- Dosarul nr.
- 2ra-131/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 22 ianuarie 2015
- Părțile
- Constantinova Svetlana vs Niculcea Ludmila, intervenient accesoriu BC Moldindconbank SA
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
2ra-131/15 — Ridicarea sechestrului
dosarul nr. 2ra-131/15 prima instanţă: L. Pruteanu instanţa de apel: M. Ciugureanu, B. Bîrca, S. Arnăut. ÎNCHEIERE 22 ianuarie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Niculcea Ludmila şi reprezentantul acesteia, avocatul Niculcea Edgar, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Constantinova Angela împotriva Ludmilei Neculcea şi Angelei Eşanu, intervenient accesoriu Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni cu privire la ridicarea sechestrului, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014 c o n s t a t ă La 22 noiembrie 2013, Constantinova Angela a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Neculcea şi Angelei Eşanu, intervenient accesoriu Banca comercială „Moldindconbank” societate pe acţiuni (în continuare – B.C.
„Moldindconbank” S.A.) cu privire la ridicarea sechestrului. aplicat asupra terenului cu nr. cadastral 0100512.150 şi asupra construcţiei cu nr. cadastral 0100512.150.01, situate în mun. Chişinău, str. A. Xenopol nr. 3. În motivarea acţiunii, a invocat că, la data de 22 noiembrie 2013, a încheiat cu B.C. „Moldindconbank” S.A. contractul de vânzare-cumpărare nr. 11599, autentificat de notarul public Olga Bondarciuc, prin care a cumpărat bunul imobil situat în mun. Chişinău, str. A. Xenopol nr. 3, constituit din terenul cu nr. cadastral 0100512.150 şi casa de locuit cu nr. cadastral 0100512.150.01. Menţionează că bunul imobil în cauză a fost ipotecat de Ciubuc Valeriu Băncii Comerciale „Moldindconbank” S.A.
pentru asigurarea rambursării în termen a obligaţiilor prevăzute în contractul de credit nr. 178/11. Notează că, Ciubuc Valeriu nu şi-a onorat obligaţia de rambursare a creditului, ce rezultă din contractul de ipotecă, astfel a transmis benevol bunul imobil în cauză, în baza acordului de executare benevolă a dreptului de ipotecă nr. 146 din 14 ianuarie 2013, pentru a fi comercializat de B.C. „Moldindconbank” S.A. în scopul stingerii datoriei acumulate. Invocă faptul că, prin încheierea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 august 2013, asupra bunului imobil în cauză s-a aplicat sechestru în scopul asigurării acţiunii înaintate de Niculcea Ludmila către Ciubuc Aurica cu privire la încasarea datoriei.
Menţionează că, fiind cumpărător de bună-credinţă nu îşi poate înregistra dreptul de proprietate în Registrul bunurilor imobile din cauza interdicţiei aplicate. Consideră că, bunul imobil fiind cumpărat în urma realizării dreptului de ipotecă, în baza acordului de executare benevolă a dreptului de ipotecă cu respectarea tuturor condiţiilor şi formalităţilor necesare, interdicţiile şi grevările aplicate asupra bunului procurat urmează a fi anulate. Solicită Constantinova Svetlana ridicarea sechestrului aplicat prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 august 2013. Prin hotărârea judecătoriei Buiucani din 25 martie 2014, s-a admis acţiunea şi s-a ridicat sechestrul aplicat prin încheierea judecătoriei Buiucani, mun.
Chişinău din 05 august 2013 pe casa de locuit individuală cu suprafaţa de 133.7 m2., nr. cadastral 0100512.150.01 şi lotul de pământ pentru construcţii cu suprafaţa de 0.0429 h.a., nr. cadastral 0100512.150, situate în mun. Chişinău, str. A. Xenopol nr. 3. În motivarea hotărârii, prima instanţă a constatat că, B.C. „Moldindconbank” S.A. era în drept să înstrăineze bunul imobil în calitate de proprietar iar Constantinova Svetlana achitând integral valoarea bunului imobil şi-a onorat integral obligaţiile contractuale conform contractului de vânzare-cumpărare din 22 noiembrie 2013. Totodată prima instanţă a constatat că, la 05 august 2013 instanţa de judecată nu era în drept să aplice sechestru asupra bunului imobil deoarece acesta nu aparţinea lui Ciubuc Aurica.
Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014, s-a respins apelul declarat de Niculcea Ludmila şi s-a menţinut hotărîrea judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 25 martie 2014. La 20 noiembrie 2014, Niculcea Ludmila şi reprezentantul acesteia, avocatul Niculcea Edgar au declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 17 septembrie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii primei instanţe şi deciziei instanţei de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. În motivarea recursului menţionează că hotărîrea primei instanţe şi decizia 2 instanţei de apel sunt ilegale şi neîntemeiate deoarece s-a aplicat o lege care nu urma a fi aplicată şi totodată s-a comis o eroare procedurală care a dus la încălcarea dreptului fundamental al protecţiei proprietăţii.
Invocă că, Banca nu putea vinde bunul gajat înainte de a ridica sechestrul or, dreptul preferenţial nicidecum nu poate fi mai presus şi nu permite neglijarea puterii actului judecătoresc. Consideră că, pentru stabilirea legalităţii aplicării sechestrului este necesar de a constata dacă înstrăinarea bunului imobil s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale. Menţionează că instanţele ierarhic inferioare urmau să determine cuantumul datoriei restante dar şi a sumei încasate de intimat cu scopul de a-i acorda recurentului dreptul de a urmări surplusul de bani pentru stingerea creanţei sale în sumă de 30000 EURO. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.
(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs 3 consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile.
În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat. Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute în normele de drept citate.
Argumentele recurentului precum că hotărîrea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt ilegale şi neîntemeiate deoarece s-a aplicat o lege care nu urma a fi aplicată şi totodată s-a comis o eroare procedurală care a dus la încălcarea dreptului fundamental al protecţiei proprietăţii nu pot fi reţinute pe motiv că obiectul prezentei acţiuni îl constituie legalitatea şi temeinicia încheierii judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 05 august 2013 privind aplicarea sechestrului, în acest sens instanţele ierarhic inferioare au examinat just şi sub toate aspectele probele invocate de către părţi în contextul circumstanţelor constatate iar obiecţiile recurentului sunt apreciate ca declarative, fără suport legal şi constituie un punct de vedere al recurentului care nu se încadrează în temeiurile de declarare a recursului.
Totodată nu pot fi reţinute argumentele recurentului cu referire la temeinicia hotărârilor instanţelor inferioare or, recursul declarat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. Astfel, instanţa de recurs notează că Niculcea Ludmila şi reprezentantul acesteia, avocatul Niculcea Edgar, nu au invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.
În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele 4 prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Niculcea Ludmila şi reprezentantul acesteia, avocatul Niculcea Edgar, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Niculcea Ludmila şi reprezentantul acesteia, avocatul Niculcea Edgar se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Galina Stratulat Sveatoslav Moldovan 5