2ra-1446/17 — declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile
- Temei legal
- soluţionarea problemei drepturilor unor persoane neantrenate în proces
2ra-1446/17 — declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
Prima instanță: Judecătoria Călărași (judecător V. Negurița)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecători A. Minciuna, I. Secrieru și L. Popova)
Dosar nr. 2ra-1446/17
D E C I Z I E
13 decembrie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în următoarea componență:
Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Maria Ghervas
Dumitru Visternicean
Mariana Pitic
Luiza Gafton
examinând recursul declarat de Poceanin Diana,
în cauza civilă în procedura contencioasă la cererea de chemare în judecată
înaintată de Poceanin Diana împotriva lui Baciu Ivan și Cristinei Cojocari,
intervenient accesoriu notarul public Șișcanu Alexandr, cu privire la declararea
nulității contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017, prin care s-au
admis apelurile declarate de Baciu Ivan, prin intermediul avocatului Colțov
Angela, și de Cojocari Cristina, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei Călărași
din 22 septembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre,
C O N S T A T Ă:
La 30 ianuarie 2015 Poceanin Diana a înaintat o cerere de chemare în
judecată împotriva lui Baciu Ivan, intervenient accesoriu notarul public Șișcanu
Alexandru (vol. I, f.d. 3-5), prin care a solicitat declararea nulității contractului de
vânzare-cumpărare încheiat la 07 martie 2013 între Cojocari Cristina și Baciu Ivan,
autentificat de notarul public Șișcanu Alexandru și înregistrat de acesta sub nr.
Totodată, a solicitat repunerea în termenul de înaintare a cererii de chemare în
judecată.
În motivarea acțiunii, a susținut că în 2005 a cumpărat de la Vincea Mihail
casa de locuit cu nr. cadastral XXXXX și terenul aferent cu nr. cadastral YYYYY,
situate în s. XXXXX, r. YYYYY.
A invocat că acest contract de vânzare-cumpărare a fost declarat nul pe cale
1
judecătorească.
A afirmat că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-1656/09 din 18
noiembrie 2009, s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din 17 februarie
2009, prin care i s-a adjudecat suma de 11 500 lei cu titlu de compensare a
cheltuielilor de reconstrucție a casei.
A indicat că prin contractul de donație din 18 noiembrie 2008, Vincea
Mihail a donat Cristinei Cojocari casa și terenul aferent.
A menționat că a investit mijloace bănești considerabile în repararea casei,
din care motiv, în scopul recuperării integrale a investițiilor, a declanșat o acțiune
privind declararea nulității contractului de donație din 18 noiembrie 2008.
A relatat că prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni nr. 2-344/13 din 12
decembrie 2013, s-a declarat nulitatea contractului de donație din 18 noiembrie
2008, iar prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014, s-a casat
hotărârea primei instanțe și s-a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost
respinsă.
A arătat că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-3529/14 din 17
decembrie 2014, s-a casat integral decizia instanței de apel și s-a menținut
hotărârea primei instanțe.
A notat că în baza contractului de vânzare-cumpărare din 07 martie 2013,
Cojocari Cristina i-a înstrăinat lui Baciu Ivan casa și terenul aferent.
Consideră că acest contract de vânzare-cumpărare este lovit de nulitate
absolută, fiind încheiat, ca și contractul de donație din 18 noiembrie 2008, fără
intenția de a produce efecte juridice.
De asemenea, a explicat că prin declararea pe cale judecătorească a nulității
contractului de donație din 18 noiembrie 2008, părțile au fost repuse în poziția
inițială, ceea ce înseamnă că, Cojocari Cristina nu avea dreptul de a înstrăina lui
Baciu Ivan casa și terenul aferent.
Prin hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 17 iulie 2015 (vol. I, f.d. 110; 118-
119), s-a admis integral acțiunea și s-a declarat nulitatea contractului de vânzare-
cumpărare încheiat la 07 martie 2013 între Cojocari Cristina și Baciu Ivan,
autentificat de notarul public Șișcanu Alexandru și înregistrat de acesta sub nr.
381.
La 22 iulie 2015 avocatul Colțov Angela, acționând în interesele lui Baciu
Ivan, a expediat prin trimitere poștală în adresa Judecătoriei Nisporeni o cerere de
apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei Nisporeni din 17 iulie 2015 (vol. I,
f.d. 115-116; 117), solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin
care acțiunea să fie respinsă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
La 19 octombrie 2015 Baciu Ivan a depus, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, cererea de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Nisporeni
din 17 iulie 2015 (vol. I, f.d. 133-139).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2015 (vol. I, f.d. 150;
151-156), s-a admis apelul declarat de Baciu Ivan, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, s-a casat hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 17 iulie 2015 și s-a
trimis cauza spre rejudecare în primă instanță.
