3r-172/14 — Cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-172/14 prima instanţă: L. Holeviţcaia instanţa de apel: M. Anton, A. Panov, Iu. Cotruţă DECIZIE 26 august 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Ion Druţă şi Sveatoslav Moldovan examinând recursul declarat de societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, prin care a fost restituită cererea de apel depusă de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, c o n s t a t ă: La 11 iulie 2013, societatea cu răspundere limitată „Foremcons” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii societatea cu răspundere limitată „Foremcons” a menţionat că nu este de acord cu decizia nr.l067/P72 din 15 martie 2013, emisă de către Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, deoarece, nu este clar pe ce temei s-a bazat organul fiscal cînd a indicat în actul de control că „….în rezultatul controlului efectuat, nu s-a confirmat executarea lucrărilor înscrise în documentele primare, eliberate de „Construct Confort” societate cu răspundere limitată”. Susţine că a fost un agent economic de bună-credinţă în colaborare cu societatea cu răspundere limitată „Construct Confort” şi a respectat întru totul cadrul legal.

Consideră că nu este corectă poziţia expusă de pîrît precum că este vinovat pentru faptul că societatea cu răspundere limitată „Construct Confort” la executarea lucrărilor de antrepriză nu a implicat muncitori specializaţi. Menţionează că în cadrul controlului au fost prezentate toate documentele solicitate de către organul fiscal: documentele primare şi registrele de evidenţă contabilă, registrul procurări, contractul de subantrepriză nr. C 08/01 din 17 august 2012, procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate pe luna august 2012, contractul de subantrepriză nr. C 07/01 din 05 iulie 2012, procesele-verbale de recepţie a lucrărilor executate pe lunile iulie-august 2012. La fel au fost prezentate facturile fiscale nr. BV 0855594 din 01 august 2012 şi BV 0855593 din 29 august 2012, care au fost înregistrate în Registrul de procurări şi declarate pe deplin în declaraţia privind Taxa pe Valoare Adăugată pentru perioada fiscală L/08/2012.

Solicită societatea cu răspundere limitată „Foremcons” anularea deciziei nr. 1067/P/2 din 15 martie 2013, emisă de către Inspectoratul Fiscal de Stat ca fiind una ilegală şi nefondată. La 28 octombrie 2013, reprezentantul societăţii cu răspundere limitată „Foremcons” a înaintat cerere prin care a solicitat instanţei de judecată ca acţiunea depusă împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău să fie repusă în termenul de prescripţie. Prin hotărîrea Judecătoriei Rîşcani mun. Chişinău din 03 martie 2014, cererea de chemare în judecată depusă de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons” împotriva inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău, a fost respinsă ca fiind depusă cu încălcarea termenului de prescripţie (f.d.69, 71-72).

La 06 martie 2014, societatea cu răspundere limitată „Foremcons” a declarat apel (f.d.74). Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, a fost restituit apelul depus de societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, din motiv că prin depunerea apelului a fost înaintată de către apelant o nouă cerinţă (f.d.80-83). La 03 iulie 2014, societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, a declarat recurs împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, solicitînd casarea acesteia cu remiterea pricinii la rejudecarea în instanţa de apel. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că instanţa de apel eronat a aplicat normele de drept procedural şi în concluzie a emis o încheiere ilegală.

În conformitate cu art. 425 CPC termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la pronunţarea ei. La 23 mai 2014, Curtea de Apel Chişinău a expediat în adresa participanţilor procesului, copia încheierii emise la 22 mai 2014 (f.d.84). Potrivit înscrisului anexat la materialele pricinii, se atestă că reprezentatul societăţii cu răspundere limitată „Foremcons” a recepţionat copia încheierii instanţei de apel, la 19 iunie 2014 (f.d.86). În urma celor constatate şi prin prisma normei citate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul depus la 03 iulie 2014 este declarat în termen. În conformitate cu art. 426 al.

(3) CPC, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului şi a materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilităţii şi fără participarea părţilor. Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis cu casarea încheierii instanţei de apel din 22 mai 2014, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial încheierea, restituind pricina spre rejudecare.

