- Dosarul nr.
- 3ra-846/13
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 29 mai 2013
- Părțile
- Dulgher Mihail vs Primăria mun. Chişinău
- Pe scurt
- Protecţia socială a veteranilor de război
3ra-846/13 — Obligarea atribuirii spaţiului locativ
Curtea de Apel Chişinău dosarul nr. 3ra-846/13 Judecător: M. Guzun Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 29 mai 2013 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Nicolae Clima, Nicolae Gordilă, Vladimir Timofti, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Mihail Dulgher către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, cu privire la obligarea de a atribui spaţiu locativ, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 prin care acţiunea a fost admisă, CONSTATĂ: La 08 octombrie 2012, Mihail Dulgher s-a adresat cu o acţiune către Primăria şi Consiliul mun.
Chişinău, solicitînd recunoaşterea ilegală a refuzului şi obligarea Consiliului municipal Chişinău de a-i atribui spaţiu locativ lui împreună cu membrii familiei sale, în conformitate cu normele stabilite de legislaţia în vigoare. În motivarea cererii, reclamantul a indicat, că este veteran de război, participant la luptele pentru apărarea Independenţei teritoriale a Republicii Moldova şi fost colaborator al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” din cadrul MAI. Menţionează, că s-a adresat cu o cerere către Consiliului municipal Chişinău, prin care a solicitat să fie asigurat el şi familia sa cu spaţiu locativ în conformitate cu normele stabilite de legislaţia în vigoare, în temeiul art. 35 al Legii cu privire la poliţie şi art. 13 lit. d), 15 lit. u) şi 20 pct. 1 al Legii nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, însă cererea sa a fost respinsă.
Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, acţiunea a fost admisă, fiind declarat ilegal refuzul şi obligat Consiliul mun. Chişinău să acorde spaţiu locativ lui Mihail Dulgher cu familia sa conform normelor locative în vigoare. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a invocat prevederile art. 35 alin. (1) din Legea cu privire la poliţie, art.7 alin. (1), 13 lit. d) din Legea cu privire la veterani, art. 30, 37 din Codul cu privire la locuinţe, menţionînd că, conform datelor din Registrul Cadastral, reclamantul nu are în proprietatea sa spaţiu locativ, astfel a conchis că reclamantul necesită îmbunătăţirea condiţiilor de locuit. Considerînd ilegală hotărîrea instanţei de fond, la 29 ianuarie 2013, Primăria şi Consiliul mun.
Chişinău au contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, cu pronunţarea unei hotărîri noi prin care acţiunea să fie respinsă. În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că, prevederile art. 13 şi 15 din Legea cu privire la veterani nu prevede existenţa absolută a dreptului la spaţiu locativ din fondul municipal de locuinţe, ele fiind aplicabile potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987. Mai susţine că art. 20 al Legii cu privire la veterani prevede că autorităţile publice locale au dreptul, dar nu obligaţia, să stabilească din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, în limita posibilităţilor, facilităţi suplimentare pentru veterani.
Indică recurentul că, intimatul nu este luat la evidenţă în vederea îmbunătăţirii condiţiilor locative nici la locul de muncă şi nici la locul de trai. Dulgher Mihail a depus referinţă pe marginea recursului declarat, invocînd tardivitatea acestuia şi netemeinicia lui şi solicitînd în acest sens respingerea ca inadmisibilă şi neîntemeiată a cererii de recurs. Potrivit art. 434 alin. (1) CPC (în redacţia legii nr. 155 din 05.07.2012, în vigoare din 30.11.2012), recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că hotărîrea Curţii de Apel din 11.12.2012 a fost expediată părţilor pentru cunoştinţă la 15.02.2013, iar recursul a fost depus încă la 29.01.2013 (f.d.
83-84). Prin urmare, Colegiul consideră că recursul a fost declarat în termen. Potrivit art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Judecînd recursul declarat împotriva hotărîrii date în instanţa de fond şi verificînd, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de intimat, legalitatea hotărîrii atacate, Colegiul conchide că recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău este neîntemeiat şi urmează a fi respins, pornind de la următoarele. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC al RM instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs.
