- Dosarul nr.
- 3ra-137/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 28 ianuarie 2015
- Părțile
- Cernîi Vasile vs Primăria mun. Chişinău, Consiliul mun. Chişinău
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-137/15 — Recunoaşterea ilegalităţii refuzului şi obligarea asigurării cu spaţiu locativ
dosarul nr. 3ra-137/15 prima instanță: V. Brașoveanu instanța de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță, Ion Corolevschi examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Vasile Cernii, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Cernii împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului municipal Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea asigurării cu spațiu locativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Vasile Cernii și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, municipiul Chișinău din 28 martie 2014, prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 20 martie 2013, Vasile Cernii a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului mun.
Chișinău cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea asigurării cu spațiu locativ. În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că şi-a satisfăcut serviciul în Brigada de Poliție cu Destinație Specială „Fulger” a MAI al RM şi este veteran al războiului pentru independenţa şi integritatea teritorială a ţării, iar de la 22 decembrie 2003 este pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Susține că ne cătând la faptul că a servit ţării, în prezent locuieşte cu familia compusă din 5 persoane, soţia - Zina, fiica Elena - a.n. 1991, fiul Sergiu - a.n. 1993 şi fiica Sabina - a.n. 1995 într-o odaie cu suprafaţa de numai 18,6 m2 cu dependențele comune, iar condițiile în care locuiesc sunt inumane.
Menționează că în temeiul art. 35 al Legii cu privire la poliţie, Consiliul şi Primăria mun. Chişinău urmau să-i acorde, cel mult după trei ani de la angajarea în serviciu, spaţiu locativ sub formă de apartament, în conformitate cu normele stabilite de legislaţia în vigoare. În același timp, în Legea cu privire la veterani este prevăzut expres că, statul s-a obligat să sprijine veteranii, inclusiv prin „acordarea, procurarea, construirea şi întreținerea locuințelor”. În acest context, susține reclamantul că după conflictul armat din primăvara-vara anului 1992 şi adoptarea Decretului prezidențial, în anul 1992 a perfectat documentele necesare şi de către BPDS „Fulger” a fost inclus în rândul persoanelor solicitanţi de a primi spaţiu locativ.
Menționează că, deoarece MAI şi BPDS „Fulger” nu mai construiesc spaţiu locativ, în anul 2012 conform cererii înaintate, de către Pretura sec. Botanica, mun. Chişinău a fost inclus în lista persoanelor ce necesită îmbunătăţirea condiţiilor locative, din rândul participanţilor la acţiunile de luptă pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Totodată, indică reclamantul că suprafața locativă de care dispune familia sa este sub orişice normă sanitară de trai şi că au nevoie de a li se acorda un alt spaţiu locativ în locul acestuia, care să corespundă normei sanitare locative de 9-12 m2 pentru o persoană, stabilită de către autorități pentru mun. Chişinău. Afirmă reclamantul faptul că, deoarece este pensionar şi nu are alte venituri pentru a procura un apartament, fără suportul Consiliului şi Primăriei mun.
Chişinău nu va fi în stare să soluţionez problema locativă, de aceea la 22 ianuarie 2013 a depus cerere către Consiliul municipal şi Primăria mun. Chişinău, prin care a solicitat să-i fie repartizat un apartament în mun. Chişinău, însă, prin scrisoarea nr. C-172/13 din 04 martie 2013 a fost informat de Direcția generală locativ-comunală şi amenajare a CMC că problema ce ține de repartizarea unui apartament în mun. Chişinău la moment nu poate fi soluţionată, deoarece spaţii locative libere nu sunt şi nu este prevăzută alocarea masivă din partea autorităţilor centrale a unor surse financiare pentru construcția de locuințe. Consideră acest refuz neîntemeiat şi nefondat, iar din cauza acestei atitudini nepăsătoare a pârâţilor faţă de familia sa, reclamantul se simte frustrat şi suportă suferințe psihice.
Prin urmare, solicită reclamantul Vasile Cernii în temeiul art. 13 lit. d) din Legea cu privire la veterani nr. 190-XV din 08 mai 2003 și în scopul îmbunătățirii condițiilor de trai, obligarea Consiliului și Primăriei mun. Chișinău de al asigura pe el și familia sa cu spațiu locativ și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 28 martie 2014 acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chișinău din 21 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Vasile Cernii și menținută hotărârea primei instanțe. La 15 decembrie 2014, în termenul prevăzut de lege, Vasile Cernii a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, cerând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
Recurentul Vasile Cernii, în motivarea recursului, a indicat că consideră decizia instanței de apel neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi casată, deoarece instanța de apel a încălcat și aplicat eronat normele de drept material şi normele de drept procedural. Susține că Consiliul și Primăria mun. Chișinău au ignorat actele normative ce prevăd dreptul recurentului și familiei sale de a fi asigurat cu spațiu locativ conform normelor prevăzute de lege, din care motiv a fost nevoit de a se adresa întru apărarea drepturilor sale. Totodată, a indicat că pe cazuri analogice instanțele de judecată au admis cerințele reclamanților cu privire la asigurarea cu spațiu locativ. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) prevede că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Vasile Cernii nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, din considerentele menționate şi având în vedere faptul că atât instanța de apel, cât şi prima instanță au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate şi au aplicat corect normele de drept material, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Vasile Cernii ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a) şi 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție, d i s p u n e: Recursul declarat de Vasile Cernii se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Ion Druță Ion Corolevschi