Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Respins
Dosarul nr.
2ra-170/14
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
22 ianuarie 2014
Părțile
Carpeţ Serghei vs Galina Mihailicenco
Pe scurt
Conţinutul dreptului de proprietate

2ra-170/14 — Atribuirea cotei părţi din imobil

prima instanţă: M. Avornic 2ra-170/14 instanţa de apel: B. Bîrcă, M. Moraru, M. Ciugureanu DECIZIE 22 ianuarie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru, Iurie Diaconu, Elena Covalenco, Galina Stratulat examinând recursul declarat de către Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Carpeţ Serghei împotriva lui Mihailicenco Galina cu privire la atribuirea cotei-părţi din imobil, determinarea modului de folosire a acestuia, instalarea şi înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului şi la cererea reconvenţională a lui Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia împotriva lui Carpeţ Serghei cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din imobil şi partajarea acestuia, încasarea cheltuielilor de întreţinere, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 august 2012 constat ă La 07 octombrie 2011 Carpeţ Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Mihailicenco Galina, intervenienţi Natalia Carpeţ şi OCT Chişinău cu privire la atribuirea cotei-părţi din imobil, determinarea modului de folosire a acestuia, instalarea şi înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului.

În motivarea acţiunii a indicat că,la 07 noiembrie 1995 reclamantul împreună cu Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ au privatizat ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, fiind încheiat în acest sens contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată. Respectiv, fiecărui participant la privatizare îi revine cîte 1/3 cotă-parte ideală din apartament. Susţine că în urma divorţului dintre acesta şi Mihailicenco Galina din 04 mai 1999, nu are acces în apartament. În corespundere cu prevederile art. 347 Cod civil, fiecare are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe cote-părţi în măsura care nu schimbă destinaţia lui şi nu aduce atingere drepturilor celorlalţi coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileşte prin acordulcoproprietarilor sau, în caz de divergenţe, prin hotărîre judecătorească în baza unei aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.

Coproprietarul este în drept să ceară în posesiune şi folosinţă o parte din bunul comun corespunzător cotei sale, iar în caz de imposibilitate, să ceară coproprietarilor care posedă şi folosesc bunul plata unei compensaţii echitabile. Coproprietarul care exercită în mod exclusiv folosinţa bunului comun fără acordul celorlalţi coproprietari poate fi obligat la plata unei despăgubiri. Vis-a-vis de folosirea bunului proprietate comună pe cote-părţi, urmează de reţinut că cel ce foloseşte bunul proprietate comună pe cote-părţi nu este în drept să schimbe destinaţia bunului şi că acest coproprietar folosind bunul proprietate comună, nu trebuie să aducă atingere drepturilor celorlalţi coproprietari, adică nu este în drept să împiedice exerciţiul concurent şi simultan al atributului de folosinţă al celorlalţi coproprietari.

Dacă coproprietarii nu vor ajunge la un numitor comun referitor la stabilirea modului de folosire a bunului comun, acesta va fi stabilit prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărui coproprietar. Instanţa judecătorească la adoptarea hotărârei va ţine cont de faptul că folosirea bunului comun trebuie să fie echitabilă şi să corespundă intereselor tuturor coproprietarilor. Bunul proprietate comună pe cote-părţi poate fi folosit de coproprietari proporţional mărimei cotelor - părţi. Dacă bunul ce alcătuieşte obiectul dreptului de proprietate comună pe cote-părţi estefolosit în exclusivitate de către un singur coproprietar, apoi ceilalţi coproprietari sunt îndreptăţiţi să ceară echivalentul lipsei de folosinţă conform cotei lorpărţi.

Compensaţia pentru nefolosirea bunului trebuie să fie echitabilă. O asemenea compensare coproprietarii pot cere în cazul când bunul nu poate fi folosit de către toţi coproprietarii. Dacă bunul poate fi folosit de către toţi coproprietarii proporţional mărimei cotei lor părţi, atunci fiecare coproprietar poate folosi într-un asemenea mod bunul comun. Cel ce de unul singur foloseşte bunul va fi obligat să achite o compensaţie celorlalţi coproprietari, chiar dacă folosinţa în comun a bunului este posibilă, dar el a acceptat folosirea de unul singur a întregului bun. În aceste cazuri între coproprietari trebuie să fie încheiate acte cu privire la modul de folosire a bunului comun. În aceste acte juridice civile urmează să se indice mărimea compensaţiilor.