2
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 12 aprilie 2016 (vol. II, f.d. 46-
47), în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d) Cod de procedură civilă, s-a strămutat cauza
la Judecătoria Călărași.
La 13 iunie 2016 Poceanin Diana a depus, prin intermediul avocatului
Tîmbur Sergiu, o cerere (vol. II, f.d. 57-58), prin care a solicitat atragerea Cristinei
Cojocari în proces în calitate de pârât, care s-a admis prin încheierea protocolară a
Judecătoriei Călărași din aceeași dată (vol. II, f.d. 55).
Prin hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016 (vol. II, f.d. 80;
89-90), s-a admis integral acțiunea și s-a declarat nulitatea contractului de vânzare-
cumpărare încheiat la 07 martie 2013 între Cojocari Cristina și Baciu Ivan,
autentificat de notarul public Șișcanu Alexandru și înregistrat de acesta sub nr.
381.
La 10 octombrie 2016 Baciu Ivan a depus, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, o cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii Judecătoriei
Călărași din 22 septembrie 2016 (vol. II, f.d. 85), solicitând casarea acesteia și
emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
La 13 octombrie 2016 Cojocari Cristina a expediat prin trimitere poștală în
adresa Judecătoriei Călărași o cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii
Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016 (vol. II, f.d. 86-87; 88), solicitând
casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.
La 15 decembrie 2016 Cojocari Cristina a depus cererea de apel motivată
împotriva hotărârii Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016 (vol. II, f.d. 101-
106).
La 20 decembrie 2016 Baciu Ivan a depus, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, cererea de apel motivată împotriva hotărârii Judecătoriei Călărași
din 22 septembrie 2016 (vol. II, f.d. 107-112).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 (vol. II, f.d. 144;
145-148), s-au admis apelurile declarate de Baciu Ivan, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, și de Cojocari Cristina, s-a casat integral hotărârea Judecătoriei
Călărași din 22 septembrie 2016 și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins
acțiunea ca neîntemeiată.
La 04 mai 2017 Poceanin Diana a depus o cerere de recurs împotriva
deciziei Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 (vol. II, f.d. 156-157), prin
care a solicitat casarea acesteia și menținerea hotărârii Judecătoriei Călărași din 22
septembrie 2016.
În motivarea recursului, a susținut că instanța de apel a interpretat în mod
eronat legea.
A invocat că prin declararea pe cale judecătorească a nulității contractului de
donație din 18 noiembrie 2008, părțile au fost repuse în poziția inițială, ceea ce
înseamnă că, Cojocari Cristina nu avea dreptul de a înstrăina lui Baciu Ivan casa și
terenul aferent.
La 21 iunie 2017 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Baciu
Ivan și a notarului public Șișcanu Alexandr câte o copie a cererii de recurs, cu
3
înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la
data primirii copiei respective.
La 28 iulie 2017 Baciu Ivan a depus, prin intermediul avocatului Colțov
Angela, o referință (vol. II, f.d. 162-163), prin care a solicitat considerarea
recursului ca inadmisibil.
La 04 decembrie 2017 Baciu Ivan a depus, prin intermediul avocatului
Colțov Angela, o referință suplimentară (vol. II, f.d. 199-203), prin care a solicitat
respingerea recursului.
Notarul public Șișcanu Alexandr nu a prezentat referința în termenul stabilit,
recursul urmând a fi examinat în lipsa acesteia.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 septembrie 2017 (vol. II,
f.d. 175), s-a considerat admisibil recursul.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, Recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra
oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a
se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
În speță, Colegiul a considerat că examinarea recursului este posibilă fără
înștiințarea participanților la proces.
Examinând recursul declarat de Poceanin Diana împotriva deciziei Curții de
Apel Chișinău din 29 martie 2017, studiind materialele dosarului și raportând cele
constatate la prevederile legale care guvernează speța, Colegiul civil, comercial și
de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar să
admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și hotărârea primei
instanțe, și să trimită cauza spre rejudecare în prima instanță din următoarele
raționamente.
Conform art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de procedură civilă, Instanța, după ce
judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe, trimițând pricina spre rejudecare în
prima instanță doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a
normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) și f).
Cu referire la încadrarea Dianei Poceanin în termenul de declarare a
recursului, Colegiul consideră necesar să releve următoarele.
