2ra-2550/16 — declararea nulă a contractului de vînzare- cumpărare ș.a.

2ra-2550/16 — declararea nulă a contractului de vînzare- cumpărare ș.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

prima instanță: I. Nașco dosarul nr. 2ra-2550/16

instanța de apel: D. Manole, Ș. Niță, A. Bostan

D E C I Z I E

16 noiembrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul – Valeriu Doagă

Judecătorii – Iuliana Oprea, Galina Stratulat, Oleg Sternioală, Maria Ghervas

Examinînd recursul declarat de Bojonco Rodica și reprezentantul acesteia,

avocatul Gherțescu Ion, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de

Bojonco Rodica împotriva lui Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, intervenient

accesoriu notarul public Luchian Anatolie cu privire la declararea nulă a actului juridic

și partajarea averii comune în devălmășie, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău

din 05 aprilie 2016,

c o n s t a t ă:

La data de 02 decembrie 2014 Bojonco Rodica a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, intervenient accesoriu

notarul public Luchian Anatolie cu privire la declararea nulă a actului juridic și

partajarea averii comune în devălmășie.

În motivarea acțiunii a indicat că, s-a aflat cu pîrîtul în căsătorie, iar prin hotărîrea

Judecătoriei Slobozia din 17 ianuarie 2013 căsătoria a fost desfăcută.

Menționează că pe parcursul vieții în comun cu pîrîtul au acumulat avere care

constă din casa de locuit cu două nivele amplasată în raionul Ștefan Vodă, satul

Antonești, str. Ștefan cel Mare.

Susține că adresîndu-se la OCT Ștefan Vodă pentru eliberarea pașaportului tehnic

și a extrasului din Registrul bunurilor imobile al casei sus-menționate, i s-a refuzat pe

motiv că nu este proprietară a acesteia, imobilul fiind vîndut în luna martie 2014 de pîrît

mamei acestuia, Lidiei Bojonco.

Afirmă că imobilul a fost construit cu fostul soț, iar în acest scop a fost emisă

dispoziția nr.08 din 10 martie 2011 de primăria Antonești prin care s-a permis ultimului

să construiască locuința în proprietate privată cu suprafața de 72 m.p. în satul Antonești.

Relevă faptul că au fost eliberate certificatul de urbanism nr.45 din 26 aprilie 2011

și autorizația de construcție nr.32 din aceeași dată pentru construcția casei situată în r-l

Ștefan Vodă, sat. Antonești, str. Ștefan cel Mare.

Accentuează că imobilul a fost edificat în locul casei vechi aflat pe terenul pîrîtului

donat în baza contractului de donație nr. 1773 din 24 aprilie 2009 de către mama

ultimului.

Solicită scutirea parțială de la plata taxei de stat, cu încasarea ulterioară de la pîrît,

obligarea notarului public Luchian Anatolie să elibereze copia contractului de vînzare-

1

cumpărare a casei de locuit din r-l Ștefan Vodă, sat. Antonești, str. Ștefan cel Mare

încheiat între Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, obligarea OCT Ștefan Vodă să

elibereze pașaportul tehnic și extrasul din Registrul bunurilor imobile al casei în litigiu,

anularea contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit din r-ul Ștefan Vodă, sat.

Antonești, str. Ștefan cel Mare încheiat între Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia,

obligarea OCT Ștefan Vodă de a efectua raportul de constatare a specialistului pentru

stabilirea modului de folosință asupra imobilului amplasat în r-l Ștefan Vodă, sat.

Antonești, str. Ștefan cel Mare, partajarea casei de locuit amplasată în r-l Ștefan Vodă,

sat. Antonești, str. Ștefan cel Mare a cîte 1/2 la fiecare.