Reclamantul susţine că este lipsit de posibilitatea de a folosi imobilul, din care cauză cere atribuirea lui 1/3 cotă-parte ideală din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, obligarea OCT Chişinău de a efectua modificări în Registrul bunurilor imobile, obligarea lui Mihailicenco Galina la plata despăgubirilor în beneficiul lui Carpeţ Serghei, încasarea cheltuielilor de judecată. Ulterior, reclamantul a depus o cerere suplimentară, prin care a solicitat atribuirea lui în posesie şi folosinţă a odăii nr. 2 cu suprafaţa de 10,7 mp din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, atribuirea în folosinţă comună tuturor coproprietarilor a băii, wc-ului, bucătăriei şi altor încăperi auxiliare din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun.

Chişinău, instalarea lui Carpeţ Serghei în odaia nr. 2 cu suprafaţa de 10,7 mp din apartamentul litigios şi obligarea pîrîtei de a înlătura obstacolele privind folosirea imobilului de către Carpeţ Serghei. Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia au depus cerere reconvenţională împotriva lui Carpeţ Serghei cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din imobil şi partajarea acestuia, încasarea cheltuielilor de întreţinere. În motivarea acţiunii au indicat că, prin contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată din 07 august 1995, Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia au dobîndit dreptul asupra ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun.

Chişinău. Susţin că de procedura de privatizare s-a ocupat pîrîtul, care a şi semnat contractul. Din materialele anexă la privatizare rezultă că pîrîtul a achitat preţul de vînzare în sumă de 973,92 lei în bonuri patrimoniale conform chitanţei nr. 2271. În chitanţa dată sunt incluse numerele bonurilor patrimoniale utilizate pentru achitarea completă a apartamentului. Conform calculului stagiului de muncă şi bonurilor eliberate familiei Carpeţ, nu erau suficiente pentru privatizarea şi achitarea în total a apartamentului, din care considerente sora lui Mihailicenco Galina, Tatiana Vostricova a donat la 27 iulie 1995 bonurile patrimoniale ce-i aparţineau în sumă de 176000 (echivalentul la 17,6 bonuri patrimoniale) şi bonurile patrimoniale a copilului minor Vostricov Veaceslav în sumă de 80000 (echivalentul la 8,0 bonuri patrimoniale).

Toate bonurile utilizate la privatizare constituiau 54,5 cote-părţi, dintre care lui Mihailicenco Galina îi reveneau în total 36,2 cote-părţi, inclusiv 24,1 cote-părţi erau transmise de către Vostricova Tatiana şi Veaceslav; 8,0 bonuri patrimoniale lui Natalia Carpeţ ca copil minor; 10,6 bonuri patrimoniale lui Serghei Carpeţ, iar în total 54,8 cote-părţi sau bonuri patrimoniale. La întocmirea calculului s-au luat în consideraţie prevederile art. 10 al. (4) al Legii privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10 martie 1993, care stipulează că în cazul privatizării locuinţelor contra bonuri patrimoniale costul la 1 m² de suprafaţă totală echivalentă în limitele asigurării normative cu spaţiu locativ va fi echivalent cu una cotă-parte a bonului (un an vechime în muncă).

Astfel, susţine că din totalul spaţiului locativ de 54,4 mp, 24 mp au fost achitate de către Mihailicenco Galina exclusiv, respectiv îi aparţin ei personal, restul suprafeţei de 30,5 mp revin la toţi membrii familiei – Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia sau cîte 18,64 % din suprafaţa totală a spaţiului cu contravaloarea de 62524,89 lei (reieşind din valoarea imobilului prezentată de pîrît). Deoarece imobilul nu poate fi divizat din punct de vedere tehnic, cota fiecărui coproprietar este indivizibilă. A mai menţionat că, Serghei Carpeţ după divorţ şi-a întemeiat o nouă familie, are un copil, a locuit în altă parte, reclamantele, la rîndul său, au locuit în imobilul litigios, au contribuit exclusiv la plata serviciilor comunale, l-au întreţinut în modul corespunzător, au instalat încălzire autonomă, suportînd astfel cheltuieli considerabile.

Pîrîtul însă, fiind coproprietarul apartamentului, urmează să acopere cheltuielile suportate de reclamante reieşind din mărimea cotei-părţi pe care o deţine şi să achite dobînzile de întîrziere conform art. 585, 619 Cod civil. La fel, Mihailicenco Galina a indicat că Serghei Carpeţ nu şi-a onorat obligaţiile de tată şi nu a achitat pensia de întreţinere a copilului Carpeţ Natalia, nu a contribuit la plata pentru studii universitare, în cazul în care la plecarea din familie şi- a cedat în mod benevol cota-parte a sa din imobil. În urma celor invocate, solicită reclamantele recunoaşterea dreptului de proprietate la o cotă-parte în mărime de 34,16 mp din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău după Mihailicenco Galina; recunoaşterea dreptului de proprietate la o cotă-parte în mărime de 10,16 mp din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun.