Potrivit art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, Recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Având în vedere că dispozitivul deciziei contestate a fost pronunțat la 29
martie 2017, declararea recursului la 04 mai 2017 se consideră a fi îndeplinită cu
respectarea termenului prevăzut de art. 434 Cod de procedură civilă.
În continuare, verificând, în limitele invocate în recurs și pe baza referințelor
depuse, legalitatea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, Colegiul
constată următoarele temeiuri de admitere a recursului.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, Părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
4
Conform art. 432 alin. (2) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele
de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Potrivit art. 432 alin. (3) Cod de procedură civilă, Se consideră că normele
de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare
a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Art. 432 alin. (5) Cod de procedură civilă prevede că Temeiurile prevăzute la
alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu și în toate cazurile.
Colegiul constată că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-3529/14
din 17 decembrie 2014 (vol. I, f.d. 9-10), s-a admis recursul declarat de Poceanin
Diana, s-a casat integral decizia Curții de Apel Chișinău din 03 aprilie 2014 și s-a
menținut hotărârea Judecătoriei Nisporeni din 12 decembrie 2013 (vol. I, f.d. 8),
prin care s-a declarat nulitatea contractului de donație încheiat la 18 noiembrie
2008 între Vincea Mihail și Cojocari Cristina, autentificat de notarul public
Șișcanu Alexandru și înregistrat de acesta sub nr. 1240.
Din decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014 rezultă că în
baza contractului dat, Vincea Mihail i-a donat Cristinei Cojocari casa de locuit cu
nr. cadastral XXXXX și terenul aferent cu nr. cadastral YYYYY, situate în s.
XXXXX, r. YYYYY.
Colegiul subliniază că acest contract nu se regăsește la materialele dosarului,
dar ținând cont că prin decizia din 17 decembrie 2014, instanța judecătorească
supremă a făcut constatări privind anumite elemente de fapt ce prezintă relevanță
pentru cauza actuală, aceste constatări au devenit incontestabile, fiind degrevate de
probațiune.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 17 decembrie 2014, s-a reafirmat
că, contractul de donație din 18 noiembrie 2008 este unul fictiv, fiind lovit de
nulitate absolută.
În conformitate cu art. 221 alin. (1) Cod civil, Actul juridic încheiat fără
intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.
Conform art. 219 alin. (1) Cod civil, Actul juridic nul încetează cu efect
retroactiv din momentul încheierii.
5
Retroactivitatea este înlăturarea efectelor actului juridic care s-au produs
între momentul încheierii actului și acela al desființării lui. Retroactivitatea este
consecința necesară a sancțiunii nulității, or nulitatea nu și-ar putea realiza
finalitatea dacă ar permite să existe, chiar și numai pentru trecut, efecte ale actului
juridic contrar legii.
Potrivit art. 219 alin. (2) Cod civil, Fiecare parte trebuie să restituie tot ceea
ce a primit în baza actului juridic nul, iar în cazul imposibilității de restituire, este
obligată să plătească contravaloarea prestației.
În baza contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 07 martie 2013 între
Cojocari Cristina și Baciu Ivan, autentificat de notarul public Șișcanu Alexandru și
înregistrat de acesta sub nr. 381, Cojocari Cristina i-a vândut lui Baciu Ivan casa de
locuit cu nr. cadastral XXXXX și terenul aferent cu nr. cadastral YYYYY, situate
în s. XXXXX, r. YYYYY.
Totodată, deși pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare
a fost menționat faptul decesului lui Vincea Mihail, iar reprezentantul Cristinei
Cojocari s-a referit la calitatea acesteia de moștenitor al defunctului (sau a unuia
din moștenitori), unica probă aflată la materialele dosarului care atestă dobândirea
de către Cojocari Cristina a dreptului de proprietate asupra casei de locuit cu nr.
cadastral XXXXX și a terenului aferent cu nr. cadastral YYYYY este contractul de
donație din 18 noiembrie 2008, act juridic lovit de nulitate absolută, ceea ce a fost
expres constatat prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-3529/14 din 17
decembrie 2014, despre care fapt Cojocari Cristina a cunoscut cu certitudine.
Astfel, Colegiul reține că nu poate fi exclusă posibilitatea ca, Cojocari
Cristina să fi dobândit, individual sau în comun cu alte persoane, dreptul de
proprietate asupra casei de locuit și a terenului aferent în baza transmiterii acestora
pe calea moștenirii.
