2ra-19/15 — Determinarea cotelor părţi ideale, declararea nulă a contractului

prima instanţă: Sv. Melnic dosarul nr. 2ra-19/15 instanţa de apel: A. Corcenco, E. Răţoi, D. Corolevschi DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul: Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru, Valentina Clevadî, Oleg Sternioală, Iurie Bejenaru examinînd recursul declarat de către Cernoliova Alina, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cernoliova Alina către Cernoleova Maria, Cenoliov Igor, Cernoliova Angela, Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la determinarea cotelor-părţi ideale din imobil proprietate comună în devălmăşie, şi cererea reconvenţională depusă de Cernoleova Maria către Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela, Agenţia Proprietăţii Publice, Consiliul mun.

Bălţi privind constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vînzare cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iulie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Cernoliova Alina, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 martie 2014, prin care acţiunea iniţială a fost respinsă, iar acţiunea reconvenţională admisă, c o n s t a t ă: La 04 aprilie 2013 Cernoliova Alina a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Cernoleova, Igor Cenoliov, Angela Cernoliova, Organul Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la determinarea cotelor-părţi ideale din imobil proprietate comună în devălmăşie.

În motivarea acţiunii reclamanta Cernoliova Alina a indicat că dispune de dreptul de proprietate în devălmăşie asupra bunului imobil (apartament) situat pe adresa, mun. Bălţi. str. N. Iorga 8, ap. 12, cu suprafaţa de 59.7 m.p.. cu numărul cadastral 0300302.043.01.012, conform extrasului din Registrul Bunurilor Imobile, cu numărul de înregistrare 0300/13/6426, eliberat pe numele său la data de 29.03.2013 valabil pînă la 29.05.2013. Indică, că de acest drept dispune în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, cu nr.2-3714 din 17.07.1995 (22167-1/2002), data înregistrării 28.11.2002. Se arată că la privatizarea apartamentului sus menţionat, au participat 4 persoane: Cernoleova Maria Gheorghe, Cernoliov Igor Sava, Cernoliova Angela Petru şi respectiv reclamanta.

Astfel, reclamanta Cernoliova Alina Igor solicită admiterea cererii depuse şi emiterea unei hotărîri privind determinarea cotelor-părţi ideale din imobilul situat pe adresa, mun. Bălţi, str. N. Iorga 8, ap. 12, atribuindu-i ei, Cernoliova Alina în proprietate ¼ cotă-parte ideală din imobil, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi. Pîrîta Cernoleova Maria a depus cerere reconvenţională către Cernoliova Alina, Cernoliova Angela, Cernoliov Igor. intervenientul accesoriu Agenţia Proprietăţii Publice şi Consiliul mun. Bălţi cu privire la constatarea nulităţii absolute, parţiale a contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995.

În motivarea cererii sale a invocat că în baza hotărîrii comisiei de privatizare nr.63 din 12.07.1995 a fost efectuată privatizarea pe numele său a apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga, 8 mun. Bălţi. La 17 iulie 1995 a încheiat cu Agenţia teritorială de privatizare or. Bălţi contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată. Acest contract a fost înregistrat la OCT Bălţi. Tatăl reclamantei Ulmada Gheorghe Dumitru, la 04.05.1961 i-a donat ei şi fostului ei soţ Spînu Anatol Nicolai ½ cotă-parte din casa locativă situată în str. Zavodscaia, 19 mun. Bălţi. La 06 mai 1961 reclamantei i s-a eliberat adeverinţa de înregistrare cu drept de proprietate personală a ½ cotă-parte din casa de locuit sus- menţionată.

La 22 februarie 1966 a desfăcut căsătoria cu Spînu Anatol. La desfacerea căsătoriei a revenit la numele ei iniţial de pînă la căsătorie Ulmada Maria. La 16 aprilie 1966 a încheiat căsătoria cu Cernoleov Savva si a obţinut numele Cernoleova Maria. La 11 februarie 1993 a decedat soţul ei Cernoleov Savva, iar în baza hotărîrii nr.221 din 11.09.1969 i-a fost eliberat bon de repartiţie pentru apartamentul nr. 12 din str. Leningradului. 11 or. Bălţi pentru următoarea componenţă a familiei: Cernoleov S.G. (soţul); Cernoleov V.S. (Fiul); Cernoleov I.S. (Fiul): Cernoleov S. S. (Fiica); Cernoleova-Spînu G.A. (fiica). Cernoleova Maria consideră că acordul eliberat de pîrîţii Cernoleov Igor, Cernoleova Angela, Cernoliova Alina este lovit de nulitate absolută, deoarece pîrîţii Cernoleov Igor, Cernoleova Angela nu şi-au dat acordul scris exprimat în cererea de privatizare.

