3ra-581/17 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-581/17

Prima instanță: Jud. Rîșcani

Jud. O.Melniciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău:

N. Budăi, V.Efros, I. Muruianu

Î N C H E I E R E

31 mai 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului judecător: Tatiana Vieru

Judecători: Oleg Sternioală, Nicolae Craiu

examinînd admisibilitatea recursului declarat de Societatea Comercială

„Standart Impex" Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Societatea Comercială „Standart Impex" Societate cu

Răspundere Limitată împotriva Inspecției de Stat în Construcții și intervenient

accesoriu Direcția Generală Locativ-comunală și Amenajare privind anularea

deciziei,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017, prin care s-

a respins cererea de apel declarată de Gonța Corneliu, s-a respins apelul declarat de

SC „Standart Impex" SRL și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Rîșcani din 28

septembrie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 12 februarie 2016, SC „Standard Impex" SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Inspecției de Stat în Construcții (în continuare ISC) intervenient

accesoriu Direcția Generală Locativ-comunală și Amenajare privind anularea

deciziei.

În motivarea acțiunii a indicat că, în perioada 25 august 2015 – 04 septembrie

2015, de către reprezentanții Inspecției de Stat în Construcții a fost efectuat controlul

volumelor și costurilor lucrărilor de construcție executate la obiectivul: Elemente

destinate terenurilor de joacă pentru copii, fiind întocmit actul de control inopinat cu

nr.73 din 07 septembrie 2015, prin care s-a constatat, prin metoda măsurării

instrumentale a lucrărilor executate de facto și compararea cu datele documentelor

1

de execuție, exagerări în sumă totală de 175,18 mii lei, care se exprimă prin lucrările

neexecutate, aduse în costul obiectului prezentat spre recepție la următoarele poziții:

pietriș de rîu; gard din lemn; acoperire amortizoare de șocuri (covor elastic din

cauciuc).

A relevat că, în baza art. 28, pct. 6 al Legii privind controlul de stat asupra

activității de întreprinzător, persoana supusă controlului are dreptul în termen de 10

zile lucrătoare de la înmânarea actului de control să prezinte dezacordul cu actul de

control, aducând probe suplimentare ce confirmă poziția sa, astfel la 05 octombrie

2015 a depus contestație împotriva actului de control 73 din 07 septembrie 2015.

A invocat că, prin decizia nr.24 din 17 noiembrie 2015, care i-a fost adusă la

24 noiembrie 2015, s-a decis aplicarea sancțiunilor economice SC „Standard Impex"

SRL în sumă totală de 350357,34 lei.

A afirmat că, nu este de acord cu decizia nr. 24 din 17 noiembrie 2015, deoarece

lucrările la obiectivul susmenționat au fost executate de către reclamant în baza

contractului nr.7-CA/14 din 24 aprilie 2014 privind achiziționarea elementelor

destinate terenurilor de joacă pentru copii, încheiat între Direcția Generală locativ-

comunală și amenajare și reclamant, prin care vânzătorul și-a asumat obligația de a

livra, a pregăti prealabil terenul și a instala bunurile conform specificației, iar

cumpărătorul s-a obligat la rîndul său să achite și să recepționeze bunurile livrate de

vînzător.

SC „Standard Impex" SRL a mai indicat că, potrivit proiectului de execuție a

terenurilor de joacă acestea urmau să fie amenajate cu utilizarea pietrișului de rîu, a

acoperirii amortizoare de șocuri (covor elastic din cauciuc) și a lemnului pentru

îngrădirea terenurilor, însă, structura terenurilor pe care s-au executat lucrările și

anume: prezența copacilor, bordurilor, a mobilierului urban, nu a permis în toate

cazurile instalarea gardurilor din lemn, deoarece acest lucru nu era posibil sau

implica lucrări suplimentare și costuri legate de defrișarea copacilor, demontare a

bordurilor ș.a.m.d, neprevăzute de proiect.