De asemenea, pe baza materialelor din dosar nu poate fi înlăturată nici
posibilitatea ca alte persoane să fi dobândit acest drept de proprietate pe calea
moștenirii, Cojocari Cristina nefiind moștenitor al lui Vincea Mihail, ori ca
succesiunea acestuia să fi fost vacantă.
Art. 1515 alin. (1) Cod civil prevede că Patrimoniul succesoral trece în
proprietatea statului în baza dreptului de moștenire asupra unui patrimoniu vacant
dacă nu există nici succesori testamentari, nici legali sau dacă nici unul din
succesori nu a acceptat succesiunea, sau dacă toți succesorii sunt privați de dreptul
la succesiune.
În oricare din aceste cazuri, Colegiul evidențiază că regimul juridic aplicabil
bunurilor imobile la data de 07 martie 2013 este incert, iar instanțele ierarhic
inferioare nu au elucidat pe deplin cercul de persoane a căror drepturi asupra
bunurilor imobile puteau să fie afectate și, după caz, nu le-a antrenat în proces,
devenind incidentă norma prevăzută de art. art. 445 alin. (1) lit. c1) Cod de
procedură civilă.
Distinct de această omisiune, Colegiul consideră necesar să reliefeze
celelalte aspecte de care urmează a se ține cont la faza rejudecării.
Nu a fost pe deplin elucidată chestiunea privind buna-credință a Cristinei
6
Cojocari la încheierea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 07 martie
2013, luând în considerare că, contractul de donație din 18 noiembrie 2008 este un
act juridic lovit de nulitate absolută.
Conform art. 217 alin. (1) Cod civil, Nulitatea absolută a actului juridic
poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.
Poceanin Diana își argumentează interesul în declararea nulității contractului
de vânzare-cumpărare încheiat la 07 martie 2013 inclusiv prin aceea că a investit
mijloace bănești considerabile în repararea casei și dorește recuperarea acestor
cheltuieli.
Colegiul subliniază că prin decizia Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-
1656/09 din 18 noiembrie 2009, s-a menținut decizia Curții de Apel Chișinău din
17 februarie 2009, prin care Dianei Poceanin i s-a adjudecat, din contul lui Vincea
Mihail, suma de 11 500 lei cu titlu de compensare a cheltuielilor de reconstrucție a
casei.
La rejudecarea cauzei, instanța urmează să dea apreciere încheierii
executorului judecătoresc Ungureanu Oleg nr. 026-133Т/11 din 13 noiembrie 2012
(vol. II, f.d. 72), prin care, urmare a cererii depuse de Poceanin Diana, s-a restituit
documentul executoriu emis în baza deciziei Curții Supreme de Justiție nr. 2ra-
1656/09 din 18 noiembrie 2009 cu privire la încasarea în beneficiul Dianei
Poceanin, din contul lui Vincea Mihail, a sumei de 11 500 lei cu titlu de
compensare a cheltuielilor de reconstrucție a casei.
La rejudecarea cauzei, prima instanță urmează să țină cont de omisiunile
indicate în prezenta decizie, să constate și să verifice toate circumstanțele ce
prezintă importanță pentru soluționarea justă a litigiului, inclusiv prin antrenarea,
după caz, a tuturor persoanelor a căror drepturi asupra bunurilor imobile pot să fie
afectate, să aprecieze sub toate aspectele, complet si obiectiv, conform exigențelor
art. 130 Cod de procedură civilă, probele administrate, și, în dependență de situația
stabilită, aplicând normele de drept incidente, să emită o hotărâre legală și
întemeiată.
Față de cele ce preced, ținând cont că nu este exclus că instanțele ierarhic
inferioare au soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces, Colegiul va admite recursul declarat de Poceanin Diana, va
casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, și va trimite
cauza spre rejudecare în prima instanță în alt complet de judecată.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) și alin. (3) Cod de procedură
civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție
D E C I D E:
Se admite recursul declarat de Poceanin Diana.
Se casează integral decizia Curții de Apel Chișinău din 29 martie 2017 și
hotărârea Judecătoriei Călărași din 22 septembrie 2016 în cauza civilă în procedura
7
contencioasă la cererea de chemare în judecată înaintată de Poceanin Diana
împotriva lui Baciu Ivan și Cristinei Cojocari, intervenient accesoriu notarul public
Șișcanu Alexandr, cu privire la declararea nulității contractului de vânzare-
cumpărare a bunurilor imobile.
Se trimite cauza spre rejudecare în Judecătoria Strășeni (sediul Călărași) în
alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, judecător Iulia Sîrcu
Judecători Maria Ghervas
Dumitru Visternicean
Mariana Pitic
Luiza Gafton
8