3ra-1747/14 — Anularea deciziei

Dosarul nr.3ra-133/15 Prima instanță: Judecătoria Centru mun. Chișinău (jud. N.Mazur) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M.Ciugureanu, S.Arnăut, B.Bîrcă)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

ÎNCHEIERE 28 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Gorincioi Mihail împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gorincioi Mihail împotriva Consiliului mun.Chișinău, intervenient Coceban Zinovie privind anularea parțială a deciziei nr.3/11-6 din data de 23.02.2010 a Consiliului mun.Chișinău c o n s t a t ă : La data de 13.01.2014 Gorincioi Mihail a depus în instanța de judecată cerere împotriva Consiliului mun.Chișinău, intervenient Coceban Zinovie privind anularea parțială a deciziei nr.3/11-6 din data de 23.02.2010 a Consiliului mun.Chișinău.

În motivarea acțiunii a indicat că în anul 1996, cu consimțămîntul coproprietarilor casei nr.24A, str.Riga, mun.Chișinău, a construit un garaj capital cu beci în partea apropiată locuinței lui Ciumac Nina. Pentru aceasta i-a fost achitată suma de 1200 Dolari SUA, i-a fost instalată o altă sistemă de apeduct, în schimbul privatizării de către aceasta a terenului cu suprafața de 12 metru pătrați pe care a fost construit garajul și care urma să fie înregistrat după reclamant. Indică reclamantul că exploatează garajul din anul 1996 pînă în prezent. La data de 25.01.2011, Ciumac Nina a decedat, iar imobilul rămas după aceasta, a fost donat. În luna mai 2012 indică reclamantul că a depus o cerere de chemare în judecată privind recunoașterea dreptului de proprietate asupra garajului.

Prin încheierea din data de 15.05.2012 a judecătoriei Botanica, mun.Chișinău, cererea a fost scoasă de pe rol. Indică reclamantul că prin hotărîrea din data de 06.09.2013 a judecătoriei Rîșcani, mun.Chișinău a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției administrative prevăzute de art.179 Cod contravențional, procesul contravențional fiind încetat dat fiind expirarea termenului de prescripție. 1 La data de 05.12.2013 Coceban Z. a depus o cerere de chemare în judecată în care a solicitat apărarea dreptului de vecinătate indicînd că prin decizia contestată a fost autentificat dreptul de proprietate a lui Ciumac Nina și Berzoi Artur asupra a cîte 1/2 cotă parte din lotul de teren de pe str.Riga 24a, mun.Chișinău, în baza căreia a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren.

Consideră reclamantul decizia contestată ca fiind ilegală, deoarece la momentul emiterii ei, nu s-a luat în considerație faptul că construcția de pe lotul dat – garajul aparține altei persoane. La fel indică reclamantul că nu s-a luat în considerație faptul că există recipisa din data de 15.06.1996 eliberată de Ciumac Nina, ridicarea topografică, planul amplasării construcțiilor din data de 16.12.2011 în care au fost actualizate trei garaje ca fiind metalice. Indică reclamantul că la dosarul de privatizare au fost prezentate acte false fiind tăinuit faptul că există o construcție capitală, care urma să fie înregistrat în condițiile art.23, alin.(1), lit.c) al Legii cadastrului. La fel indică reclamantul că nu s-a ținut cont de faptul că prin convenția părților s-a stabilit că anexele imobilului vor avea un proprietar diferit de cel al imobilului și acesta se va înregistra separat.

Astfel, garajul nu este o anexă a casei aflată în coproprietate care ar fi permis transmiterea în proprietate a terenului. A mai indicat reclamantul că la data de 23.12.2013, a adresat Consiliului mun.Chișinău o cerere prealabilă solicitînd modificarea deciziei contestate cu rectificarea hotarului terenului din str.Riga 24a, mun.Chișinău cu excluderea suprafeței de 12 metri pătrați pe care a fost construit garajul. Prin răspunsul din data de 30.2.2013, pîrîtul a indicat că careva interdicții privind privatizarea lotului de teren litigios nu au fost înregistrate.

A solicitat reclamantul recunoașterea nulității pct.1 al deciziei nr.3/11-6 din data de 23.02.2010 a Consiliului mun.Chișinău prin care a fost autentificat dreptul de proprietate comună asupra lotului de teren din str.Riga 24a, mun.Chișinău și a fost eliberat titlul deținătorului de teren din data de 14.03.2010 asupra 1/2 cotă parte din acest lot și obligarea pîrîului să rectifice hotarul terenului din str.Riga 24, mun.Chișinău cu excluderea din titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren a cotei de teren pe care este amplasat garajul.

La data de 07.05.2014 Coceban Zinovie a depus cerere reconvențională împotriva lui Gorincioi Mihail, intervenient Consiliul mun.Chișinău privind recunoașterea valabilității contractului de privatizare a terenului aferent imobilului amplasat pe str.Riga 24 A, mun.Chișinău încheiat între Ciumac Nina și Consiliul mun.Chișinău, repunerea în termen de autentificare notarială și înregistrare a contractului, ridicarea interdicției privind eliberarea duplicatului titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren aferent casei din str.Riga 24a, mun.Chișinău. În motivarea cererii a indicat că în cazul în care ar fi fost o înțelegere între Gorincioi M. și Ciumac N. referitor la lotul de teren acesta urma să fie privatizat de Ciumac N., ceea ce nu a făcut.

Prin încheierea din data de 06.05.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău, a fost respins demersul privind primirea cererii reconvenționale. 2 Prin hotărîrea din data de 16.07.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău cererea lui Gorincioi Mihail împotriva Consiliului mun.Chișinău, intervenient Coceban Zinovie privind anularea parțială a deciziei nr.3/11-6 din data de 23.02.2010 a Consiliului mun.Chișinău a fost respinsă. Prin decizia din data de 22.10.2014 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Gorincioi Mihail a fost respins și a fost menținută hotărîrea din data de 16.07.2014 a judecătoriei Centru, mun.Chișinău. La data de 15.12.2014 Gorincioi Mihail a depus cerere de recurs împotriva deciziei din data de 22.10.2014 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele inferioare nu au luat în considerație actele anexate la materialele dosarului și anume recipisa din 15.06.1996, planul lotului eliberat de OCT Chişinău cu garajul capital existent în 1997 pe terenul din str.Riga 24 A, mun.Chișinău; ridicarea topografică din 10.05.2011; hotărîrea judecătoriei Rîşcani nr. 4a-2578 din 06.09.2013; planul de amplasament a construcțiilor şi amenajărilor eliberat de OCT Chişinău din 16.12.2011 în care sunt amplasate pe terenul din str. Riga 24 A trei garaje din metal. La începutul lunii ianuarie 2014 a făcut cunoştinţă cu actele dosarului de privatizare. Din acestea a obţinut copia planului de amplasament a garajelor pe terenul din str. Riga 24, mun.Chișinău din 16.12.2011 care a stat la baza privatizării terenului, în care erau actualizate trei garaje, toate fiind din metal.

În şedinţa de judecată de către reprezentantul Consiliului mun.Chişinău au fost prezentate careva acte din care s-a constatat că s-au prezentat acte false eliberate de OCT Chişinău pentru privatizarea terenului dat care indicau despre existenţa a trei garaje din metal pe terenul dat. Menționează recurentul că în corespundere cu art. 14 al. (1), pct. c) din Legea Cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25.02.1998, la depunerea actelor pentru privatizarea loturilor de lîngă casă se depun acte eliberate de OCT Chişinău cu identificarea bunurilor imobile existente pe teren la ziua respectiva întocmite strict, cu ieşirea obligatorie la faţa locului. În corespundere cu art.16, alin.(l) al aceleiași legi, identificarea bunurilor imobile se efectuiază prin confruntarea datelor din cadastru cu datele constatate pe teren.

Conform pct. 12 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă case în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 984 din 21.09.1998 în procedura transmiterii lotului de pămînt de pe lîngă casă în proprietate privată, organele cadastrale şi autoritatea publică selectează datele despre terenurile aferente caselor de locuit - din informaţia transmisă de autoritatea publică locală şi din informaţia colectată pe teren, efectuiază lucrările cadastrale necesare, întocmesc planul cadastral al terenului și sistematizează informaţia colectată sub formă de aviz privind dreptul de posesie asupra terenului.

În cazul întocmirii corecte a planului de amplasament a construcţiilor şi amenajărilor pe teren în legătruă cu depunerea cererii la Primăria mun.Chişinău la 14.08.2009 de către Coceban Z. şi Varzari din numele coproprietarilor casei din str.Riga 24 A, Artur Berzoi şi Nina Ciumac, urma să fie indicate în acesta, garajul construcţie capitală existentă din 1996. 3 Menționează recurentul că în cazul cînd acesta era desenat în plan, Consiliul municipal urma să excludă cei 11 metri pătrați din teren, pe care era amplasat garajul, ori garajul nu era o anexă a casei coproprietarilor Berzoi Artur şi Ciumac Nina. Indică recurentul că comisia funciară, conform pct.13 din Regulament examinează informaţia prezentată și prezintă propuneri privind porţiunea de teren care depăşeşte suprafaţa menţionată în documente.

Conform planului de amplasament a construcţiilor de pe teren din 24.01.20114, garajul capital trece de hotarul terenului cu 2.6 metri pe teritoriul autorităţii publice locale, adică terenul privatizat depăşeşte suprafaţa menţionată în actele prezentate. La fel autoritatea publică, conform pct.13 alin.2 din Regulament era obligată să transmită copia titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren organului teritorial cadastral spre înregistrare, dar nu a efectuat înregistrarea pînă în prezent, deoarece OCT Chişinău ar fi refuzat înregistrarea terenului în modul indicat în decizia Consiliului municipal Chişinău nr. 3/11-6 din 23. 03.2010, din motivul că nu corespunde realitatea de pe teren cu informaţia parvenită la Consiliul municipal pentru privatizare.

Nici Şvedov următorul proprietar după decesul Ninei Ciumac şi şi nici Coceban Zinovie nu au înregistat dreptul de proprietate asupra terenului la OCT mun.Chişinău în corespundere cu art.290 Cod civil anume din acest motiv. Afirmă recurentul că din actele anexate la cererea de chemare în judecată s-a stabilit cu certitudine că pe terenul din str.Riga 24 A, mun.Chișinău se afla o construcţie capitală - garaj cu beci. Dar, conform planului de amplasament a construcţiei şi amenajării din 16.12.2011 întocmit conform comenzii făcute de Şvedov din 07.12.2011 de către OCT Chişinău, pe terenul din str. Riga 24 A sunt amplasate trei garaje din metal. În baza acestui plan Şvedov a încercat să înregistreze titlul de proprietate asupra 1/2 cotă parte, însă OCT Chişinău i-а refuzat deoarece nu corespunde planul dat realităţii de pe teren.

Faptul neînregistrării titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren de către defuncta Nina Ciumac, menționează recurentul că demonstrează existența raportului obligaţional comun în privinţa construcţiei garajului în condiţiile stipulate în recepisă, adică cu excluderea la privatizare a celor 11 metri patrați, pe care este amplasat garajul capital cu beci din 1996 pe terenul din str.Riga 24 A. Relatează recurentul că pînă în prezent există decizia Curții de Apel Chişinău nr.2-1871 din 18 mai 2012 prin care este interzisă înregistrarea de stat a cotei părţi din terenul litigios. Conform contractului de vînzare cumpărare a casei din str. Riga 24 A, Ciumac Vasile fiul defunctei Ciumac Nina și Şvedov şi contractului de donaţie a lui Şvedov către Coceban Zinovie a fost înstrăinată numai cota din casă, dar nu şi lotul de lîngă casă.

Pînă în prezent nu au fost îndeplinite pct. 2.5; 2.6; 6.1; 6.2 din decizia Consiliului mun.Chişinău nr. 3/11-6 din 23.03.2010. Consideră recurentul că hotărîrea primei instanţe este ilegală în fond şi contrară legii. Toate motivele invocate în cele 12 puncte din cerere şi susţinute în şedinţa de judecată pe care le-a enunţat suplimentar, au fost lăsate fără apreciere. Instanţa de fond a concluzionat că nu a prezentat nicio probă că deţine dreptul de 4 proprietate asupra garajului, ori temeiul invocat şi probele anexate nu cad sub incidenţa art. 26 din legea contenciosului administrativ. Menționează recurentul că organele cadastrale au eliberat acte ce nu corespund realităţii de pe teren fapt ce a dus la adoptarea actului administrativ care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii, fapt ce cade sub incidenţa art. 26 alin.(l)pct.

c) din Lege contenciosului administrativ. Indică recurentul că în corespundere cu art. 241, alin. 5) CPC în motivarea hotărîrii se indică circumstanţele pricini, probele pe care se întemeiază concluziile privitor la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă în respingerea probelor, legile de care s-a călăuzit instanţa. În acest sens, instanţa nu a verificat actele care au stat la baza privatizării terenului, nu a dat apreciere în deosebi pct. 12 și 13 al Regulamentului cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de pămînt de pe lîngă casă în localităţile urbane, aprobat prin Hotărîre Guvernului RM nr. 984 din 21.09.1998 în procedura transmiterii lotului de pămînt de pe lîngă casă în proprietate privată.

Relatează recurentul că instanţa a pus la baza hotărîrii numai argumentele intimatului precum că decizia de transmitere în proprietate a terenului este una legală şi conform art.26 din legea contenciosului administrativ, şi, a fost adoptat cu respectarea procedurii stabilite. A mai indicat recurentul că în decizia sa, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile legale prevăzute în art. 400 alin (2) pct.c)CPC și a interpretat eronat legea, ori aceasta s-a axat pe dreptul coproprietarilor la privatizarea terenului aferent pe care nu-l contestă, ci contestă modul în care a avut loc privatizarea, cu încălcarea Regulamentului şi legii Cadastrului bunurilor imobile. La fel, reiterează recurentul că a fost încălcat de către instanţa de apel art. 400 alin (3),pct.

d)CPC, deoarece instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane neantrenate în proces. A mai indicat recurentul că din dosar lipsesc mai multe acte cum ar fi, planul lotului eliberat de OCT Chişinău cu garajul capital construit din 1997 care a fost anexă la cererea de chemare în judecată. Menționează recurentul că avizul de recepţie a citaţiei pentru şedinţa din 22.10.2014, lîngă familia Gorincioi de pe aviz este o semnătură care nu-i aparţine. Reiterează recurentul că i-a fost încălcat dreptul de acces la justiţie contrar prevederilor art. 6 par.l) din CEDO. Analizând modul în care recurentul și-a exercitat dreptul la recurs, fără a se expune cu referire la legalitatea deciziei instanței de apel atacate, Colegiul consideră recursul drept inadmisibil din următoarele motive.

Potrivit art. 437 alin.(1) lit. f) CPC „cererea de recurs trebuie să conțină, printre altele, esența și temeiurile recursului, argumentul ilegalității deciziei atacate”. Totodată, participanții la proces sunt în drept să declare recurs numai în cazul în cazul în care invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) sau (4) CPC. 5 Astfel, recursul împotriva deciziilor instanței de apel este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Colegiul constată că argumentele invocate de recurent în cererea de recurs vizează temeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și ar putea fi încadrate în temeiul prevăzut de art. 386 alin.(1) lit. b) CPC, aplicabil doar procedurii de apel.

Asemenea temei nu se regăsește în art. 432 CPC aplicabil recursului. Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în prevederile art. 130 CPC.

Din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor. Cu referire la argumentul recurentului privind aplicarea eronată de către instanțele judecătorești inferioare a normelor de drept, Colegiul menționează că în cererea de recurs nu se indică prin ce s-a manifestat aplicarea eronată a normelor de drept și din care circumstanțe aceasta rezultă. Colegiul reține că acest argument al recurentului poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanței de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat Gorincioi Mihail, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. a) CPC, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Gorincioi Mihail împotriva deciziei din 22 octombrie 2014 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Oleg Sternioală 6