2ra-1563/16 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și determinarea cotelor-părți ideale din proprietatea comună în devălmășie
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii contractului de vînzare-cumpărare şi determinarea cotelor-părţi ideale din proprietatea comună în devălmăşie
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-1563/16 — declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și determinarea cotelor-părți ideale din proprietatea comună în devălmășie (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
Prima instanță, Jud. Cantemir: R. Popescu dosarul nr. 2ra-1563/16
Instanța de apel, Curtea de Apel Cahul:
V. Movilă, E. Dvurecenschii, N. Veleva
Î N C H E I E R E
14 septembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul: Iulia Sîrcu
Judecătorii: Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
examinînd, fără înștiințarea participanților la proces, chestiunea privind
admisibilitatea recursului declarat de către Bejan Maria și Bejan Dorin,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Mariei Bejan și Bejan Dorin
împotriva lui Bejan Petru, Malai Zinaida și Malai Petru, intervenienți accesorii
Serviciul Raional de Arhivă Leova, Oficiul Cadastral Teritorial Leova și Braicova
Marina cu privire la declararea nulității contractului de vînzare-cumpărare și
determinarea cotelor-părți ideale din proprietatea comună în devălmășie,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016, prin care a fost admis
apelul declarat de Malai Zinaida și Malai Petru, casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir
din 09 aprilie 2014 și pronunțată o nouă hotărâre de respingere a acțiunii ca fiind
neîntemeiată,
c o n s t a t ă
La 24 august 2004, Bejan Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva
lui Bejan Pavel cu privire la partajarea bunurilor imobile proprietate comună în
devălmășie a soților, și anume casa de locuit și terenul aferent acesteia amplasate pe
str. Burebista 1, or. Leova și apartamentului nr. 15 situat în, str. Miron Costin 9, or.
Leova cu stabilirea și atribuirea fiecărui a cîte ½ cotă-parte din aceste imobile sau
după caz să fie atribuit ei apartamentul nr. 15 din str. Miron Costin 9, or. Leova, iar
pîrîtului casa de locuit din str. Burebista 1 or. Leova, în situația în care ultimul va fi de
acord cu aceasta.
Pe parcursul examinării pricinii, și anume la 03 noiembrie 2005, 13 ianuarie
2006, 28 octombrie 2009 și 11 ianuarie 2012 reclamanta Bejan Maria și-a modificat și
concretizat pretențiile din acțiune, în final solicitînd nulitatea contractului nr. 456 din
06 septembrie 2004 de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 15 situat în or. Leova,
str. Miron Costin nr. 9 și determinarea a cîte 1/3 cotă-parte fiecărui, și anume: 1/3
cotă-parte să-i revină Mariei Bejan, 1/3 cotă-parte lui Bejan Pavel și 1/3 cotă-parte lui
Bejan Dorin. (f.d.18, 74, Vol. I, f.d. 156 Vol. II, f.d. 123 Vol. III)
1
Prin încheierile Judecătoriei Leova din 21 martie 2006, 03 iulie 2007, 24
octombrie 2007 și 19 decembrie 2007, au fost atrași în proces Malai Zinaida și Malai
Petru în calitate de copîrîți și Bejan Dorin în calitate de intervenient accesoriu de
partea reclamantei, iar prin încheierea Judecătoriei Cantemir din 25 octombrie 2011 a
fost atrași în calitate de intervenienți accesorii și Braicova Marina, Organul Teritorial
Cadastral Leova și Serviciul Raional de Arhivă Leova. (f.d 89, 248, 275, 301 Vol. I,
f.d. 109 Vol. III)
La 15 iulie 2009, reclamanții Bejan Maria și Bejan Dorin au depus la Judecătoria
Leova cerere comună de chemare în judecată împotriva lui Bejan Pavel, Malai Zinaida,
Malai Petru, intervenienți accesorii OCT Hîncești filiala Leova și Serviciul Raional de
Arhivă Leova solicitînd declararea nulității absolute a contractului nr. 456 din 06
septembrie 2004 de vînzare-cumpărare a apartamentului nr. 15 din str. Miron Costin
nr. 9, or. Leova, revendicarea din proprietatea lui Malai Petru și Malai Zinaida în
beneficiul lui Bejan Pavel, Bejan Maria și Bejan Dorin a apartamentului nr. 15 din str.