Explică că, referitor la pietrișul de rîu, la momentul instalării terenurilor acesta

a fost așternut în volum deplin, însă odată cu trecerea timpului, volumul pietrișului

de pe teren poate scădea datorită faptului că copiii îl împrăștie în afara terenului,

astfel, acest factor trebuie luat în considerare deoarece pietrișul nu este un material

stabil, prezent în același volum pe terenurile instalate și poate fi cu ușurință

îndepărtat.

Susține că, de la data instalării terenurilor și până la data controlului a trecut

mai bine de 9 luni, perioadă mai mult decît suficientă pentru a face imposibilă

calcularea exactă a volumului de pietriș care a fost pusă inițial, respectiv, calculele

în privința volumului de pietriș, constatat la data efectuării controlului, nu pot fi luate

2

drept cantități inițiale de pietriș care la data executării lucrărilor a fost așternut de

către petiționar în volum deplin

Argumentează că, acoperirea amortizoare de șocuri a fost instalată pe terenurile

de joacă în măsura în care temperaturile scăzute din perioada executării lucrărilor au

permis acest lucru, din aceste considerente, volumele de materiale neutilizate (lemn

și acoperire amortizoare) au fost depozitate la depozitul beneficiarului - Direcției

Locativ-Comunale din str. Grigore Ureche 54, mun. Chișinău și care nu au fost luate

în considerare la efectuarea controlului din 25 august 2015 – 04 septembrie 2015,

acest fapt se confirmă prin actul de predare-primire a bunurilor, încheiat la 23

decembrie 2014 între reclamantă și Direcția Generală Locativ Comunală și

Amenajare prin care la depozitul întreprinderii Municipale pentru servicii locative

Centru au fost depozitate următoarele bunuri: lemn pentru gard: 93 buc (1 buc - 6m),

dale de cauciuc - 570 buc (0,5 m x 0,5 m), aceste bunuri indicate la pct. 3 din prezenta

cerere nu au fost luate în considerare de către reprezentanții pârâtului, chiar dacă

reclamanta a indicat expres acest fapt în contestația sa și a cerut recalcularea

volumelor ținând cont și de intervenientului accesoriu.

Prin urmare, solicită anularea deciziei nr. 24 din 17 noiembrie 2015, emisă de

Inspecția de Stat în Construcții

Reclamantul a menționat că își întemeiază cerințele pe norma legală evidențiată

în Codul Civil, Cod de Procedură Civilă Legea conteciosului administrativ nr.793

din 10 februarie 2000.

Prin hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2016

acțiunea a fost respinsă ca nefondată.

La 26 octombrie 2016 SC „Standard Impex" SRL reprezentat de avocatul

Vasiliev Vadim a declarat apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii

(f.d.188; 193-199).

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2017 s-a respins apelul

declarat de SC „Standard Impex" SRL reprezentant de avocatul Vasiliev Vadim. S-

a menținut hotărârea Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău din 28 septembrie 2016

(f.d. 225; 226-241 vol.I).

În motivarea soluției s-a reținut că, toate argumentele și afirmațiile ivocate de

către apelant sunt vădit lipsite de suport juridic, cauza fiind examinată de prima

instanță sub toate aspectele, ca urmare, acestea fiind inconsistente și fără

raționament valabil circumstanțelor speței date.

În speță, s-a constatat că, contrar prevederilor art. 118, 121 Cod de Procedură

Civilă, SC „Standart Impex" SRL, nu a prezentat careva probe în susținerea

pretențiilor la acțiune și prin urmare instanța de fond just a plicat normele legale

relevante la circumstanțele speței și a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea.

3

Astfel, conform pct. 15 din Legea privind controlul de stat asupra activității de

întreprinzător nr.131 din 08.06.2012, Inspecția de Stat în Construcții se include în

lista organelor abilitate cu dreptul de a iniția controale și de a acorda mandate de

control în domeniile aferente.

Iar potrivit art.22 din Legea nr. 131/2012, indiferent de temeiul invocat și de

tipul controlului, acesta nu poate fi efectuat și delegația de control nu mai este

valabtiă la expirarea a 10 zile calendaristice de la îndeplinirea condițiilor prevăzute

la art.21 alin.(l) lit. b) și în cazul controalelor inopinate.

