2ra-3136/14 — Determinarea cotei-părţi din bunul imobil

prima instanţă: E.Palanciuc dosarul nr. 2ra-3136/14 instanţa de apel: L.Bulgac, M.Guzun, N.Craiu ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi, Valentina Clevadî examinînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Piscareva Liudmila, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Piscareva Liudmila împotriva lui Piscarev Oleg cu privire la determinarea cotei-părţi din bunul imobil, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014 prin care a fost respins apelul declarat de Piscareva Liudmila şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 14 februarie 2014, c o n s t a t ă La 01 octombrie 2013, Piscareva Liudmila a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Piscarev Oleg cu privire la determinarea cotei-părţi din bunul imobil.

În motivarea acţiunii reclamanta a indicat că, la 09 decembrie 1994 Piscareva Olga a devenit proprietara apartamentului nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău, în baza contractului de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată nr.3-5930. Menţionează că la privatizarea apartamentului indicat a participat şi fiul acesteia Piscarev Oleg, fapt confirmat prin certificatul eliberat de Direcţia principală economie, reforme şi relaţii funciare a Consiliului mun.Chişinău nr.02-09/2301 din 02 decembrie 2011, prin umare ambelor persoane le revine cîte ½ cotă-parte. La 30 august 2010 Piscareva Olga a decedat. Susţine că în conformitate cu art.1500 din Codul civil, succesori legali al patrimoniului defunctei Piscareva Olga sunt cei doi fii Piscarev Avgust şi Piscarev Oleg, cărora le revine cîte ¼ cotă-parte din patrimoniul succesoral.

1 Totodată, la momentul decesului Olgăi Piscareva, fiul ei Piscarev Avgust era deja decedat, la 27 iulie 1999 şi conform art.1504 din Codul civil, fiica acestuia Piscareva Natalia, la 03 martie 2011, a acceptat patrimoniul bunicii Piscareva Olga, fiindu-i eliberat certificatul de calitate de moştenitor nr.529 din 03 martie 2011. Însă, din cauza unei boli grave de care suferea, la 11 iulie 2012, Piscareva Natalia a decedat şi nu a reuşit să obţină certificatul de moştenitor al averii defunctei Piscareva Olga.

La 10 ianuarie 2013 mama Nataliei Piscareva, Ludmila Piscareva, a acceptat succesiunea fiicei sale, fiindu-i eliberat certificatul de calitate de moştenitor nr.17 din 10 ianuarie 2013. Indică că în scopul eliberării certificatului de moştenitor al fiicei sale, s-a adresat în luna iulie 2013 cu cerere la notar, dar la 29 august 2013 notarul Colomeeţ Maria i- a refuzat eliberarea din motiv că în patrimoniul succesoral nu sunt stabilite cotele- părţi de proprietate, iar cel de al doilea moştenitor refuză să stabilească, în mod benevol, cotele-părţi din imobilul succesoral. Consideră, că prin refuzul pîrîtului de a stabili cotele părţi din patrimoniul succesoral îi creează impedimente de a obţine certificatul de moştenitor asupra apartamentului nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău şi de a-şi înregistra dreptul de proprietate.

Cere reclamanta, stabilirea cotelor-părţi din proprietatea defunctei Piscareva Olga şi a lui Piscarev Oleg din apartamentul nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău, cîte ½ cotă-parte pentru fiecare şi stabilirea cotei-părţi din proprietatea defunctei Piscareva Natalia din patrimoniul succesoral - apartamentul nr.126 din str.Armenească, 30, mun.Chişinău în mărime de ¼ cotă-parte. Pe parcursul examinării pricinii reclamanta Piscareva Liudmila a depus cerere suplimentară, solicitînd stabilirea cotei-părţi de proprietate a Nataliei Piscareva din apartamentul nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău în mărime de ½ cotă- parte, invocînd că timp de 6 luni din momentul decesului Olgăi Piscareva pîrîtul nu şi-a manifestat voinţa de a primi moştenirea mamei sale în ordinea stabilită, iar pînă în prezent nu a solicitat recunoaşterea drept moştenitor legal (f.d.

29). Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.Chişinău din 14 februarie 2014 acţiunea a fost admisă în parte, fiind determinate cotele-părţi ideale din apartamentul nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău, nr. cadastral 0100205.102.01.126 după cum urmează: ½ cotă-parte Olgăi Piscareva şi ½ cotă-parte lui Piscarev Oleg. S-a determinat cota-parte a defunctei Piscareva Olga şi Piscareva Natalia din apartamentul nr.126 din str. Armenească, 30, mun.Chişinău, nr. cadastral 0100205.102.01.126 în mărime de ¼ după Piscareva Liudmila. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Piscareva Liudmila a contestat-o cu apel. 2 Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iunie 2014 a fost respins apelul declarat de către Piscareva Liudmila şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

La 20 august 2014, în termenul prevăzut de lege, Piscareva Liudmila a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri de admitere a pretenţiilor integral. În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti, expuse în hotărâre, sunt în contradicţie cu circumstanţele pricinii, au fost încălcate şi aplicate eronat normele de drept material şi procedural În acest sens susţine că la . examinarea pricinii nu s-a ţinut cont de faptul că intimatul nu a acceptat succesiunea după decesul mamei sale, iar concluzia primei instanţe că acesta locuieşte în apartamentul în litigiu nu este confirmată prin careva probe.

Verificînd legalitatea hotărîrii contestate prin prizma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia că recursul declarat de către Piscareva Liudmila urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. În conformitate cu art. 432 alin. (2) CPC, se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

Alin. (4) al articolului menţionat prevede că, săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

3 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Piscareva Liudmila este declarativ şi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel.

Călăuzindu-se de prevederile art. 440 CPC, Colegiul a constatat existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 CPC şi anume lit. a), care expres prevede că cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). Instanţa de recurs reţine că argumentele invocate de Piscareva Liudmila în cererea de recurs poartă un caracter declarativ, nefiind posibilă determinarea aspectului de legalitate al deciziei instanţei de apel ce urmează a fi supus controlului judiciar. Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul reiterează şi faptul că conform articolului 13 din Convenţia Europeană recursul trebuie să fie unul "efectiv", atît în practică, cît şi în drept. Un astfel de recurs este cerut pentru pretenţiile care pot fi considerate ca fiind „serioase şi legitime" conform Convenţiei (a se vedea Mitropolia Basarabiei şi alţii vs. Moldova, nr.45701/99, §137, ECHR 2001-XII). Astfel, reieşind din considerentele menţionate Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Piscareva Liudmila ca inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 431 alin.(2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e : Recursul declarat de către Piscareva Liudmila se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Ion Corolevschi Valentina Clevadî 4