Prin încheierea Judecătoriei Ștefan Vodă din 29 mai 2015 s-a pus în sarcina OCT

Ștefan Vodă efectuarea raportului de constatare a specialistului pentru partajarea casei

de locuit cu numărul cadastral 8512208.218.03 și terenului aferent casei cu numărul

cadastral 8512202.218, amplasate în r-l Ștefan Vodă, sat. Antonești, str. Ștefan cel Mare

în părți egale a cîte 1/2 cotă-parte, cu mențiunea că plata pentru efectuarea raportului de

constatare a specialistului este pusă în seama reclamantei Bojonco Rodica, stabilindu-se

data de 30 iunie 2015 pînă la care părțile urmau să prezinte toate probele.

Prin hotărârea Judecătoriei Ștefan Vodă din 18 septembrie 2015 s-a respins cererea

depusă de Bojonco Rodica împotriva lui Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, cu

privire la anularea contractului de vînzare-cumpărare a casei de locuit din s. Antonești,

r-l Ștefan Vodă încheiat între Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia la 12 martie 2014 și

partajarea casei a cîte 1/2 cotă-parte, ca neîntemeiată.

Prima instanță a constatat că Bojonco Alexandru a înregistrat dreptul de proprietate

asupra casei de locuit litigioase în Registrul bunurilor imobile la data de 06 noiembrie

2013, iar căsătoria dintre Bojonco Alexandru și Bojonco Rodica a fost desfăcută la data

de 17 ianuarie 2013.

În susținerea poziției, prima instanță a reținut că Bojonco Rodica nu a prezentat

probe care ar demonstra că finalizarea construcției și darea în exploatare a casei de

locuit litigioase a avut loc în timpul căsătoriei dintre părți sau că a investit materiale la

construcția casei.

Referitor la pretenția reclamantului cu privire la anularea contractului de vînzare-

cumpărare din 12 martie 2014 încheiat între Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, prima

instanță a reținut că, la momentul încheierii contractului nominalizat, primul era unicul

proprietar asupra casei de locuit din s. Antonești, r-l Ștefan Vodă, dreptul de proprietate

fiind dobîndit după desfacerea căsătoriei, iar legea nu impune existența acordului

Rodicăi Bojonco la încheierea contractului de vînzare-cumpărare din 12 martie 2014,

aceasta nefiind coproprietară.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016 s-a respins apelul declarat

de Bojonco Rodica și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Ștefan Vodă din 18 septembrie

2015, adoptată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Bojonco

Rodica împotriva lui Bojonco Alexandru și Bojonco Lidia, intervenient accesoriu

notarul public Luchian Anatolie cu privire la anularea contractului de vînzare-

cumpărare din 12 martie 2014 și partajarea averii comune în devălmășie.

La data de 25 august 2016 Bojonco Rodica a depus cerere de recurs nemotivată, iar

la data de 22 septembrie 2016 reprezentantul acesteia, avocatul Gherțescu Ion a depus

cerere de recurs motivată împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016

solicitînd repunerea în termen de declarare a recursului, admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărîri de

2

admitere a acțiunii în sensul formulat.

În motivarea recursului au invocat motivele de fapt ale pricinii și au pledat că

instanța de apel superficial a examinat materialele cauzei, neelucidând pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, deoarece a fost emisă cu

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

Susțin că contribuția financiară a recurentului a fost posibil de demonstrat, însă

avocatul care reprezenta interesele recurentului în instanțele inferioare, nu a utilizat

toate mijloacele probatorii, totodată nefiindu-i acordat dreptul de a face declarații.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de

Bojonco Rodica și reprezentantul acesteia, avocatul Gherțescu Ion urmează a fi admis,

cu casarea deciziei instanței de apel și restituirea pricinii spre rejudecare în Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia

instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate

cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție a constatat cu certitudine că, prin contractul de donație autentificat de notarul de

stat, Sîrbu Svetlana, nr. 1773 din 24 aprilie 2009 Bojonco Lidia a donat lui Bojonco

Alexandru terenul cu destinație „Grădini”, situat în extravilanul s. Antonești, r-l Ștefan

Vodă cu numărul cadastral 8512201.014, suprafața de 0,17 ha, terenul cu destinație

pentru construcție locativă, situată în intravilanul s. Antonești, r-l Ștefan Vodă cu

numărul cadastral 8512208.218, suprafața de 0,1364 ha și casa de locuit, amplasată pe

terenul sus indicat, cu suprafața totală de 63,8 m.p., inclusiv suprafața locativă de 48,4

m.p., cu anexă, înregistrată în Registrul bunurilor imobile cu numărul cadastral

8512208.218.01 cu construcții accesorii, beci cu suprafața de 11,2 m.p., înregistrată cu

numărul cadastral 8512208.218.02 (f.d. 52).

Totodată, în baza dispoziției nr.08 din 10 martie 2011 s-a eliberat certificatul de

urbanism pentru proiectare nr. 45 din 26 aprilie 2011 și autorizația de construcție nr. 32

din 26 aprilie 2011 lui Bojonco Alexandru pentru executarea lucrărilor de construcție a

casei de locuit în raionul Ștefan Vodă, în intravilanul s. Antonești, str. Ștefan cel Mare

(f.d. 12-14).

Prin certificatul de divorț nr. D-IV 0430638 din 20 februarie 2013 se atestă faptul

desfacerii căsătoriei între Bojonco Alexandru și Bojonco Rodica (f.d. 10).

La fel, în baza autorizației de desființare nr. 08 din 27 noiembrie 2013 s-a autorizat

executarea lucrărilor de desființare a casei de locuit A cu nr. cadastral 8512208.218.01

în raionul Ștefan Vodă, s. Antonești, strada Carl Marx (f.d. 66).

Prin contractul de vînzare-cumpărare a imobilului autentificat de notarul public,

Svetlana Sîrbu, nr.1073 din 12 martie 2014 Alexandru Bojonco a vîndut Lidiei Bojonco

terenul cu destinația pentru construcție locativă cu suprafața de 0,1364 ha, situat în

intravilanul s. Antonești, r-l Ștefan Vodă, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu

numărul cadastral 8512208.218 și casa de locuit, amplasată pe terenul respectiv cu

suprafața la sol de 73,8 m.p., înregistrată în Registrul bunurilor imobile cu numărul

cadastral 8512208.218.03 (f.d. 89-90).

3

Potrivit art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărîrea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art.240 alin.(1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea pricinilor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării pricinii și admisibilitatea

acțiunii.

Conform art. 241 alin. (2), (5) și (6) din Codul de procedură civilă, hotărîrea

judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În cazurile prevăzute

la art. 236 alin. (5), hotărîrea judecătorească constă din partea introductivă, partea

descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărîrii se evidențiază separat în

textul acesteia. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de instanță,

probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea sau

respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată, calea

și termenul de atac al hotărîrii.

Potrivit recomandărilor avizului nr. 11 din 2008 al Consiliului Consultativ al

Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei

privind calitatea hotărîrilor judecătorești, o motivație și o analiză clară sunt cerințele

fundamentale ale hotărîrilor judecătorești și un aspect important al dreptului la un

proces echitabil. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să

evidențieze, că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost

prezentate.

Instanța de recurs menționează că art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului garantează dreptul justițiabilului la o hotărîre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărîrile adoptate din perspectiva

unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar

hotărîrea sub aspectul tuturor cererilor, fără a exista contradicții între motivare și

dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un

eficient control judiciar.

Instanța de recurs consemnează că Codul de procedură civilă consacră principiul

general după care orice hotărîre judecătorească trebuie să fie motivată și să reprezinte

premisa pentru soluția din dispozitiv. Aceasta dispoziție este edictată atît în interesul

unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire justițiabililor cît și

pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla judecata primelor

instanțe.

Pentru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate și

dovezile care au determinat-o.

Verificînd legalitatea deciziei Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că, aceasta a fost adoptată cu aprecierea arbitrară a probelor de către instanța de

apel, iar partea motivată este în contradicție cu dispozitivul pronunțat.

