3ra-995/14 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă – M. Avornic dosarul nr. 3ra-995/14 instanţa de apel – N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 15 octombrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gherciu Iurie, Gherciu Silvia şi Gherciu Oana împotriva Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării ordinului de repartiţie, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Primăria şi Consiliul mun.

Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 05 decembrie 2013 c o n s t a t ă La 10 septembrie 2012 Gherciu Iurie, Gherciu Silvia şi Gherciu Oana au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău, intervenient Ursu Pavel cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea eliberării ordinului de repartiţie.

În motivarea acţiunii reclamanţii au indicat că, Gherciu Iurie fiind colaborator al brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” al MAI şi participant la acţiunile de luptă pentru apărarea independenţei şi integrităţii teritoriale ale Republicii Moldova, în temeiul art. 35 al Legii cu privire la poliţie nr. 416 din 18 decembrie 1990, art. 13 lit. d) al Legii cu privire la veterani nr. 190 din 08 mai 2003 beneficiază de dreptul la acordarea unui spaţiu locativ, iar statul acordă drepturi şi facilităţi suplimentare exprimate prin acordarea, procurarea, construirea şi întreţinerea locuinţelor, cît şi asigurarea prioritară cu spaţiu locativ în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2010, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 noiembrie 2011, a fost obligat Consiliul mun.

Chişinău de a-l asigura pe Gherciu Iurie împreună cu membrii familiei cu spaţiu locativ în mun. Chişinău conform normelor sanitare. În vederea executării documentului executoriu nr. 3-2118/10 din 02 iunie 2010, executorul judecătoresc Oleg Ungureanu la 07 septembrie 2010 a emis încheierea prin care a dispus primirea spre executare a documentului executoriu şi a obligat Primăria mun. Chişinău de a-l executa în termenul indicat. Pîrîtul însă a ignorat hotărîrile judecătoreşti şi prin dispoziţia Primarului General nr. 799-d din 08 august 2012, conform pct. 1.45, a fost dispusă repartizarea ap. 45 din blocul locativ nr. 9/2 din str. L. Deleanu mun. Chişinău lui Ursu Pavel şi membrilor familiei lui.

Astfel, conform pct. 36 şi 50 al Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea Sovietului Miniştrilor nr. 405 din 25 noiembrie 1987, în fiecare an se precizează listele ordinii de succesiune pentru primirea încăperilor de locuit.

Înainte de primirea hotărîrii cu privire la repartizarea spaţiului locativ, cetăţenii sunt obligaţi din nou să prezinte autorităţilor publice locale actele necesare prevăzute în pct. 20 al Regulamentului, cît şi acordul în scris al membrilor majori a familiei la includerea lor în bonul de repartiţie, acordul în scris a membrilor majori a familiei la eliberarea spaţiului locativ unde locuiesc după primirea spaţiului locativ etc. Or, contrar normelor enunţate, autoritatea publică locală nu a respectat procedura obligatorie de urmat, astfel Ursu Pavel cu familia sa nu a prezentat actele necesare cu o lună înainte de repartizarea spaţiului locativ, acordul în scris a membrilor majori a familiei la includerea lor în ordinul de repartiţie, acordul în scris a membrilor majori a familiei la eliberarea spaţiului locativ unde locuiesc după primirea acestuia.

Ba mai mult, acesta de o perioadă îndelungată de timp locuieşte peste hotarele ţării. La fel, pîrîtul a încălcat şi prevederile art. 50 al Codului cu privire la locuinţe, care indică că ordinul de repartiţie se eliberează numai pentru o încăpere de locuit izolată şi liberă. Or, în imobilul din litigiu, ap. 45 din str. L. Deleanu 9/2 mun. Chişinău locuieşte familia reclamantului. Reclamantul mai susţine că cade sub incidenţa persoanelor socialmente vulnerabile, deoarece în componenţa a 3 membri a familiei, dintre care un copil minor, locuiesc la gazdă timp îndelungat. Nu ţine de competenţa Primarului General al mun. Chişinău de a decide asupra atribuirii spaţiului locativ unor persoane, ci a Consiliului mun.