Semnăturile lor din cererea de privatizare nu au fost efectuate de ei, dar de alte persoane neidentificate. Totodată, în cererea de privatizare pîrîţii Cernoleov Igor, Cernoleova Angela nu şi-au dat acordul prin semnătură pentru Cernoliova Alina. Conform contului personal şi a fişei apartamentului Cernoliova Alina a fost inclusă în contul personal al apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga. 8. mun. Bălţi, 2 într-un mod automat. În cererea de privatizare Cernoliova Alina nu şi-a dat acordul la privatizare şi prin urmare nu este participantă la privatizare. Astfel Cernoleova Maria Gheorghe solicită admiterea cererii reconvenţionale, să fie constatată nulitatea absolută parţială a contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995 în privinţa participării la privatizarea a apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga.

8, mun. Bălţi a pîrîţilor Cernoleov Igor, Cernoliova Alina Igor, Cernoleova Angela. A dispune excluderea din Registrul bunurilor imobile a pîrîţilor Cernoleov Igor, Cernoliova Alina Igor, Cernoleova Angela din lista co-proprietarilor. Prin hotărîrea judecătoriei Bălţi din 10 martie 2014 cererea de chemare în judeca depusă de Cernoliova Alina către Cernoleova Maria, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela, Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la determinarea cotelor-părţi ideale din imobil, proprietate comună în devălmăşie s-a respins. Cererea reconvenţională depusă de Cernoleova Maria către Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela, Agenţia Proprietăţii Publice şi Consiliul mun.

Bălţi privind constatarea nulităţii absolute parţială a contractului de vînzare- cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995 s-a admis. S-a constatat nulitatea absolută parţială a contractului de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995 în privinţa participării la privatizare a apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga, 8 mun. Bălţi a lui Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela. S-a anulat parţial contractul de vînzare-cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995 cu excluderea lui Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela din lista participanţilor la privatizarea apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga. 8 a mun. Bălţi. S-a exclus din Registrul bunurilor imobile a lui Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela din lista co-proprietarilor apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga, 8, mun.

Bălţi. Cernoliova Alina a declarat cerere de apel la data de 27 martie 2014, în care a solicitat casarea hotărîrii primei instanţe, cu emiterea unei noi hotărîri privind admiterea acţiunii iniţiale şi respingerii acţiunii reconvenţionale. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de către Ceroliova Alina, fiind menţinută fără modificări hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 marite 2014. La 01 septembrie 2014 Cernoliova Alina a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 10 iulie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 martie 2014, cu pronunţarea unei noi hotărîri de admitere a acţiunii iniţiale şi respingere a acţiunii reconvenţionale.

În motivarea recursului s-a indicat că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel au emis soluţia nominalizată cu încălcarea normelor de drept material şi procesual, nu au elucidat toate circumstanţele cauzei. 3 Se invocă că Cernoliova Alina, pînă la finalizarea dezbaterilor judiciare în fond, şi anume prin referinţa depusă la cererea reconvenţională înaintată de Cernoleova Maria, a invocat omiterea de către Cernoleova Maria a termenului de prescripţie prevăzut de Codul civil în scopul apărării drepturilor şi intereselor sale prin depunerea unei acţiuni civile în instanţa de judecată. În conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţa de judecată, iar la cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

Consideră că acţiunea reconvenţională a lui Cernoleova Maria împotriva lui Cernoliova Alina, Cernoliova Angela şi Cernoliov Igor, privind constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei, a fost depusă cu omiterea termenului de prescripţie, la fel, aceasta nu a solicitata repunerea în termen şi nu a prezentat probe conform art. 116 alin. (1) şi (3) Cod Civil pentru a dovedi imposibilitatea îndeplinirii actului. Or, reieşind din circumstanţele speţei, este incontestabil că Cernoleova Maria a cunoscut despre pretinsul drept încălcat, şi anume, că la privatizarea imobilului în litigiu a participat şi Cernoliova Alina, Cernoliova Angela şi Cernoliov Igor, încă de la momentul depunerii cererii de privatizare de către Cernoleova Maria.

