2rh-77/14 — Stabilirea în natura a cotei-părți

Instanţa de recurs: Dosarul nr. 2rh-77/14 CSJ: I. Sîrcu, V. Clevadî, T. Chişca-Doneva, V. Macinskaia, I. Vîlcov ÎNCHEIERE 12 martie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul: Valeriu Doagă, Judecători: Ala Cobăneanu, Vera Macinskaia, Sveatoslav Moldovan, Ion Vîlcov, judecînd cererea de revizuire declarată de către Pîslaraşi Valerian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Litvinova Olga şi Maximciuc Elizaveta împotriva lui Pîslaraşi Valerian, privind stabilirea în natură a cotelor-părţi şi substituirea acordului pentru demolarea construcţiilor şi a dobîndirii certificatului de urbanism şi la cererea reconvenţională depusă de Valerian Pîslaraşi împotriva Elizavetei Maximciuc şi a Olgăi Litvinova, Consiliul mun.

Chişinău şi Oficiul Teritorial Cadastral, privind redistribuirea cotelor-părţi din imobil, redistribuirea cotelor-părţi din teren şi partajarea terenului între coproprietari, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, prin care cererea de recurs depusă de Pîslaraşi Valerian a fost respinsă, iar decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 octombrie 2012 - menţinute, c o n s t a t ă: La 10 august 2010, Litvinova Olga şi Maximciuc Elizaveta au depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Pîslaraşi Valerian, privind stabilirea în natură a cotelor-părţi şi substituirea acordului pentru demolarea construcţiilor şi a dobîndirii certificatului de urbanism.

În motivarea acţiunii, reclamantele au invocat că imobilul situat în mun. Chişinău, str. V. Cupcea nr. 63 este format dintr-un şir de construcţii cu diferite destinaţii cum ar fi: casă de locuit, garaj, sărai cu beci şi terenul cu destinaţie pentru construcţii, amplasate pe o suprafaţă de 0,068 ha, care aparţin cu drept de proprietate reclamantelor Maximciuc Elisaveta, Litvinova Olga şi pârâtului Pîslaraş Valerian, din care 5/14 îi revin Elizavetei Maximciuc şi respectiv 5/14 Olgăi Litvinova, iar 2/7 cotă- parte îi aparţine lui Pîslaraş Valerian. Conform actelor translative de proprietate încheiate ulteriori cota parte a Olgăi Litvinov Grigore le-a revenit lui Litvinov Olga Vasile şi Maximciuc Elisaveta, cota de 2/7 îi aparţine lui Pîslaraş Valerian, iar terenul cu destinaţie pentru construcţii nu a fost divizat în natură, aşa încât conform datelor cadastrale aparţine proprietarilor în cote nedeterminate.

Reclamantele în cererea de chemare în judecată au mai invocat faptul că, imobilul litigios este partajat în natură doar parţial, fiind partajate dar construcţiile, pe cînd terenul destinat pentru construcţii nu a fost partajat. Reieşind din faptul că această situaţie poate crea multiple dificultăţi de administrare a construcţiilor aflate în proprietatea exclusivă a Olgăi Litvinov şi a Elizavetei Maximciuc, acestea s-au adresat în prealabil către Pîslaraş Valerian cu propunerea de a diviza în natură terenul destinat pentru construcţii şi să le ofere acordul pentru demolarea construcţiilor, divizarea în natură a terenului cu destinaţie pentru construcţii din str. V. Cupcea, astfel încât să fie delimitate clar cele 5/7 cota ideală din terenul ce aparţine Olgăi Litvinov şi Elizavetei Maximciuc de cele 2/7 cotă ideală ce aparţine lui Pîslaraş Valerian.

La 17 septembrie 2010, Pîslaraşi Valerian a depus acţiune reconvenţională împotriva Olgăi Litvinov şi a Elizavetei Maximciuc, privind recalcularea cotelor-părţi din imobilul amplasat pe str. Valeriu Cupcea nr.63, mun. Chişinău, conform situaţiei la 03 iulie 1985 şi stabilirea lui Pîslaraş Valerian 9/16 cotă-parte din imobilul proprietate comună pe cote-părţi situat în mun. Chişinău str. Valeriu Cupcea nr. 63, cu obligarea OCT Chişinău să introducă modificările în Registrul bunurilor imobile. În motivarea acţiunii reconvenţionale, Pîslaraşi Valerian a invocat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1/2-998 din 01 septembrie 1981, a cumpărat o cotă-parte din casa de locuit situată pe str. Valeriu Cupcea nr. 63 mun.