Chişinău. Conform certificatului eliberat de Direcţia generală economie, reforme şi relaţii patrimoniale a Consiliului mun. Chişinău, reiese că familia Gherciu nu a participat la procesul privatizării locuinţelor pe teritoriul mun. Chişinău. La 29 august 2012 reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă pîrîtului în vederea anulării dispoziţiei contestate şi eliberării acestuia a ordinului de repartiţie asupra spaţiului din litigiu, care însă a respins-o fără motive întemeiate. Cer reclamanţii anularea pct. 1.45 din dispoziţia Primarului General al mun. Chişinău nr. 799-d din 08 august 2012, obligarea Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău de a elibera lui Gherciu Iurie şi membrilor familiei lui ordinul de repartiţie asupra ap. 45 din str. L. Deleanu 9/2 mun.

Chişinău conform hotărîrii irevocabile a Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2010. Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2012, a fost admisă acţiunea integral. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 03 aprilie 2013, a fost admis recursul declarat de Consiliul mun. Chişinău, casată hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2012 şi restituită pricina spre rejudecare la Judecătoria Centru mun. Chişinău după competenţă. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 05 decembrie 2013, a fost admisă integral acţiunea şi a fost anulat p. 1.45 din dispoziţia Primăriei mun. Chişinău nr. 799-d din 08 august 2012 prin care a fost repartizat ap. 45 din blocul locativ nr. 9/2 din str. Liviu Deleanu mun.

Chişinău d-lui Ursu Pavel cu membrii familiei sale şi a fost obligată Primăria mun. Chişinău să elibereze lui Gherciu Iurie şi familiei lui ordin de repartiţie pe ap. 45 din blocul locativ din str. Liviu Deleanu 9/2 mun. Chişinău conform hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 02 iunie 2010, menţinută prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 09 noiembrie 2011 şi încheierii executorului judecătoresc din 07 septembrie 2010. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 06 mai 2014, a fost respins apelul declarat de către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 05 decembrie 2013. La 02 iunie 2014 Consiliul şi Primăria mun. Chişinău au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea să fie respinsă.

În motivarea recursului a invocat că, pricina civilă a fost examinată în lipsa reprezentantului Primăriei mun. Chişinău, din care considerente acesta nu a ştiut de existenţa litigiului dat. Prin documentul executoriu din 02 iunie 2010, Curtea de Apel Chişinău nu a obligat Consiliul mun. Chişinău de a-l asigura cu spaţiu locativ pe Gherciu Iurie anume cu apartamentul din litigiu, deci nu a fost instituit obiectul concret al executării. Or, acordarea spaţiului locativ creditorului urmăritor constituie o atribuţie exclusivă a autorităţilor publice locale. Instanţele examinînd pricina, şi-au depăşit competenţa şi nu erau în drept de a stabili care anume apartament urma a fi atribuit familiei Gherciu.

La fel, conform art. 14 din Legea privind administraţia publică locală, doar Consiliul mun. Chişinău este în drept de a da în locaţiune, concesiona sau înstrăina bunurile municipale. Susţine că dispoziţia nr. 799-d din 08 august 2012 a fost emisă conform legislaţiei în vigoare, în special conform art. 29 al. (1) lit. m), art. 32 al. (1) al Legii privind administraţia publică locală. Apartamentul din litigiu a fost repartizat familiei Ursu, care era atestată în rîndul persoanelor intern deplasate din cadrul Primăriei mun. Chişinău, or aceasta a întrunit toate condiţiile impuse de lege pentru a-i fi repartizat apartamentul nr. 45 din str. Liviu Deleanu nr. 9/2 mun. Chişinău şi cade sub incidenţa categoriei păturilor social defavorizate.

Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) şi (4) CPC. Aici, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun.

Chişinău asemenea aspecte nu se regăsesc. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Recursul Primăriei şi Consiliului mun. Chişinău se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat