2ra-225/15 — Repararea prejudiciului

Prima instanţă: N. Simciuc. dosarul nr. 2ra-225/15 Instanţa de apel: S. Caitaz, A. Doga, A. Nogai. DECIZIE 28 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele şedinţei, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de către reprezentantul recurentului Întreprinderea Individuală „Chişenco Daria”, Daria Chişenco, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Chişenco Daria” împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Întreprinderea Individuală „Chişenco Daria” şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 18iunie 2014, c o n s t a t ă La 21 martie 2014 reclamantul Î.I.

„Chişenco Daria”a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că, la data de 14 august 2009 a depus la Judecătoria Economică de Circumscripţie cerere de chemare în judecată împotriva Î.S. „Gările şi Staţiile Auto”cu privire la obligarea încheierii contractului. În luna martie a anului 2012, după lichidarea Judecătoriei Economice de Circumscripţie, cauza a fost transmisă spre examinare Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, cu încălcarea competenţei teritoriale. Astfel, încheierea emisă de Judecătoria Centru, mun.

Chişinău a fost atacată cu recurs, recursul fiind admis, casată încheierea şi cauza trimisă spre examinare în fond, la Judecătoria Orhei. Afirmă reclamantul că, în luna martie a anului 2013 Judecătoria Orhei, a început examinarea prezentei cauze, iar din luna martie până în luna decembrie a anului 2013 nu au fost petrecute şedinţe de judecată în care s-ar fi examinat fondul cauzei, şedinţele de judecată fiind amânate din motive formale. La 24 februarie 2014 Judecătoria Orhei a examinat cauza nominalizată, pronunţând hotărâre asupra fondului. Menţionează reclamantul că examinarea cererii de chemare în judecată a avut loc o perioadă îndelungată, adică din 14 august 2009 până pe 22 februarie 2014, ceea ce a dus la încălcarea vădită a termenului rezonabil de examinare a acesteia.

Cere reclamantul Î.I. „Chişenco Daria” constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile în cauză şi repararea prejudiciului moral în mărime de 30 000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18iunie 2014, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Î.I. „Chişenco Daria” şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 18iunie 2014. La 05 decembrie 2014, reprezentantul recurentului Î.I. „Chişenco Daria”, Daria Chişenco, a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Conform art. I din Legea nr. 155 din 5 iulie 2012, Cod de procedură civilă al Republicii Moldova nr. 225-XV din 30 mai 2003, s-a modificat şi completat cu excluderea din Cod a articolelor 397-422. În conformitate cu art.434 al.(1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Prin urmare, recurentul a depus recursul în termenul prevăzut de lege. Prin încheierea din 21 ianuarie 2015 completul din 3 judecători a considerat recursul admisibil şi a decis examinarea acestuia în fond de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.442 alin.(1) CPC, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanţa verifică, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) din CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe, pronunţând o nouă hotărâre. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 02 octombrie 2014 şi hotărârii judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 18 iunie 2014 cu pronunţarea unei hotărâri noi, din considerentele ce urmează.

Din materialele cauzei rezultă că, recurentul a depus, la data de 14 august 2009 la Judecătoria Economică de Circumscripţie cerere de chemare în judecată împotriva Î.S. „Gările şi Staţiile Auto” cu privire la obligarea încheierii contractului. În luna martie a anului 2012, după lichidarea Judecătoriei Economice de Circumscripţie, prezenta cauza a fost transmisă spre examinare Judecătoriei Centru, mun. Chişinău, cu încălcarea competenţei teritoriale. Încheierea în cauză a fost casată de către instanţa de apel şi cauza trimisă spre examinare în fond la judecătoria Orhei. Afirmă reclamantul că, în luna martie a anului 2013 Judecătoria Orhei, a început examinarea cauzei, iar din martie până în luna decembrie 2013 nu au fost petrecute şedinţe de judecată în care s-ar fi examinat fondul cauzei, şedinţele de judecată fiind amânate din motive formale.

La 24 februarie 2014 Judecătoria Orhei a examinat cauza, pronunţând hotărâre asupra fondului. Colegiul indică că examinarea prezentei cauzei civile a avut loc o perioadă îndelungată, adică din 14 august 2009 până pe 22 februarie 2014, astfel încât a dus la încălcarea vădită a termenului rezonabil. Or, Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent şi imparţial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva sa.