Însăşi Cernoleova Maria prin cererea de privatizare înaintată de aceasta a solicitat privatizarea apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga 8, mun. Bălţi, indicînd că în acest apartament locuia ea împreună cu Cernoliov Igor, Cernoliova Angela şi Cernoliova Alina. Tot prin cerere de privatizare înaintată de către Cernoleova Maria, se constată că Cernoliov Igor şi Cernoliova Angela au dat acordul la privatizarea apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga 8, mun. Bălţi pe numele chiriaşului principal - Cernoleova Maria, astfel este imposibil ca Cernoleova Maria să nu fi cunosc despre participarea acestora la privatizare, or conform art. 2, 6, 12 din Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10.03.1993, fără acordul tuturor membrilor familiei cu viză de reşedinţă, era imposibilă privatizarea apartamentului litigios.

La fel, prin hotărîrea Departamentului de Stat al Republicii Moldova pentru privatizare din 27 aprilie 1993, se constatată că în apartament locuiesc 4 persoane şi că suprafaţa echivalentă ce revine fiecărei persoane în urma privatizării este de 14 m.p. Toate cele menţionate atestă cu certitudine că Cernoleova Maria cunoştea despre participarea lui Cernoliova Alina, Cernoliova Angela şi Cernoliov Igor la privatizarea apartamentului litigios. Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul declarat de Cernoliova Alina întemeiat şi care urmează a fi admis, cu casarea parţială a deciziei 4 instanţei de apel şi parţial a hotărîrii primei instanţe, în parte admiterii cererii reconvenţionale înaintate de Cernoliova Maria, cu pronunţarea unei noi hotărîri în această parte de respingere a acţiunii reconvenţionale ca tardivă.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre. În conformitate cu art. 239 CPC, hotărîrea judecătorească trebuie să fie legală şi întemeiată. Instanţa îşi întemeiază hotărîrea numai pe circumstanţele constatate nemijlocit de instanţă şi pe probele cercetate în şedinţă de judecată. Articolul 241 alin. (5) CPC, direct indică că în motivarea hotărîrii se indică circumstanţele pricinii, constatate de instanţă, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanţe, argumentele invocate de instanţă la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit instanţa.

Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt şi de drept, care i-au format convingerea în sensul unei anumite soluţii trebuie să fie clară şi simplă, precisă, conchisă şi fermă, să aibă putere de convingere. Această dispoziţie legală a fost adoptată în scopul de a asigura o bună administrare a justiţiei, de a întări încrederea justiţiabililor în hotărîrile judecătoreşti şi de a da posibilitatea instanţelor superioare să-şi exercite controlul judecătoresc. În speţa supusă analizei, se constată că conform extrasului din Registrul Bunurilor imobile nr. 0300302043 din 29 martie 2013 (valabil la momentul depunerii cererii de chemare în judecată) proprietari a apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga, 8, mun.

Bălţi sunt: Cernoleova Maria, Cernoliova Angela, Cernoliov Igor, Cernoliova Alina, fiecare deţinînd cîte ¼ cotă-parte ideală din acest apartament în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, cu nr.2-3714 din 17.07.1995 (f.d. 7, 9-11, vol. I). Instanţa recurs reţine că conform certificatului din Arhivă (f.d. 5, vol. I), ap. 12 din N. Iorga, 8, mun. Bălţi a fost privatizat în temeiul hotărîrii Comisiei de privatizare nr. 63 din 12.07.1995 pe numele lui Cernoleova Maria Gheorghe. Totodată la privatizarea apartamentului nominalizat au mai participat şi Cernoliova Angela, Cernoliov Igor, Cernoliova Alina.

Prin urmare argumentele instanţelor judecătoreşti precum că Cernoleova Maria a aflat despre faptul participării acestora la privatizarea apartamentului în anul 2010 este neîntemeiat, or, conform materialelor cauzei, şi anume a cererii privind permiterea privatizării apartamentului din 02 mai 1995, Cernoleova Maria singură a indicat că locuieşte împreună cu Cernoliov Igor, Cernoliova Angela şi Cernoliova Alina, acord care din urmă a fost solicitat pentru privatizarea apartamentului (f.d. 14-17, vol. I). Conform art. 6 al Legii privatizării fondului de locuinţe, cumpărarea sau primirea cu titlu gratuit în proprietate privată a locuinţelor se face cu acordul tuturor 5 membrilor adulţi ai familiei care locuiesc împreună.

La dorinţa lor, locuinţa poate fi cumpărată în proprietate comună sau în diviziune. Art. 12 alin. (2) al aceleiaşi Legi, prevede că contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată se încheie cu unul dintre soţi cu acordul scris al tuturor membrilor adulţi care locuiesc împreună (inclusiv al celor care sînt plecaţi temporar). Prin urmare, instanţa de recurs constată că Cernoleova Maria la momentul privatizării apartamentului nr. 12 din N. Iorga, 8, mun. Bălţi, cunoştea despre faptul că la privatizarea acestuia au participat Cernoliov Igor, Cernoliova Angela şi Cernoliova Alina.

