2r-540/16 — declararea nulității a actului juridic

2r-540/16 — declararea nulității a actului juridic (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: L. Pruteanu dosarul nr. 2r-540/16

instanța de apel: D. Manole, Ș. Niță, A. Bostan

D E C I Z I E

15 iunie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari

examinînd recursul declarat de către Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul

Niculcea Edgar,

în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Niculcea

împotriva lui Ciubuc Valeriu, Ciubuc Aurica, Constantinova Svetlana, intervenient

accesoriu Banca Comercială ,,Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la

declararea nulității actului juridic,

împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016 prin care a fost

respinsă cererea Ludmilei Niculcea, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar cu privire

la scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către

Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar,

c o n s t a t ă :

La 09 septembrie 2014, Niculcea Ludmila a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ciubuc Valeriu, Ciubuc Aurica, Constantinova Svetlana, intervenient

accesoriu BC ,,Moldindconbank” SA cu privire la declararea nulității actului juridic.

În motivarea acțiunii a indicat că conform certificatului emis de OCT Chișinău

la data de 30 iulie 2013, terenul cu nr. cadastral 0100512.150 și construcția cu nr.

cadastral 0100512.150.01 situate în mun. Chișinău str. A. Xenopol 3, constituie

proprietatea comună în devălmășie a pîrîților Ciubuc Aurica și Ciubuc Valeriu.

La data de 30 mai 2011, pîrîtul Ciubuc Valeriu a încheiat cu

BC ,,Moldindconbank” SA contractul de credit nr. 178/11, avînd ca obiect suma de

3 300 000 lei.

Menționează reclamantul că în vederea garantării restituirii sumelor datorate,

prin contractul de gaj nr. 9018 din 03 mai 2006, modificat prin acordul adițional nr. 07

nr. 4323 din 30 mai 2011, imobilele respective au fost ipotecate în favoarea

BC ,,Moldindconbank” SA.

Afirmă că din motivul neîndeplinirii corespunzătoare a obligațiilor de

rambursare a creditelor la 14 ianuarie 2013 pîrîții Ciubuc Aurica și Ciubuc Valeriu au

încheiat cu BC ,,Moldindconbank” SA un acord de executare benevolă a dreptului de

ipotecă, prin care au transmis imobilele ipotecate în posesia băncii pentru

comercializarea și achitarea creditelor.

Susține că în același timp, la data de 18 octombrie 2010 i-a împrumutat pîrîtei

Ciubuc Aurica suma de 30 000 euro pe un termen de pînă la 23 octombrie 2010, iar

datorită faptului că Ciubuc Aurica nu și-a executat angajamentul de restituire a banilor,

a fost nevoită în luna august anul 2013 să inițieze un proces judiciar.

Indică că prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, nr. 2-4919/13 din

05 august 2013 a fost aplicat sechestrul pe terenul cu nr. cadastral 0100512.150 și

construcția cu nr. cadastral 0100512.150.01 situate în mun. Chișinău str. A. Xenopol 3.

Menționează că BC ,,Moldindconbank” SA a ignorat interdicția judiciară

instituită în favoarea sa și fără careva înștiințări prealabile, acționînd în numele și cu

acordul proprietarilor Ciubuc Aurica și Ciubuc Valeriu a încheiat cu pîrîta

Constantinova Svetlana contractul de vînzare-cumpărare nr. 11599 din

22 noiembrie 2013, care are ca obiect imobilele sechestrate.

La fel, a specificat că OCT Chișinău a refuzat înregistrarea acestui contract din

cauza sechestrului aplicat prin încheierea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

05 august 2013.

În același timp, menționează că Constantinov Svetlana s-a adresat în mod

separat Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău cu o cerere privind ridicarea sechestrului,

iar prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău nr. 2-6897/2014 din 25 martie

2014, cererea reclamantei Constantinova Svetlana a fost admisă și a fost ridicat

sechestrul instituit în favoarea sa.