Miron Costin nr. 9, or. Leova cu obligarea lui Bejan Pavel să restituie Zinaidei Malai
costul apartamentului de 800 dolari SUA; determinarea cotelor părți ideale fiecărui
coproprietar al apartamentului în litigiu, și anume 1/3 cotă-parte lui Bejan Pavel, 1/3
cotă-parte Mariei Bejan, 1/3 cotă-parte lui Bejan Dorin și recunoașterea dreptului de
proprietate al Mariei Bejan asupra a 1/2 cotă-parte ideală din imobilul situat pe str.
Burebista 1, or. Leova. (f.d 120, Vol. II)
În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că la 31 iulie 1979 Bejan Maria a
încheiat căsătoria cu pîrîtul Bejan Pavel. Din căsătorie s-a născut fiul- Bejan Dorin,
a.n. 12 octombrie 1980.
Susțin că pe parcursul căsătoriei Bejan Maria și Bejan Pavel au construit casa de
locuit din str. Burebista nr. 1, or. Leova, precum și au privatizat apartamentul din or.
Leova, str. Miron Costin 9/15.
Declară că din 2000 reclamanta a plecat la lucru peste hotarele țării, în Italia
pentru întreținerea familiei și finisarea casei, transferînd periodic, în acest sens, sume
bănești pîrîtului Bejan Pavel.
Însă la 21 aprilie 2004, Bejan Pavel, fără a-i aduce la cunoștință Mariei Bejan, s-a
adresat în instanța de judecată cu cerere de desfacere a căsătoriei care a fost desființată
prin hotărîrea Judecătoriei Leova din 21 mai 2004.
Consideră reclamanții că pîrîtul nu era în drept la 06 septembrie 2004 să
înstrăineze apartamentul în litigiu, deoarece acesta nu avea acordul coproprietarului
apartamentului - Maria Bejan, care încă la 04 august 2004 printr-o altă declarație
autentificată notarial și-a retras acordul privind înstrăinarea apartamentului manifestat
anterior prin declarația autentificată notarial din 07 mai 2003.
Mai mult ca atît la perfectarea contractului numit supra au fost prezentate
documente falsificate, și anume Confirmarea eliberată de către Serviciului Raional de
Arhivă Leova nr. 184 din 06 septembrie 2004 din care rezultă că la procesul de
privatizarea a spațiului locativ din or. Leova str. Miron Costin 9/15 a participat doar
Bejan Pavel și Bejan Maria, fiind exclus intenționat fiul Bejan Dorin. Faptul dat se
confirmă și prin Ordonanța Procurorului raionului Leova, din 31 octombrie 2005.
Prin hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 09 aprilie 2014, acțiunea a fost admisă,
declarat nul contractul de vînzare-cumpărare nr. 456 din 06 septembrie 2004 a
apartamentului nr. 15 din str. Miron Costin nr. 9 încheiat între Bejan Pavel și Malai
2
Zinaida cu repunerea părților în situația inițială, a fost obligat Bejan Pavel să restituie
Zinaidei Malai sumă de 800 dolari SUA–costul apartamentului, 22 296 lei cu titlu de
cheltuieli de reparație a apartamentului, 3600 lei - cheltuieli de gazificare și 5000 lei cu
titlu cheltuieli de instalare a încălzirii autonome.
Prima instanța și-a motivat soluția bazîndu-se pe faptul că intențiile lui Bejan
Pavel au fost îndreptate contrar legii, pentru a-și atinge scopul de a înstrăina imobilul
comun fără acordul celorlalți coproprietari prin dobîndirea documentelor eronate, din
care cauză contractual nr. 456 din 06 septembrie 2004 este pasibil de a fi lovit de
nulitate relativă. Consideră instanța că reclamanții Bejan Maria și Bejan Pavel nu
poartă nici o vină pentru acțiunile ilegale ale lui Bejan Pavel, în rezultatul cărora ar fi
rămas fără cota-parte ce le revenea în procesul de privatizare.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016 a fost admis apelul declarat
de către Malai Zinaida și Malai Petru, casată hotărîrea Judecătoriei Cantemir din 09
aprilie 2014 și emisă o nouă hotărîre de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.