Chişinău, compusă din: odaia de locuit nr. l cu suprafaţa de 9,0 m.p; odaia nr. 4 cu suprafaţa de 13,5 m.p; bucătăria nr. 8 cu suprafaţa de 10,8 m.p., imobilul procurat constituia 2/7 din casa de locuit cu suprafaţa utilă de 71,1 m.p., iar cu consimţământul coproprietarului şi în baza hotărîrilor Comitetului Executiv Chişinău nr. 9/8-2 din 17 mai 1983 şi nr. 15/10-2 din 20 septembrie 1983, a construit şi a înregistrat dreptul de proprietate asupra unor anexe la imobilul din str. Valeriu Cupcea nr. 63, mărind suprafaţa utilă a acestuia până la 86,0 m.p.

Indică Pîslaraşi Valerian, că dreptul de proprietate asupra bunului respectiv l-a înregistrat în modul stabilit la Organul Cadastral Teritorial Chişinău, fapt ce se confirmă prin Adeverinţa nr. 5113 din 07 septembrie 1981, cu rectificările din 03 iulie 1985, iar la 25 iunie 2010, coproprietara Litvinova Olga în baza unui contract de donaţie, a înstrăinat Elisavetei Maximciuc 1/7 cotă-parte din imobil, iar în baza contractului de vânzare-cumpărare a imobilului din 30 iunie 2010 a vândut Elisavetei Maximciuc 3/14 cotă-parte din imobilul litigios. Mai indică Pîslaraşi Valerian că în aceste contracte pârâtele nu au indicat cota reală, adică care încăperi izolate transmit în proprietate, iar la moment susţin că dispun 2 de 5/7 cotă-parte din imobil, fără ca bunurile să fie delimitate şi fără a ţine cont de îmbunătăţirile aduse de el bunului comun.

Ulterior, Olga Litvinov şi Elizaveta Maximciuc au înaintat cerere suplimentară, solicitând a încasa de la pârât echivalentului în lei a celor 45 m.p., conform preţurilor de piaţă fiind pusă la dispoziţia instanţei evaluarea efectuată de la Bursa Imobiliară «LARA», invocând că prin raportul de expertiză nr. 171 din 27 ianuarie 2011, a fost stabilită varianta optimală de partajare în natură a terenului din str. Cupcea 63, mun. Chişinău reieşind din cotele-părţi a coproprietarilor. Astfel, lui Pîslaraş Valerian îi revine 194,29 m.p., iar Elizavetei Maximciuc şi Olgăi Litvinova 485,71 m.p. Astfel, indică reclamantele că au fost lipsite de 45 m.p. din terenul ce le revine cu drept de proprietate, motiv pentru care au solicitat încasarea echivalentului în lei a celor 45 m.p., conform preţurilor de piaţă,iar conform evaluării prezentate de către Bursa de Imobile „LARA”, costul celor 45 m.p.

de teren constituie 135.000 lei. La 01 octombrie 2012 şi Pîslaraşi Valerian şi-a concretizat cerinţele solicitând redistribuirea cotelor între coproprietari a averii comune estimată în construcţiile lit. A, Al, A2, A3 cu nr. cadastral 0100211.443.01 şi 0100211.443.02 după cum urmează: dreptul de proprietate în mărime de 11/21 aparţine lui Pîslaraş Valerian, iar dreptul de proprietate în mărime de 10/21 aparţine Olgăi Litvinov Olga şi Elizavetei Maximciuc; redistribuirea cotelor averii comune estimată în terenul cu nr. cadastral 0100211.443 cu suprafaţă de 0,068 ha după cum urmează: dreptul de proprietate în mărime de 11/21 aparţine lui Pîslaraş Valerian, iar dreptul de proprietate în mărime de 10/21 aparţine Olgăi Litvinov şi Elizavetei Maximciuc; partajarea terenului din str. V. Cupcea 63 mun.