4

Instanța de recurs evidențiază că, efectul devolutiv al apelului presupune două

limite raționale: tantum devolutum quantum apellatum, adică instanța de apel rejudecă

în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din hotărîrea primei instanțe, fiind

o consecință a principiului disponibilității care guvernează procesul civil și tantum

devolutum quantum iudicatum, unde instanța de apel, efectuează o nouă examinare în

fond, dar și exercită controlul judiciar complet, în fapt și în drept, asupra ceea ce a

hotărît prima instanță și din acest motiv instanța de apel, nu poate fi pusă în situația de a

soluționa cereri care nu au fost formulate în fața primei instanțe, adică cereri absolut noi

prin care să se invoce pretenții noi.

Colegiul evidențiază că instanța de apel în partea motivată a deciziei sale și-a

argumentat concluzia prin faptul că Bojonco Rodica nu a prezentat probe ce ar

demonstra că imobilul litigios a fost edificat în timpul căsătoriei cu Bojonco Alexandru,

însă concluzia respectivă este condiționată de perioada aflării părților în căsătorie, iar

din materialele cauzei nu este clară situația cu privire la perioada de căsătorie dintre

Bojonco Rodica și Bojonco Alexandru și înlăturarea tuturor dubiilor care planează în

privința acesteia, reieșind din efectul devolutiv al apelului, care-i conferă pe lîngă

competența verificării legalității și temeiniciei hotărîrii atacate și unele atribuții de

judecată ale primei instanțe.

Totodată, Colegiul relevă faptul că instanța de apel la adoptarea actului de

dispoziție recurat a omis să efectueze o analiză amplă a probelor anexate la materialele

cauzei pentru constatarea circumstanțelor importante ale pricinii.

Astfel, instanța de apel urma să verifice dacă bunul imobil din autorizația de

desființare nr.08 din 27 noiembrie 2013 și autorizația de construire nr.32 din 26 aprilie

2011 este identic, circumstanță care nu a fost determinată cu certitudine de instanța

inferioară, or reieșind din primul act bunul imobil este amplasat pe str. C. Marx, iar în

cel de-al doilea act pe str. Ștefan cel Mare din aceeași localitate, în pofida faptului că

ultimul act este eliberat a priori primului.

Instanța de recurs notează că, la determinarea regimului proprietății în devălmășie

a bunului imobil litigios trebuie de ținut cont și de faptul că salariul soților este

considerat bun comun, deoarece în art. 372 din Codul civil salariul nu este enumerat la

categoria bunurilor proprii ale fiecăruia din soți și pornind de la faptul că obiect al

dreptului de proprietate sunt bunurile corporale, salariul constituie obiect al dreptului de

proprietate comună în devălmășie din momentul încasării lui, fiindcă din acest moment

el se transformă într-un bun corporal susceptibil de a fi apropriat sub forma dreptului de

proprietate.

Altfel spus, concluzia că bunul imobil litigios aparține numai intimatului cu drept

de proprietate este fundamentată pe constatarea circumstanțelor menționate supra și

doar în contextul verificării acestora precum și de faptul că construcția acestuia a

început pînă la desfacerea căsătoriei dintre părți.

Dat fiind faptul că, instanța de apel a apreciat arbitrar probele precum și a emis o

decizie a cărei motivare contravine dispozitivului acesteia, iar lichidarea acestor lacune

în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă, cauza urmează a fi

rejudecată de Curtea de Apel Chișinău de un alt complet de judecată.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminînd pricina să emită o hotărîre legală și întemeiată cu respectarea drepturilor

procedurale ale părților.

5

În conformitate cu art. 445 alin.(1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e

Se admite recursul declarat de Bojonco Rodica și reprezentantul acesteia, avocatul

Gherțescu Ion.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 05 aprilie 2016, în pricina civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Bojonco Rodica împotriva lui Bojonco

Alexandru și Bojonco Lidia, intervenient accesoriu notarul public Luchian Anatolie cu

privire la declararea nulă a actului juridic și partajarea averii comune în devălmășie, cu

restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Iuliana Oprea

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Maria Ghervas

6