În acest sens, instanţa de recurs nu poate reţine argumentele instanţelor judecătoreşti inferioare precum că Cernoliova Alina, Cernoliova Angela şi Cernoliov Igor nu au participat la privatizarea apartamentului, nu au semnat cererea de privatizare a apartamentului şi nici nu au locuit în apartamentul dat, deoarece se combat prin materialele pricinii indicate mai sus. Conform art.267 Cod civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate sa-şi apere, pe calea intentării unei acţiuni în instanţa de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani. Conform art. 272 Cod civil, termenul de prescripţie extinctivă începe să curgă de la data naşterii dreptului la acţiune. Dreptul la acţiune se naşte la data cînd persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea dreptului.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că concluziile instanţelor judecătoreşti ierarhic inferioare sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii şi înscrisurile din dosar, instanţele au interpretat eronat prevederile legale aplicabile speţei, deoarece la caz nu sunt temeiuri de aplicare a nulităţii absolute, astfel trimiterea instanţei de apel că nulitatea absolută este imprescriptibilă este neîntemeiată. Examinarea unei acţiuni depusă în afara termenului legal, constituie o încălcare a principiului legalităţii şi securităţii raporturilor juridice şi, respectiv, o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.

Astfel, termenul de prescripţie extinctivă de 3 ani, în interiorul căruia urma să fie intentată acţiunea în judecată, a expirat încă în anul 1998, acţiunea fiind înaintată abia în anul 2011. Prin urmare, Cernoleova Maria nu a prezentat probe care ar justifica omiterea termenului de prescripţie de 3 ani, mai mult ca atît, aceasta nu a solicitat repunerea acestuia. Mai mult ca atît, instanţa de recurs ţine să menţioneze că conform Legii Cadastrului Bunurilor Imobile, orice persoană, şi mai ales titularul de drepturi, are posibilitatea verificării datelor de înregistrare în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (21) al Legii cadastrului Bunurilor Imobile, care prevede că informaţia despre drepturile înregistrate asupra bunului imobil se furnizează persoanelor fizice şi 6 juridice la solicitare, prin acordarea accesului la banca centrală de date a cadastrului bunurilor imobile prin intermediul reţelelor de calcul şi de telecomunicaţii locale şi globale.

Astfel, intimata Cernoleova Maria avea posibilitate reală de a verifica datele de înregistrare în Registrul Bunurilor Imobile asupra apartamentului pe care îl deţine. Distinct de cele relatate, se constată că atît prima instanţă, cît şi instanţa de apel nu au calificat corect, din punct de vedere juridic, acţiunea reconvenţională înaintată de Cernoleova Maria cu care a fost investită, ce a dus la emiterea unei soluţii greşite. În ce priveşte acţiunea iniţială înaintată de Cernoliova Alina privind determinarea cotelor-părţi ideale din imobilul situat pe adresa, mun. Bălţi, str. N. Iorga 8, ap. 12, atribuindu-i ei, Cernoliova Alina în proprietate ¼ cotă-parte ideală din imobil, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi, instanţa de recurs consideră soluţia dată de instanţele judecătoreşti inferioare una întemeiată şi pasibilă de a fi menţinută în această parte din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 344 Cod civil, proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau mai mulţi titulari. Proprietatea comună poate apărea în temeiul legii sau în baza unui act juridic. Potrivit art. 346 alin. (1) Cod civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la probă contrară. Dacă bunul a fost dobîndit printr-un act juridic, nu se va putea face probă contrară decît prin înscrisuri. Potrivit materialelor cauzei se constată că în baza extrasului din Registrul Bunurilor imobile nr. 0300302043 din 29 martie 2013 proprietari a apartamentului nr. 12 din str. N. Iorga, 8, mun.

Bălţi sunt: Cernoleova Maria, Cernoliova Angela, Cernoliov Igor, Cernoliova Alina, fiecare deţinînd cîte ¼ cotă-parte ideală din acest apartament în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată, cu nr.2-3714 din 17.07.1995, valabilitate a căruia a fost constatată de instanţa de recurs (f.d. 7, 9-11, vol. I) . Astfel, reclamanta Cernoliova Alina prin cererea înaintată a solicitat determinarea cotelor-părţi ideale din imobilul situat pe adresa, mun. Bălţi, str. N. Iorga 8, ap. 12, atribuindu-i ei, Cernoliova Alina în proprietate ¼ cotă-parte ideală din imobil, cu înregistrarea ulterioară a dreptului de proprietate la Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi, solicitare care deja este admisibilă prin lege, or conform extrasului de la OCT Bălţi, aceasta deţine în proprietate ¼ cotă-parte ideală din apartamentul din litigiu.