Din actele pricinii s-a stabilit că, prin încheierea instanţei de apel din 22 mai 2014, a fost restituit apelul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, din motiv că la depunerea cererii de apel de către apelant a fost îninatată o nouă pretenţie, neexaminată de către prima instanţă (f.d.80-83). Judecînd pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie constată că instanţa de apel la emiterea încheierii prin care a fost restituită cererea de apel, a aplicat eronat normele de drept procedural. În conformitate cu art. 369 lit. c) CPC, instanţa de apel restituie cererea de apel dacă apelantul a înaintat o nouă pretenţie, neexaminată în primă instanţă.

Completul de judecată menţionează că potrivit materialului probator, se atestă că la 28 octombrie 2013, reprezentantul societăţii cu răspundere limitată „Foremcons” a înaintat cerere prin care a solicitat instanţei de judecată ca acţiunea depusă împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chişinău să fie repusă în termenul de prescripţie (f.d.55). Astfel, instanţa de apel examinînd materialele pricinii superficial a ajuns la o concluzie eronată. Conform art. 102 alin. (1) şi (6) CPC, instanţa înştiinţează prin citaţie participanţii la proces privitor la locul, data şi ora şedinţei de judecată. Citaţia sau înştiinţarea se trimite la adresa menţionată de parte sau de un alt participant la proces.

În baza prevederilor art. 105 alin. (1) şi (5) CPC, citaţia şi înştiinţarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmînării citaţiei sau înştiinţării se înscrie pe citaţie sau înştiinţare în partea care se înmînează destinatarului, precum şi pe cotor şi se restituie instanţei. Iar, conform art. 370 alin. (2) CPC, instanţa de apel citează părţile şi alţi participanţi la proces. Reieşind din circumstanţele enunţate, instanţa de recurs remarcă că, acţiunea instanţei de apel privind dispunerea restituirii cererii de apel declarată de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons”, fără a fi respectată procedura de citare legală în privinţa recurentei, contravine normelor legale de procedură sus-indicate.

În astfel de circumstanţe recurenta a fost lezată în drepturile procedurale prevăzute de art. 56 CPC, în posibilitatea de a-şi apăra drepturile încălcate sau contestate, libertăţile şi interesele legitime, nefiind respectat de instanţa judecătorească ierarhic inferioară unul din principiile fundamentale ale dreptului procedural civil prevăzut în art. 26 CPC – contradictorialitatea şi egalitatea părţilor în proces.

În asemenea împrejurări, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel a încălcat normele de procedură cu privire la citarea părţilor în proces şi cu privire la constatarea că recurentul a înaintat în instanţa de apel o nouă pretenţie neexaminată de către prima instanţă, ceea ce constituie temei de casare a încheierii instanţei de apel din 22 mai 2014. Colegiul reiterează că, dreptul de acces la un tribunal constituie un element inerent al tuturor garanţiilor procedurale prevăzute în Convenţie (CEDO, hot. Campbell şi Fell vs. Marea Britanie din 25.02.1982). Or, cum drepturile fundamentale trebuie garantate într-o manieră concretă şi reală, iar nu iluzorie şi teoretică, imposibilitatea concretă de sesizare a unei instanţe de către persoana interesată constituie o încălcare a dreptului acesteia de acces la justiţie (CEDO, hot. Airey vs. Irlanda din 09.10.1979).

Astfel, art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la judecarea pricinii ”în mod echitabil”, ceea ce implică, inclusiv, o procedură contradictorie şi egalitatea armelor. Respectarea principiului egalităţii armelor presupune că fiecare parte trebuie să obţină o posibilitate rezonabilă de a-şi prezenta cauza în condiţii care să nu o plaseze într-o situaţie net dezavantajată în raport cu adversarul său, astfel încât între părţi să se menţină un echilibru corect. Dreptul la o procedură contradictorie implică dreptul unei părţi în procesul civil de a lua cunoştinţă de observaţiile sau explicaţiile date de cealaltă parte, precum şi de a le discuta.

Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere că, eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral încheierea instanţei de apel din 22 mai 2014 şi de a restitui pricina spre rejudecare în instanţa de apel, din faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e: Se admite recursul declarat de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons”. Se casează integral încheierea Curţii de Apel Chişinău din 22 mai 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către societatea cu răspundere limitată „Foremcons” împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun.

Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău din faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecător Tatiana Vieru Judecătorii Ion Druţă Sveatoslav Moldovan