Relevă că Constantinov Svetlana, BC ,,Moldindconbank” SA și Ciubuc Aurica

au cunoscut despre interdicția instituită în favoarea sa, însă nu i-au comunicat nici ei,

și nici instanței care a aplicat sechestrul judiciar despre intenția de a purcede la

comercializarea bunurilor ipotecate, prin care au lipsit-o de posibilitatea urmării

eventualului surplus obținut de debitorii Ciubuc Valeriu și Ciubuc Aurica după

vînzarea imobilului și stingerea creanțelor bancare.

Solicită declararea nulității a contractului de vînzare-cumpărare nr. 11599 din

data de 22 noiembrie 2013, încheiat între BC ,,Moldindconbank” SA, care a acționat în

numele proprietarilor Ciubuc Valeriu și Ciubuc Aurica în calitate de vînzător și

Constantinov Svetlana în calitate de cumpărător.

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 decembrie 2015,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 ianuarie 2016, Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar

a declarat apel împotriva hotărîrii Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din

08 decembrie 2015, solicitînd instanței admiterea apelului, menționînd totodată, că

cererea de apel motivată va fi depusă după recepționarea hotărîrii integrale.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea

Edgar, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate și a

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei, fiindu-i acordat termen pînă la

01 aprilie 2016 pentru executarea indicațiilor expuse în respectiva încheiere.

La 15 martie 2016, Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar,

a depus prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău o cerere privind scutirea

de la plata taxei de stat și prelungirea termenului de procedură, invocînd că este în

imposibilitate de a achita taxa de stat pe motiv că activînd în calitate de avocat, a

înregistrat venituri limitate pe perioada anului 2015, fapt confirmat prin Declarația cu

privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2015, concomitent susținînd că la

11 martie 2016, a depus cereri la OCT Chișinău, Camera Înregistrării de Stat și

Direcția de Înregistrare a Transportului, cu scopul de a acumula probe care ar confirma

că nu dispune de alte bunuri care pot fi valorificate pentru achitarea taxei de stat.

Concomitent a solicitat examinarea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat

pentru o dată mai tîrzie decît termenul limită acordat pînă la 01 aprilie 2016, cu

prelungirea acestuia pînă la data de 12 aprilie 2016, data stabilită nemijlocit pentru

petrecerea ședinței de judecată.

La 12 aprilie 2016, Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar

a depus cererea de apel motivat, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărîri prin care a admite acțiunea.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016 a fost respinsă

cererea Ludmilei Niculcea, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar cu privire la

scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către

Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar.

S-a prelungit pentru apelanta Niculcea Ludmila termenul pentru lichidarea

neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din 11 februarie 2016, și

anume prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei pînă la

15 mai 2016, ora 12.00.

S-a explicat apelantei Niculcea Ludmila că în cazul în care nu va prezenta

dovada achitării taxei de stat în mărime de 18 750 lei în termenul acordat pînă la

15 mai 2016, ora 12.00, cererea de apel nu va fi considerată depusă și împreună cu

toate actele va fi restituită fără examinare.

S-a stabilit pentru data de 07 iunie 2016, ora 10.30 ședința pentru soluționarea

chestiunii cu privire la punerea pe rol a cererii de apel declarate de Niculcea Ludmila,

reprezentată de avocatul Niculcea Edgar.

La 26 aprilie 2016, Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar

a declarat recurs nemotivat, iar la data de 13 iunie 2016 a declarat recurs motivat

împotriva încheierii instanței de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea încheierii

Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, soluționarea problemei în fond cu

dispunerea scutirii recurentei de la plata taxei de stat la examinarea pricinii în ordine

de apel.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu încheierea instanței de apel,

considerînd nemotivată soluția instanței de apel în partea prin care nu s-a dat curs

apelului declarat de Niculcea Ludmila, urmînd a fi casată și emisă o nouă decizie prin

care să fie admisă solicitarea de scutire integrală de la plata taxei de stat pentru

examinarea cererii de apel.

În acest sens susține că din declarația cu privire la impozit pe venit pentru

perioada fiscală 2015, venitul obținut de Niculcea Ludmila, care activează în calitate

de avocat este unul limitat și este în imposibilitate să plătească taxa de stat.