Conform art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti nr. 87 din 21aprilie 2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare înjudecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilire de prezenta Lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Colegiul menţionează că, cerinţa Convenţiei europene, ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil, trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretenţiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităţilor competente şi al părţilor, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanţei, precum şi exercitarea căilor de atac.

În sensul art. 2 alin. (1) şi (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011,urmează de reţinut, că orice persoană poate pretinde la repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dacă se constată o atare încălcare. În această ordine de idei urmează a se menţiona, că examinarea litigiului iniţiat de către recurent împotriva Î.S. „Gările şi Staţiile Auto” cu privire la obligarea încheierii contractului, s-a aflat spre examinare în prima instanţă începând cu 14 august 2009 până pe 22 februarie 2014, adică mai mult de 4 ani. Prin urmare, se indică drept ilegală concluzia instanţelor de judecată cu referire la faptul că la examinarea prezentei cauze civile nu ar fi fost încălcat dreptul recurentului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

Or, în cazul de faţă, nu este vorba de o cauză complexă şi judecătoria Orhei nu este o instanţă cu număr mare de cauze pe rol, care ar putea justifica termenul menţionat de către recurent – reclamant. Colegiul mai menţionează şi faptul, că lichidarea instanţelor judecătoreşti economice în ţară nu poate justifica încălcarea termenului rezonabil de judecare în instanţele naţionale. Cu atît mai mult, trimiterea incorectă a cauzei spre examinare în fond la judecătoria Centru şi examinarea ulterioară a acesteia în ultimă instanţă de către judecătoria Orhei, ca deficienţă în lucrul instanţelor de judecată, nu poate constitui temei de a justifica termenul exagerat de mare, invocat în speţă, Este de menţionat şi faptul că, instanţele de judecată, urmau să examineze cauza cu diligenţă, pentru a nu admite încălcarea dreptului judecării cauzei într-un termen rezonabil.

Or, cauza în speţă, este deosebit de importantă pentru activitatea recurentului – reclamant, cît şi pentru existenţa întreprinderii individuale în cauză. În consecinţă, fiind stabilit cu certitudine că recurentului – reclamant, i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei, ca urmare a duratei excesive de examinare a acesteia, instanţa de recurs justifică dreptul acesteia la repararea prejudiciului moral cauzat. Totodată, Colegiul constată că cuantumul prejudiciului moral pretins de către recurent în mărime de 30 000 lei, este vădit disproporţional şi excesiv în raport cu criteriile stabilite la caz, jurisprudenţa CEDO în cauzele împotriva Republicii Moldova şi principiul general al echităţii.

Ca urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recurentul, fiind îndreptăţit la despăgubiri pentru daune morale, în baza celor expuse mai sus şi a principiilor echitabile, acordă ultimului, cu titlu de reparare a acestui prejudiciu, 15 000 lei, sumă care este una reală şi echitabilă. Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către reprezentantul recurentului Î.I. „Chişenco Daria”, Daria Chişenco, de a casa decizia instanţei de apel şi hotărârea primei instanţe şi de a pronunţa o nouă hotărâre de admitere parţială a acţiunii şi de a încasa de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanţelor, prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, în beneficiul recurentului Î.I.

„Chişenco Daria”, suma de 15 000, cu titlu de prejudiciu moral. În conformitate cu art.445 al. (l) lit. b) CPC, Colegiul civil, comercial şi decontencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se admite recursul declarat de către reprezentantul recurentului Întreprinderea Individuală „Chişenco Daria”, Daria Chişenco.

Se casează integral decizia Curţii de Apel Chişinău 02 octombrie 2014 şi hotărârea judecătoriei Buiucani municipiul Chişinău din 18 iunie 2014, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Întreprinderii Individuale „Chişenco Daria” împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral, Se pronunţă o nouă hotărâre, prin care acţiunea Întreprinderii Individuale „Chişenco Daria” împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei civile în termen rezonabil şi repararea prejudiciului moral se admite parţial şi se încasează de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Finanţelor, prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova în beneficiul Întreprinderii Individuale „Chişenco Daria”, cu titlu de prejudiciu moral, suma de 15 000 ( cincisprezece mii ) lei.

Decizia este irevocabilă. Preşedintele şedinţei, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru Iurie Bejenaru Oleg Sternioală