Hotărîrea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de drept material şi procedural şi este bazată pe aprecierea corectă şi completă a tuturor probelor şi circumstanţelor cauzei, motiv pentru care de către Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit este considerată legală şi întemeiată. Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, la 24.08.2012 Dulgher Mihail s-a adresat către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău cu privire la asigurarea a dînsului şi a membrilor familiei sale cu spaţiu locativ (f.d. 8-9), însă cererea sa a fost respinsă. Drep umare, a contestat în instanţa de contencios administrativ acţiunile pîrîţilor şi instanţa de fond a admis acţiunea reclamantului.
Astfel, Colegiul consideră că instanţa de fond corect a concluzionat despre ilegalitatea acţiunilor organului administraţiei publice locale şi temeinicia cerinţelor reclamantului, pornind de la următoarele. Potrivit materialelor cauzei, Dulgher Mihail a fost colaborator al Brigăzii de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger” din cadrul MAI şi a participat la acţiunile militare din 1992 de la Nistru, legate de apărarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei RM (f.d. 14). Astfel, în temeiul art. 35 alin. (1) al 2 Legii cu privire la poliţie (în redacţia de pînă la data de 18.12.09), a obţinut dreptul de a fi asigurat de către organele administraţiei publice locale cu spaţiu locativ: apartament sau casă separată din fondul locativ de stat, în termen de trei ani de la angajarea în serviciu.
Conform adeverinţei nr. 29/282 din 12.07.2012, eliberată de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, se confirmă că reclamantul a fost inclus în lista colaboratorilor activi ai BPDS „Fulger” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, din anul 1992 (f.d. 16). Potrivit extrasului nr. 0100/12/94408 din 25.07.2012, eliberat de ÎS „Cadastru”, rezultă că pe numele cet. Dulgher Mihail nu sunt înregistrate bunuri imobile cu drept de proprietate (f.d. 12). Prin certificatul nr. 02-09/1004 din 26.07.2012, eliberat de Consiliul mun. Chişinău, Direcţia Generală Economie, Reforme şi Relaţii Patrimoniale, se certifică faptul că nici reclamantul şi nici ceilalţi membri ai familiei nu au participat la procesul de privatizare a fondului de locuinţe pe teritoriul mun.
Chişinău (f.d. 15). Potrivit art. 7 alin. (1) al Legii nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, veterani de război se consideră persoanele care au participat la acţiunile de luptă în cel de-al doilea război mondial, la acţiunile de luptă desfăşurate pe teritoriul altor state şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova. Prin urmare, Colegiul conchide cu certitudine că Dulgher Mihail este veteran de război. Potrivit art. 13 lit. d) al aceleaşi legi, protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, le-ar acorda drepturi şi facilităţi suplimentare exprimate prin acordarea, procurarea, construirea şi întreţinerea locuinţelor.
În conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Codul cu privire la locuinţe, se consideră, că au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit cetăţenii care sînt asiguraţi pentru fiecare membru al familiei cu spaţiu locativ sub norma, stabilită de Sovietul Miniştrilor al R.S.S. Moldoveneşti şi de Consiliul republican al sindicatelor din Moldova. Potrivit art. 42 alin (1) al Codului locuinţelor, norma spaţiului locativ se stabileşte în mărimea de nouă metri pătraţi pentru fiecare persoană. După cum s-a constatat mai sus, intimatul nu are în proprietatea sa careva spaţiu locativ şi, în acest sens, instanţa de fond just a considerat, că reclamantul nu este asigurat cu spaţiu locativ şi necesită îmbunătăţirea condiţiilor de locuit.
În acelaşi timp, potrivit art. 37 din Codul cu privire la locuinţe, încăperile de locuit li se acordă cetăţenilor, care se află la evidenţă şi au nevoie de îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, potrivit ordinii stabilite în liste, ţinîndu-se seama de data luării la evidenţă şi în dependenţă de mărimea spaţiului locativ, dat în exploatare şi eliberat în centrul populat respectiv.