Menționează că la 11 martie 2016 a depus cereri la OCT Chișinău, la Camera

Înregistrării de Stat și la Diecița de Înregistrare a Transportului cu scopul de a acumula

probe că nu dispune de alte careva bunuri care pot fi valorificate pentru a plăti taxa de

stat.

Susține că potrivit informației OCT Chișinău din 11 martie 2016 se atestă că are

doar 39,4 % cotă-parte dintr-un teren situat în r-l Criuleni, comuna Hrușova.

La fel, menționează că conform informației furnizare de Camera Înregistrării de

Stat la 14 martie 2016 și adeverința emisă de către Diecița de Înregistrare a

Transportului la 23 martie 2016 se confirmă lipsa de surse care pot fi valorificate

pentru a acoperi taxa de stat necesară la judecarea apelului.

Insistă că instanța de apel arbitrar a apreciat probele prezentate de recurenta în

vederea scutirii de la plata taxei de stat, fiind în situația că nu-și poate face dreptate

doar din cauza că nu dispune de mijloace financiare pentru a achita suma stabilită.

Argumentează că impedimentul creat cu taxa de stat este unul inadmisibil, or

obligarea recurentei de a achita taxa de stat, atunci cînd este în imposibilitate de a face

acest lucru, duce la refuzul accesului la justiție.

Consideră că soluția instanței de apel este neîntemeiată și nemotivată, îngrădind

recurentei liberul acces la justiție, eroare care poate fi reparată doar prin casarea

încheierii contestate și emiterea unei noi decizii de scutire integrală a acesteia de la

plata taxei de stat.

La data de 14 iunie 2016, BC ,,Moldindconbank” SA a depus referința prin care

a invocat că motivele recurentului din cererea de recurs nu-și găsesc confirmarea și nu

pot pune la îndoială legalitatea încheierii contestate cu recurs, solicitînd respingerea

recursului și menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016.

În conformitate cu art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva

încheierii este de 15 zile de la pronunțarea ei.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor

legale și a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel din 12 aprilie 2016 la

26 aprilie 2016, în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) CPC, recursul împotriva încheierii se

examinează în termen de 3 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza dosarului și a

materialelor anexate la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea

părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanța de recurs, după ce examinează

recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină

încheierea.

După cum se constată la caz, la 05 ianuarie 2016, Niculcea Ludmila,

reprezentată de avocatul Niculcea Edgar a depus cerere de apel împotriva hotărîrii

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 08 decembrie 2015, fără a achita taxa de stat

pentru depunerea cererii de apel, în conformitate cu art. 364 alin. (1) CPC, care direct

indică că cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre

se atacă, cu plata taxei de stat în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile

legii.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2016, nu a fost dat curs

cererii de apel declarate de Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea

Edgar, fiindu-i comunicat despre necesitatea prezentării cererii de apel motivate și

dovezii de plată a taxei de stat în mărime de 18 750 lei, fiindu-i acordat termen pînă la

01 aprilie 2016 pentru executarea indicațiilor expuse în respectiva încheiere.

La 15 martie 2016, Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar,

a depus prin intermediul cancelariei Curții de Apel Chișinău o cerere privind scutirea

de la plata taxei de stat și prelungirea termenului de procedură, invocînd că este în

imposibilitate de a achita taxa de stat pe motiv că activînd în calitate de avocat a

înregistrat venituri limitate pe perioada anului 2015, fapt confirmat prin Declarația cu

privire la impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2015, concomitent susținînd că la

11 martie 2016, a depus cereri la OCT Chișinău, Camera Înregistrării de Stat și

Direcția de Înregistrare a Transportului cu scopul de a acumula probe care ar confirma

că nu dispune de alte bunuri care pot fi valorificate pentru achitarea taxei de stat.

Concomitent a solicitat examinarea cererii privind scutirea de la plata taxei de stat

pentru o dată mai tîrzie decît termenul limită acordat pînă la 01 aprilie 2016, cu

prelungirea acestuia pînă la data de 12 aprilie 2016, data stabilită nemijlocit pentru

petrecerea ședinței de judecată.

