesorii Ludmila Lileac, Oficiul

Cadastral Teritorial Rîșcani și Inspecția Teritorială în Construcție Nord cu privire

la contestarea actelor administrative, cu restituirea pricinii spre rejudecare la

Curtea de Apel Bălți, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii: Tamara Chișca-Doneva

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

7