Faptul, că reclamantul se află la evidenţă pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuit este probat prin adeverinţa nr. 29/282 din 12.07.2012, eliberată de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, prin care se confirmă că reclamantul a fost inclus în lista colaboratorilor activi ai BPDS „Fulger”, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, încă din anul 1992. 3 Colegiul apreciază critic afirmaţia recurentul cum că, prevederile art. 13 şi 15 din Legea cu privire la veterani nu prevede existenţa absolută a dreptului la spaţiu locativ din fondul municipal de locuinţe, ele fiind aplicabile potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987.
Potrivit art. 13 lit. d) al Legii nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, protecţia socială a veteranilor presupune realizarea unui sistem de măsuri pentru crearea condiţiilor care le-ar asigura bunăstarea economică şi confortul moral, le-ar acorda drepturi şi facilităţi suplimentare exprimate prin acordarea, procurarea, construirea şi întreţinerea locuinţelor. Potrivit pct. 33 al Regulamentului privind ordinea de acordare a încăperilor de locuit, aprobat prin Hotărîrea Consiliului de Miniştri ai RSSM nr. 405 din 25.11.1987, încăperile de locuit li se acordă cetăţenilor potrivit ordinii de succesiune, stabilite în liste, ţinîndu-se seama de timpul luării la evidenţă şi punerii la rînd şi în dependenţă de mărimea spaţiului locativ, dat în exploatare şi eliberat în centrul populat respectiv.
Or, aceste norme de drept definesc protecţia socială a veteranilor şi reglementează modul de acordare a locuinţelor, dar nu stabilesc volumul de drepturi la spaţiu locativ, aşa cum invocă recurentul. Mai mult ca atît, prevederile art. 15 al Legii nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, nu are nici o relevanţă asupra speţei, deoarece această normă legală prevede măsurile de protecţie socială a invalizilor de război. Or, Dulgher Mihail este veteran de război şi nu invalid de război, calităţi ce sunt total diferite. Nu poate fi reţinută ca atare nici afirmaţia recurentului cum că art. 20 al Legii cu privire la veterani prevede că autorităţile publice locale au dreptul, dar nu obligaţia, să stabilească din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, în limita posibilităţilor, facilităţi suplimentare pentru veterani.
Potrivit acestei norme legale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, autorităţile administraţiei publice locale au dreptul să stabilească, din contul mijloacelor unităţilor administrativ-teritoriale respective, în limita posibilităţilor, facilităţi suplimentare pentru veterani. Or, în situaţia din speţă, acordarea spaţiului locativ, nu poate fi apreciată ca o facilitate suplimentară, ci ca un drept legal al reclamantului, de care poate beneficia prioritar, în temeiul statutului de veteran de război. Colegiul consideră ca declarativă şi lipsită de consistenţă afirmaţia recurentului că intimatul nu este luat la evidenţă în vederea îmbunătăţirii condiţiilor locative nici la locul de muncă şi nici la locul de trai.
În speţă, conform adeverinţei nr. 29/282 din 12.07.2012, eliberată de către Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”, se confirmă că reclamantul a fost inclus în lista colaboratorilor activi ai BPDS „Fulger” pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai, încă din anul 1992 (f.d. 16). Urmare a celor indicate, Colegiul concluzionează că instanţa de fond a constatat şi elucidate pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii în fond şi corect le-a încadrat în cadru legal. În această ordine de idei şi, avînd în vedere că hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012 este legală şi întemeiată, iar recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău este nefondat, Colegiul civil, comercial şi de 4 contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a-l respinge, cu menţinerea hotărîrii contestate.
Ţinînd cont de cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Primăria şi Consiliul mun. Chişinău. Se menţine hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 11 decembrie 2012, în pricina de contencios administrativ la cererea depusă de Mihail Dulgher către Primăria şi Consiliul mun. Chişinău, cu privire la obligarea de a atribui spaţiu locativ. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Nicolae Clima Nicolae Gordilă Vladimir Timofti Iuliana Oprea 5