Drept urmare, prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016 a fost

respinsă cererea Ludmilei Niculcea, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar cu privire

la scutirea de la plata taxei de stat și nu s-a dat curs cererii de apel depuse de către

Niculcea Ludmila, reprezentată de avocatul Niculcea Edgar, s-a prelungit termenul

pentru lichidarea neajunsurilor indicate în încheierea Curții de Apel Chișinău din

11 februarie 2016, și anume pentru prezentarea dovezii de plată a taxei de stat în

mărime de 18 750 lei pînă la 15 mai 2016, ora 12.00 și s-a explicat apelantei Niculcea

Ludmila că în cazul în care nu va prezenta dovada achitării taxei de stat în mărime de

18 750 lei în termenul acordat pînă la 15 mai 2016, ora 12.00, cererea de apel nu va fi

considerată depusă și împreună cu toate actele va fi restituită fără examinare.

La adoptarea acestei soluții, instanța de apel și-a fundamentat concluziile pe

dispozițiile art. 368 alin. (1) CPC care statuează expres că dacă cererea de apel nu

întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și art. 365 și dacă cererea este depusă fără

plata taxei de stat, instanța de apel dispune printr-o încheiere să nu se dea curs cererii,

acordînd apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

În conformitate cu art. art. 364 alin. (1), 365 alin. (4) CPC, cererea de apel se

depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat

în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii. La cererea de apel se

anexează dovada de plată a taxei de stat dacă apelul se impune cu taxa.

Conform art. 84 CPC RM, se impune cu taxă de stat fiecare cerere de chemare

în judecată (inițială și reconvențională), cererea intervenientului principal, cererea

vizînd pricinile cu procedură specială, cererea de eliberare a ordonanței judecătorești,

cererea de declarare a insolvabilității, cererea de eliberare a titlului executoriu privind

executarea hotărîrilor arbitrale, cererea de apel, cererea de recurs, precum și cererea de

eliberare a copiilor (duplicatelor) de pe actele judecătorești.

În conformitate cu art. 3 alin. (1) lit. j) din Legea taxei de stat nr. 1216 din

03 decembrie 1992, pentru cererile de apel împotriva hotărîrilor instanțelor

judecătorești se achită 75 % din taxa ce urmează a fi plătită la depunerea cererii de

chemare în judecată sau altei cereri, iar în cazul litigiilor cu caracter patrimonial –

75 % din taxa calculată din suma contestată.

Iar, dispozițiile art. 85 alin (4) CPC acordă dreptul judecătorului (instanței de

judecată), să scutească persoana fizică sau juridică, în funcție de situația materială și de

probele prezentate în acest sens, de plata taxei de stat sau de plata unei părți a ei.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs, statuează că concluzia instanței

de apel, în sensul expus prin încheierea din 12 aprilie 2016, este întemeiată și legală,

deoarece apelanta Niculcea Ludmila nu au prezentat probe incontestabile care ar

confirma imposibilitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel, la caz fiind

în mărime de 18 750 lei.

De altfel, și argumentul invocat în recurs precum că, situația financiară precară

face imposibilă achitarea taxei de stat la depunerea cererii de apel, nu poate fi reținut

de instanța de recurs, deoarece în confirmarea acestei susțineri apelantul nu a prezentat

probe concludente care ar demonstra situația materială precară și care ar permite

aplicarea prevederilor art. 85 alin. (4) CPC.

Iar însuși faptul că în conținutul cereri de scutire de la plata taxei de stat la

depunerea cererii de apel Niculcea Ludmila a făcut referire la Declarația cu privire la

impozitul pe venit pentru perioada fiscală 2015, precum că venitul obținut din

activitatea sa de avocat este unul limitat, atrăgîndu-se atenția la toate circumstanțele

invocate în prima instanță în susținerea cererii cu privire la scutirea de la plata taxei de

stat, nu confirmă situația materială dificilă a acesteia.