Or, conform delegației de control data începerii controlului este 25 august

2015, iar data finalizării controlului este 04 septembrie 2015, nefiind stipulat faptul

că, controlul a fost efectuat și pe 04 septembrie 2015, inclusiv, în așa mod, în speță

termenul de efectuare a controlului nu a depășit termenul prevăzut de lege, sau și în

situația în care perioada controlului inopinat la SC „Standart Impex" SRL ar fi fost

depășită cu o zi, nu ar fi corectă acoperirea sustragerii din bugetul de stat a sumei de

175000,18 lei, din volumul lucrărilor contractate în mărime de 2 969 999,94 lei, care

urmau a fi realizate în baza contractului nr.30-CA/14 din 21.10.2014, printr-o simplă

și neînsemnată greșeală de procedură.

Totodată, a constatat că în urma efectuării controlului volumelor și costului

lucrărilor prin măsurării instrumentale a lucrărilor executate de facto și compararea

cu datele documentelor de execuție au fost constatate exagerări în sumă totală de

175000,18 lei.

Instanța mai indică că, apelanta-reclamantă, utilizând calea de atac nu a

prezentat în instanța de apel probe, pe care a fost în imposibilitate să le prezinte

instanței de fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în hotărîrea

contestată.

La 22 martie 2017 SC „Standart Impex" SRL a declarat recurs împotriva

deciziei instanței de apel din 09 februarie 2017 și a hotărîrii primei instanțe din 28

septembrie 2016 (f.d. 1-4 vol.II).

În motivarea cererii de recurs a invocat că instanța de apel a intrepretat în mod

eronat legea și a dat aprecieri arbitrare probelor prin diferite formulări.

Conform prevederilor art. 434 alin. (1) CPC recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Materialele cauzei atestă

că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 09 februarie 2017 și a fost

expediată părților la 24 februarie 2017 (f.d. 242 vol.I), însă careva probe ce ar

confirma receptionarea deciziei contestate la materialele cauzei lipsesc. Ca urmare,

recursul depus la 22 martie 2017, este depus în termen.

La 31 mai 2017 Inspecția de Stat în Construcții nu a depus referință la cererea

de recurs înaintată de SC „Standart Impex" SRL.

4

Analizînd materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ ajunge

la concluzia că recursul declarat de SC „Standart Impex" SRL nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, care să justifice afirmația de

ilegalitate a deciziei instanței de apel.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

În speță, Colegiul menționează că recursul în cauză conține obiecțiile de fapt și

de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o

apreciere corespunzătoare. Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs

nu pot constitui temei de admitere a acestora, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, așa cum formal invocă recurentul și respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Dispozițiile art. 432 alin. (2), (3) CPC au caracter de concretizare a motivului

de recurs, determinînd cazurile concrete în prezența cărora se consideră că normele

de drept material și procedural au fost încălcate sau eronat aplicate.

Alin. (4) al aceluiaș articol stipulează că săvîrșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, călăuzindu-se de art. 440 CPC Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ a constatat existența unuia din temeiurile prevăzute la art.

433 CPC și anume la lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

În legătură cu cele constatate, examinînd argumentele cererii de recurs prin

prisma normelor legale ce reglementează relațiile dintre părți, ținînd cont de actele

anexate la dosar, se constată că recursul înaintat de SC „Standart Impex" SRL

împotriva deciziei instanței de apel nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art.

432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

5

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 CPC completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

D I S P U N E:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea Comercială „Standart

Impex" Societate cu Răspundere Limitată în pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de Societatea Comercială „Standart Impex" Societate cu

Răspundere Limitată împotriva Inspecției de Stat în Construcții și intervenient

accesoriu Direcția Generală Locativ-comunală și Amenajare privind anularea

deciziei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecător Tatiana Vieru

Judecători

Oleg Sternioală

Nicolae Craiu

6