3ra-1051/16 — contestarea actului administrativ

prima instanță: L. Holevițcaia dosarul nr. 3ra-1051/16

instanța de apel: Iu. Cimpoi, N. Craiu, V. Pruteanu

ÎNCHEIERE

20 iulie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iurie Bejenaru

examinînd chestiunea admisibilității recursului declarat de avocatul Igor

Topală în interesele Societății Comerciale „Foremcons” Societate cu Răspundere

Limitată,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea

Comercială „Foremcons” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Inspecției de

Stat în Construcții cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016, prin care a

fost admis apelul declarat de Societatea Comercială „Foremcons” Societate cu

Răspundere Limitată, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23

ianuarie 2015 în partea respingerii acțiunii cu emiterea în această parte a unei noi

hotărîri prin care procesul a fost încetat, în rest hotărîrea primei instanțe menținută,

c o n s t a t ă:

La 17.09.2014 SC „Foremcons” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspecției de Stat în Construcții privind anularea actului de control nr.42

din 16.07.2014 emis de către Inspecția de Stat în Construcții.

Prin cererea din 17.10.2014 reclamantul și-a concretizat pretențiile, solicitând

și anularea deciziei nr.24 din 18.09.2014 emisă Inspecția de Stat în construcții.

În argumentarea cerințelor a invocat că la data de 18.09.2014 de către

Inspecția de Stat în Construcții a fost emisă decizia nr.24, prin care s-a dispus a

încasa de la SC „Foremcons” SRL în bugetul de stat venitul de 28538,05 lei obținut

nelegitim prin exagerarea volumelor și a valorii lucrărilor executate și a percepe

amendă în cuantumul echivalent de 28538,05 lei.

Decizia dată a fost emisă în baza actului de control nr.42 din 16.07.2014 în

urma efectuării controlului desfășurat asupra volumelor și costului lucrărilor

efectuate în baza contractului de antrepriză nr.33, încheiat între APL Primăria s.

Mărculești, în calitate de beneficiar și SC „Foremcons” SRL, în calitate de

antreprenor.

Având în vedere că actul de control nr.42 este un act preparator ce a stat la

baza emiterii deciziei de sancționare nr.24 din 18.09.2014, consideră că pretențiile

cu privire la anularea actelor respective urmează a fi examinate concomitent.

În ceea ce privește motivele anulării deciziei nr.24 din 18.09.2014 indică că la

data de 16.07.2014, în urma controlului desfășurat asupra volumelor și costului

lucrărilor efectuate în baza contractului de antrepriză nr.33 încheiat între APL

Primăria s. Mărculești și SRL „Foremcons”, a fost emis actul de control nr.42. Ca

concluzie în urma efectuării controlului s-a constatat presupusa încălcare și anume:

în urma efectuării controlului volumelor și costului lucrărilor prin măsurări

instrumentate a lucrărilor executate de facto și compararea cu datele documentelor

de execuție a lucrărilor au fost constatate exagerări în sumă totală de 28538,05 lei,

prevăzute de cap. IV lit.(e) și f) ale Regulamentului privind exercitarea controlului

asupra utilizării investițiilor publice în construcții, care se exprimă prin lucrările

neexecutate incluse în costul obiectului și prin diferența între costul materialelor,

prevăzute de deviz și celor utilizate.

Exagerările constatate au fost excluse din valoarea totală a lucrărilor

executate și aplicată sancțiunea economică calculată în felul următor: 28538,05 +

28538,05 =57076,10 lei.

Nefiind de acord cu actul de control, 1-a contestat. La 03.09.2014 Inspecția

de Stat în Construcții a respins argumentele reclamantului ca neîntemeiate.

Consideră că actul de control este ilegal, nefiind de acord cu constatările

comisiei de control.

Menționează că comisia nu a anexat la actul de control nici o dovadă a

presupuselor încălcări comise, nu este clară metoda de măsurare a suprafeței

prelucrate, utilizată de către organul de control și prin ce metode s-a stabilit că

anumiți metri pătrați nu au fost prelucrați conform lucrărilor stabilite în borderoul

de recalculare sau necorespunderea grosimii tencuielii, precum și alte lucrări incluse

în deviz.

Conform p.19, 20 din Regulamentul expus mai sus, la etapa controlului

lucrărilor executate la obiectul de construcție, indiferent de metoda de încheiere a

contractului, controlul volumelor, valoarea lucrărilor de construcție și reparație

executate se efectuează prin măsurarea instrumental efectivă și compararea cu date

de evidență a lucrărilor executate la organizația de antrepriză, suprapuse cu datele

indicate în documentația de proiect și deviz. Corectitudinea achitării lucrărilor

executate sau prezentate spre achitare, a căror măsurare este imposibilă, se confirmă

prin controlul corespunderii volumelor lucrărilor executate cu desenele de execuție

și specificațiile din proiect.

2

În coraport cu norma dată, menționează reclamantul că comisia nu a indicat

în act concret metoda de identificare și stabilire a exagerării lucrărilor neexecutate,

prevăzute de proiect, incluse în costul obiectului prezentat spre recepție.

Invocă că recalculările efectuate de către inspector sunt aberative și incorecte.

Susține că obiecții la calitatea și volumul lucrărilor executate din partea

beneficiarului nu au parvenit, fapt ce se confirmă prin semnarea actelor de recepție.

Solicită reclamantul anularea actului de control nr.42 din 16.07.2014 și

deciziei nr.24 din 18.09.2014 emise de Inspecția de Stat în Construcții.