În acest sens, instanța de recurs reține că declarația cu privire la impozitul pe

venit pentru perioada fiscală 2015 și cererile adresate Direcției Înregistrare a

Transportului și Calificarea Conducătorilor Auto și Camera Înregistrării de Stat în

confirmarea pretinsei imposibilități de achitare a taxei de stat, nu denotă cert și

incontestabil faptul că recurenta Niculcea Ludmila este în imposibilitate de a achita

taxa de stat în cuantumul stabilit de instanța de apel, or recurenta întru prezentarea

unui tablou clar, obiectiv și incontestabil al argumentelor sale invocate în cererea de

scutire de la plata taxei de stat, urma să prezinte înscrisuri ce ar confirma în ansamblu,

sub toate aspectele pretinsa sa incapacitate de plată a sumei cu titlu de taxă de stat la

depunerea cererii de apel.

Mai mult ca atît, instanța de recurs notează că temeiul nașterii prezentului raport

juridic litigios îl constituie faptul transmiterii cu împrumut de către recurenta Niculcea

Ludmila a sumei de 30 000 euro, iar disponibilitatea de a acorda cu împrumut a unei

astfel de sume denotă încă odată în plus corectitudinea respingerii cererii de scutire de

la plata taxei de stat de către instanța de apel.

În consecință, argumentele invocate de recurenta nu atestă imposibilitatea de

plată a taxei de stat și nu constituie temei justificativ de scutire de la plata acesteia.

În acest context Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a menționa și faptul că în situația din speță,

prin concluzia instanței de apel de a nu da curs cererii de apel, nu se încalcă dreptul

recurentului privind liberul acces la justiție, prevăzut atît de legislația internă cît și de

internațională.

Or, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, prin practica sa constantă de

nenumărate ori a precizat faptul că dreptul de acces la un tribunal nu este un drept

absolut (cauza Golder v. the United Kingdom §-36 din 21 februarie 1975,), ci unul

care poate implica anumite limitări din partea statelor contractante, în funcție de

nevoile și resursele comunității și ale indivizilor (Ashimgdane vs United Kingdom 28

mai 1985).

Însă limitările sunt în concordanță cu art. 6 parag. 1 CEDO, decît dacă acestea

urmăresc un scop legitim și există un raport rezonabil de proporționalitate între

mijloacele folosite și scopul urmărit. (cauza Bellet vs France §-31, Garcia Manibardo

vs Spain §-44).

Astfel, la caz Colegiul reține că în situația din speță limitările instituite de

legiuitor privind necesitatea achitării taxei de stat la depunerea cererii de apel

corespunde cerințelor prevăzute de art. 6 parag. 1 CEDO privind dreptul de acces la un

tribunal și corespunde cerințelor instituite de CEDO prin jurisprudența sa:

- cerința privind scopul legitim al limitării – este îndeplinită, avînd în vedere că

întindere acestor taxe este stabilită sub forma unui procent din valoarea aflată în litigiu

și fiind instituit un plafon maxim de care nu poate trece mărimea taxei de stat chiar

dacă valoarea acțiunii este mai mare, iar CEDO a confirmat că aceste taxe privesc

buna administrare a justiției și vizează atît descurajarea justițiabililor în formularea

unor cereri, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției. (cauza

Weissman și alții împotriva României §-35, Tolstoy Miloslavsky v. the United Kingdom

§-61 )

- raportul rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul

urmărit, pentru a stabili dacă este respectat acest raport rezonabil între impunerea plății

taxei de stat la depunerea cererii de chemare în judecată și scopul legitim urmărit

privind buna administrare a justiției, descurajarea justițiabililor în formularea unor

cererii, abuzive cît și asigurarea de fonduri pentru funcționarea justiției urmează să

cercetăm următorii factori și anume - cuantumul sumei ce trebuie plătit de reclamanți

raportat la veniturile sale.

În consecința, se va remarca și faptul că cuantumul taxei de stat, stabilit spre

achitare de apelant la depunerea cererii de apel, nu depășește limitele stabilite de lege.

Față de cele ce preced, se constată că toate criticile formulate în recurs sunt

nejustificate, ca urmare Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Niculcea Ludmila, reprezentată de

avocatul Niculcea Edgar.

Se menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată a Ludmilei Niculcea împotriva lui Ciubuc

Valeriu, Ciubuc Aurica, Constantinova Svetlana, intervenient accesoriu

Banca Comercială ,,Moldindconbank” Societate pe Acțiuni cu privire la declararea

nulității actului juridic.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ion Druță

Dumitru Mardari