Mai mult ca atît, instanţa de judecată nu poate constata un drept care deja este prevăzut şi deţinut prin lege, ceea ce ar însemna o dublare a prescrierilor legale, din 7 care motive se impune soluţia de menţinere a soluţiilor date de prima instanţă şi instanţa de apel în parte respingerii acţiunii iniţiale. Totodată, recurenta Cernoliova Alina a solicitat de asemenea şi încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de 8900 lei care constituie din 1500 lei taxă de stat, 2000 lei cheltuieli legate pentru stabilirea cotelor-părţi a apartamentului şi cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 5400 lei, sume pe care le solicită a fi încasate. Conform art. 94 CPC, instanţa judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părţii care a avut cîştig de cauză cheltuielile de judecată.

Prin urmare, solicitarea recurentului cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată privind încasarea taxei de stat în mărime de 150 lei (pentru instanţa de fond), 764 lei (pentru instanţa de apel) şi 575 lei (pentru instanţa de recurs) este întemeiată şi urmează a fi admisă, cu încasarea acestor sume din contul intimatei Cernoleova Maria. În ce priveşte solicitarea recurentului cu privire la încasarea sumei de 2000 lei cheltuieli legate pentru stabilirea cotelor-părţi a apartamentului şi cheltuieli de asistenţă juridică în mărime de 5400 lei, instanţa de recurs consideră această cerinţă neîntemeiată, care urmează a fi respinsă, or reieşind din materialele cauzei, nu au fost prezentate careva probe prin care s-ar confirma că recurenta a avut asemenea cheltuieli.

La actele prezentate în pricina civilă, nu este anexat careva bon de plată privind achitarea onorariului avocatului în mărime de 5400 lei, precum şi 2000 lei cheltuieli legate pentru stabilirea cotelor-părţi a apartamentului. Prin prisma celor enunţate mai sus, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite parţial cerinţa înaintată de Cernoliova Alina, şi a dispune încasarea din contul Mariei Cernoleova a sumei de 1489 lei (150+764+575) cu titlu de taxă de stat, efectuată de recurentă la examinarea prezentei pricini.

Reieşind de cele expuse şi avînd în vedere faptul că circumstaneţele pricinii au fost constatate de către prima instaţă şi instanţa de apel şi nu este necesară verificarea suplimentară a cărorva dovezi, însă normele de drept material şi proceral au fost aplicate eronat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de către Cernoliova Alina, de a casa parţial decizia instanţei de apel şi parţial hotîrîrea instanţei de fond în partea admiterii acţiunii reconvenţionale depuse de Cernoleova Maria, cu emiterea cu emiterea în această parte a unei hotărîri noi de respingere a acţiunii reconvenţionale ca tardivă.

În conformitate cu art. art. 444, 445 alin. (1) lit. b), 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, 8 d e c i d e Se admite recursul declarat de către Cernoliova Alina. Se casează parţial decizia Curţii de Apel Bălţi din 10 iulie 2014 şi parţial hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 martie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cernoliova Alina către Cernoleova Maria, Cenoliov Igor, Cernoliova Angela, Oficiul Cadastral Teritorial Bălţi cu privire la determinarea cotelor-părţi ideale din imobil proprietate comună în devălmăşie, şi cererea reconvenţională depusă de Cernoleova Maria către Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela, Agenţia Proprietăţii Publice, Consiliul mun.

Bălţi privind constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vînzare cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995, în partea admiterii acţiunii reconvenţionale înaintate de Cernoliova Maria, şi în această parte se emite o hotărîre nouă prin care: Se respinge ca tardivă acţiunea reconvenţională înaintată de Cernoleova Maria către Cernoliova Alina, Cernoliov Igor, Cernoliova Angela, Agenţia Proprietăţii Publice, Consiliul mun. Bălţi privind constatarea nulităţii absolute parţiale a contractului de vînzare cumpărare transmitere-primire a locuinţei din 17.07.1995. În rest decizia Curtea de Apel Bălţi din 10 iulie 2014 şi hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 10 martie 2014 se menţin.

Se încasează de la Cernoleova Maria Gheorghe, IDNP 0980509566187 în beneficiul Alinei Cernoliova, IDNP 200400407164 suma de 1489 (una mie patru sute optzeci şi nouă) lei ca cheltuieli de judecată legate de achitarea taxei de stat. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî Oleg Sternioală Iurie Bejenaru 9