Chişinău cu suprafaţa de 0,068 ha cu nr. cadastral 0100211.443 conform Raportului de constatare tehnico ştiinţifică nr. 631 din 20 august 2012 executat de CEXIN în felul următor: atribuirea lui Pîslaraş Valerian a parcelei cu suprafaţă de 356,2 m.p. echivalent a 11/21 cotă parte stabilind hotarele conform schemei la constatare prin pct. 3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-3; Olgăi Litvinova şi Elizavetei Maximciuc parcela cu suprafaţă de 323,8 m.p. echivalent a 10/21 cota parte stabilind hotarele conform schemei la constatare prin pct. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-1, motivând prin faptul că, după efectuarea expertizei judiciare nr. 171 din 27 ianuarie 2011, prin care s-au propus variantele posibile de partajarea terenului comun în cote- părţi în natură, reclamantele Litvinova Olga si Maximciuc Elizaveta au solicitat încasarea de la Pîslaraş Valerian a costului de piaţă a 45 m.p., care i-ar reveni lui în urma partajării optime a terenului.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chişinău din 16 februarie 2012, acţiunea de bază a fost admisă integral, iar cea reconvenţională respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea instanţei de fond, la 29 noiembrie 2012, Pîslaraşi Valerian a contestat-o cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia, cu pronunţarea unei hotărîri noi de respingere a acţiunii de bază şi de admitere a acelei reconvenţionale. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013, a fost respinsă cererea de apel declarată de către Pîslaraşi Valerian şi menţinută hot ărîrea instanţei de fond. La 05 iunie 2013, Pîslaraşi Valerian a contestat cu recurs decizia instanţei de apel şi hotărîrea instanţei de fond, prin care a solicitat casarea acestora, cu pronunţarea 3 unei hotărîri noi de respingere a acţiunii de bază şi de admitere a acelei reconvenţionale.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, cererea de recurs depusă de Pîslaraşi Valerian a fost respinsă, iar decizia Curţii de Apel Chişinău din 12 februarie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 16 octombrie 2012 – menţinute. La 24 ianuarie 2014, Pîslaraşi Valerian a depus cerere de revizuire a deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 18 decembrie 2013, prin care a solicitat casarea acesteia, drept temei de revizuire invocînd prevederile art. 449 lit. b) CPC. Verificînd argumentele revizuentului, examinînd materialele cauzei în raport cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 451 alin. (1) CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC al RM şi anexîndu-se probele ce le confirmă. Lista temeiurilor de revizuire, prevăzute de art. 449 CPC, este exhaustivă şi nu poate fi completată. În conformitate cu art. 449 lit. b) CPC, revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii.

Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul în baza temeiului prevăzut de art. 449 lit. b) CPC, este important ca circumstanţele sau faptele date existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Revizuentul, în susţinerea cererii de revizuire a făcut referire la Raportul de expertiză nr. 171 din 27 ianuarie 2011, prin care s-a constat că terenul litigios, reieşind din cotele deţinute de părţile în litigiu nu poate fi partajat.

Însă, prin prisma art. 449 lit. b) CPC, acest argument nu poate fi catalogat ca circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuientului. În consecinţă instanţa reţine că, revizuirea este o cale de retractare a hotărârii şi nu de reformare. În cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea şi temeinicia hotărârilor adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului. Prin urmare, nu orice circumstanţe sau fapte pot servi temei de revizuire, ci doar acelea care întrunesc exigenţele legii. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit reiterează că dreptul la un proces echitabil, garantat de articolul 6 §1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, 4 §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Ryabykh v. Rusia, nr.52854/99, §52, ECHR 2003-IX). Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit conchide că cererea de revizuire înaintată de Pîslaraşi Valerian este inadmisibilă şi urmează a fi respinsă.

Conform celor expuse, în baza art. 449, 453 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e: Se respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire declarată de către Păslaraşi Valerian, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Litvinova Olga şi Maximciuc Elizaveta împotriva lui Pîslaraşi Valerian, privind stabilirea în natură a cotelor-părţi şi substituirea acordului pentru demolarea construcţiilor şi a dobîndirii certificatului de urbanism şi la cererea reconvenţională depusă de Valerian Pîslaraşi împotriva Elizavetei Maximciuc şi a Olgăi Litvinova, Consiliul mun. Chişinău şi Oficiul Teritorial Cadastral, privind redistribuirea cotelor-părţi din imobil, redistribuirea cotelor-părţi din teren şi partajarea terenului între coproprietari.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu Vera Macinskaia Sveatoslav Moldovan Ion Vîlcov 5