Prin hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun. Chișinău din 23 ianuarie 2015

acțiunea cu privire la anularea actului de control nr. 42 din 16.07.2014 a Inspecției

de Stat în Construcții a fost respinsă ca neîntemeiată, iar acțiunea cu privire la

anularea deciziei cu privire la aplicarea sancțiunilor economice nr.24 din

18.09.2014 emisă Inspecția de Stat în Construcții a fost scoasă de pe rol.

Prima instanță , referitor la respingerea capătului de cerere privind anularea

actului de control nr. 42 din 16.07.2014, a menționat că acesta constituie un act

preparator ce putea fi contestat doar împreună cu decizia de sancționare (nr. 24 din

18.09.2014) și deci nu constituie obiect al acțiunii în contenciosul administrativ.

Cerința privind anularea deciziei nr. 24 din 18.09.2014, instanța a considerat

să o scoată de pe rol în temeiul art. 267 lit.a) CPC, pe motivul nerespectării de către

reclamant a procedurii prealabile de soluționarea a pricinii pe cale extrajudiciară,

prevăzute de art. 14 din Legea contenciosului administrativ.

Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe, SC „Foremcons” SRL a

declarat apel, solicitînd admiterea lui, casarea hotărîrii apelate și emiterea unei noi

hotărîri prin care a admite acțiunea.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 25 februarie 2016 a fost admis apelul

declarat de SC „Foremcons” SRL, casată hotărîrea Judecătoriei Rîșcani mun.

Chișinău din 23 ianuarie 2015 în partea respingerii acțiunii privind anularea actului

de control nr. 42 din 16.07.2014, cu emiterea în această parte a unei noi hotărîri prin

care procesul a fost încetat. În rest hotărîrea primei instanțe a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că la 17.09.2014 SC „Foremcons” SRL s-a adresat

cu cerere de chemare în judecată către Inspecția de Stat în Construcții privind

anularea actului de control nr.42 din 16.07.2014, respectând în acest capăt și

procedura de tranșare a prealabilă a pricinii, prevăzută de art. 14 Legea

contenciosului administrativ, motiv pentru care a fost primită spre examinare în

scopul neadmiterii încălcării dreptului reclamantul de acces liber la justiție. Însă,

reieșind din materialele cauzei rezultă că actul de control nr.42 din 16.07.2014,

contestat este un act preparator, care poate fi contestat doar împreună cu decizia de

sancționare, care s-a emis ulterior, la 18.09.2014, cu nr.24. Or, în baza Legii nu pot

fi contestate separat procesul verbal de control, dat fiind faptul că acestea constituie

3

acte preparatorii ce servesc drept temei pentru aplicarea sancțiunii și nu constituie

obiect al acțiunii în contencios administrativ.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că acțiunea apelantului în acest

capăt este pasibilă de a fi încetată conform art.265 lit.(a) CPC, conform căruia

instanța judecătorească dispune încetarea procesului în cazul în care, pricina nu

urmează a fi judecată în procedură civilă.

Totodată, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată scoaterea cererii de pe

rol în partea contestării deciziei nr.24 din 18.09.2014, deoarece nu a fost respectată

calea prealabilă de soluționare a pricinii pe cale extrajudiciară și la materialele

cauzei lipsește cererea prealabilă.

La 23 mai 2016 avocatul Igor Topală în interesele SC „Foremcons” SRL a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitînd casarea hotărîrilor

judecătorești și emiterea unei noi hotărîri cu privire la admiterea acțiunii.

În conformitate cu art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la

data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat se consideră a fi depus

în termen.

În motivarea recursului recurentul a invocat interpretarea eronată a legii de

către instanțele de judecată.

Susține că avînd în vedere faptul că actul de control nr.42 este un act

preparator ce a stat la baza emiterii deciziei de sancționare nr. 24 din 18.09.2014,

astfel consideră că pretențiile cu privire la anularea actelor respective corect au fost

examinate concomitent, deoarece decizia dată doar stabilește sancțiunea aplicată SC

„Foremcons” SRL, stabilită în baza controlului efectuat la data de 16.07.2014

rezultatele căruia sunt indicate în actul de control contestat.

Menționează că conform prevederilor art. 31 alin. (3) din Lega nr. 131 din

08.06.2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, declararea

nulității rezultatelor controlului are ca efect nulitatea sancțiunilor aplicate în temeiul

rezultatelor controlului.

Respectiv, în cazul în care se constată nulitatea rezultatelor controlului

materializate prin actul de control nr.42 din 16.07.2014, automat se anulează și

decizia nr. 24 din 18.09.2014 prin care s-au aplicat sancțiuni reclamantului. Astfel,

nu este de acord cu poziția precum că decizia urma a fi inițial contestată către pîrît

cu cerere prealabilă.

A mai menționat recurentul despre ilegalitatea actului de control și deciziei

constatate invocînd motivele din cererea de chemare în judecată.

4

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Igor Topală în

interesele SC „Foremcons” SRL nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432,

alin.(2), (3) și (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la

situația de apreciere de către instanțele ierarhic inferioare a circumstanțelor de fapt a

cauzei, iar argumentele invocate în recurs, în esența lor, sînt similare argumentelor

invocate atît în prima instanță cît și în instanța de apel și sînt expuse asupra

circumstanțelor de fapt și nu de drept.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) și (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanță, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate și urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu și temeinicia în fapt.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reiterează că conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului

invocat în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat în mod corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de avocatul Igor Topală în interesele SC „Foremcons”

SRL ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de avocatul Igor Topală în interesele Societății Comerciale

„Foremcons” Societate cu Răspundere Limitată se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

6