Instanța de apel a considerat neîntemeiată soluția primei instanțe privind
declararea nulă a contractului de vînzare-cumpărare nr. 456 din 06 septembrie 2004 ca
fiind bazată pe aplicarea eronată a normelor de drept material, or potrivit suportului
probator al cauzei, apelanta Malai Zinaida este cumpărător de bună-credință și nu
trebuie să suporte consecințele comportamentului dolosiv al intimatului Bejan Pavel.
Instanța de apel a mai indicat că intimații sunt în drept să pretindă de la Bejan Pavel
despăgubiri în vederea restabilirii drepturilor lor încălcate, inclusiv din contul
proprietății acestuia - casei de locuit nr. 1 din str. Burebista or. Leova.
La 19 mai 2016, în termenul prevăzut de art. 434 CPC, Bejan Maria și Bejan
Dorin prin intermediul reprezentantului-avocatul Malairău Aurel, au depus recurs
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016, solicitînd casarea acesteia
și menținerea hotărîrii Judecătoriei Cantemir din 09 aprilie 2016.
În susținerea recursului Bejan Maria și Bejan Dorin au invocat ilegalitatea și
netemeinicia deciziei instanței de apel prin aplicarea eronată a normelor de drept
material.
La 06 iunie 2016, în adresa intimaților Malai Zina, Malai Petru, Bejan Pavel,
OCT Leova, Braicova Marina și Serviciul Raional de Arhivă Leova a fost expediată
copia recursului declarat de către Bejan Maria și Bejan Dorin cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței.
La 07 iulie 2016 și 08 iulie 2016, intimații OCT Leova și respectiv Braicova
Marina, au depus referințe, solicitînd respingerea recursului declarat de către Bejan
Maria și Bejan Dorin cu menținerea deciziei Curții de Apel Cahul din 24 martie 2016,
invocînd că instanța de apel a verificat minuțios toate circumstanțele care au
importanță pentru soluționarea pricinii, dînd o apreciere corectă tuturor probelor
prezente la actele pricinii cu respectarea normelor de drept material și de drept
procedural.
Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră
că recursul declarat de către Bejan Maria și Bejan Dorin este inadmisibil, din
următoarele considerente.
3
În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă
în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),
(3) și (4).
Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, se consideră că normele de
drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră
că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în
care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale
omului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul declarat de către Bejan Maria și Bejan Dorin nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.
Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurenților cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea
eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respinse.
Nu poate fi reținut ca motiv al admisibilității prezentului recurs argumentul
recurenților Bejan Maria și Bejan Dorin privind ilegalitatea deciziei instanței de apel,
deoarece este exprimat sub forma unei enunțări generale nedezvoltate, ce nu permite
încadrarea acestuia în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) sau (4) CPC, aceștia
făcînd referire doar la circumstanțele de fapt ale pricinii.
Mai mult ca atît, însuși recurenții nu neagă faptul că intimații Malai Zinaida și
Malai Petru sunt cumpărători de bună-credință, prin urmare în speță fiind aplicabile
prevederile art. 375 alin. (1) Cod Civil, care expres stipulează că dacă un bun a fost
dobîndit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,
proprietarul poate să-l revendice de la dobînditorul de bună-credință numai în cazul în
care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de
4
proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din
posesiunea acestora, fără voia lor.
Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept
procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a
fi respinse.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din CPC are caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și de drept procedural,
verificîndu-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar și nu temeinicia în fapt a
acesteia.
Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să
dispună de puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c.
Irlandei, decizia cu privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele
recursului invocate în speță sunt similare celor indicate în procesul judecării pricinii,
asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat deja în modul corespunzător.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Bejan Maria și
Bejan Dorin ca inadmisibil.
În conformitate cu prevederile art. art. 269-270, art. 431 alin. alin. (1) și (2), art.
433 lit. a) și art. 440, CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
d i s p u n e:
Recursul declarat de către Bejan Maria și Bejan Dorin se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Mariana Pitic
5