Chişinău după Natalia Carpeţ; atribuirea lui Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia în proprietate a cotei-părţi în mărime de 10,16 mp din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău ce-i revine lui Carpeţ Serghei, cu atribuirea ultimului a sultei în mărime de 62524,89 lei, ce reprezintă contravaloarea cotei-părţi de 10,16 mp din apartament şi încasarea acesteia de la Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia; încasarea de la pîrît a sumei în mărime de 18,64% din toate cheltuielile legate de întreţinerea apartamentului, reparaţia lui şi îmbunătăţirile care i-au fost aduse, instalarea încălzirii autonome, cumpărarea materialelor de 17447,22 lei; încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun.

Chişinău din 29 august 2012, acţiunea iniţială a fost admisă şi a fost atribuit în proprietatea lui Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia cîte 1/3 cotă-parte ideală din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, a fost obligată Mihailicenco Galina să înlăture obstacolele de instalare a lui Carpeţ Serghei în ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 din mun. Chişinău, în rest acţiunea iniţială a fost respinsă. Acţiunea reconvenţională a fost respinsă. A fost încasat de la Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia taxa de stat cîte 100 lei în beneficiul statului.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 10 septembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia şi menţinută hotărârea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 august 2012. La 04 octombrie 2013 Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri, prin care acţiunea iniţială să fie respinsă, iar cererea reconvenţională să fie admisă. În motivarea recursului au invocat ilegalitatea hotărîrilor judecătoreşti, or instanţele greşit au determinat cotele-părţi a coproprietarilor în mărime de 1/3, în cazul în care Mihailicenco Galina a administrat probe ce ar demonstra contrariul şi anume faptul că aportul de participare a ei cu bonuri patrimoniale la privatizarea apartamentului a fost mai mare decît a lui Carpeţ Serghei.

Ba mai mult, o parte din bonurile patrimoniale au fost dobîndite de către Mihailicenco Galina prin donaţie, deci revin ei personal. Susţine că intimatul este diagnosticat cu tuberculoză pulmonară şi se află la evidenţă din anul 1991, iar la moment starea sănătăţii lui s-a agravat. Astfel, recurentele au temerea de a fi infectate. Indică suplimentar că după divorţul din anul 1999, intimatul a părăsit familia şi nu a înaintat careva pretenţii privind instalarea şi folosirea apartamentului. La moment însă, reieşind din faptul că imobilul este constituit din două odăi, este imposibilă convieţuirea a practic 3 familii, fără a fi lezat dreptul la viaţa privată şi la domiciliu. În cadrul şedinţelor Carpeţ Serghei a acceptat încasarea unei sulte în contul cotei-părţi ce-i revine, însă după evaluarea apartamentului, nefiind de acord cu valoarea lui, a refuzat varianta dată de partajare.

Consumul zilnic de băuturi alcoolice şi prezenţa tuberculozei pulmonare la Carpeţ Serghei, ce pretinde la traiul în ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 din mun. Chişinău, îi sperie şi pe locatarii din apartamentele vecine, în legătură cu ce au semnat o petiţie comună. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Instanţa de recurs consideră că recurenţii s-au conformat prevederilor legale şi au declarat recursul, la 04 octombrie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a respinge recursul şi a menţine hotărîrile judecătoreşti din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, precum şi încheierile atacate cu recurs. După cum s-a stabilit, conform hotărîrii Comisiei de privatizare a fondului de locuinţe sect. Centru mun. Chişinău nr. 82 din 13 aprilie 1995, Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ au participat la privatizarea apartamentului nr. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău (f.d.26), precum şi încheiat în acest sens contractul de vînzare-cumpărare, transmitere-primire a locuinţei în proprietate privată la data de 07 august 1995, autentificat notarial la 07 noiembrie 1995 şi înregistrat la organul cadastral la 23 noiembrie 1995 (f.d.

33-36). Potrivit certificatului-caracteristică eliberat pentru privatizarea locuinţei, ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău este constituit din două odăi cu suprafaţa locativă de 18,3 mp şi 10,7 mp, precum şi baie, wc-ul, antreul şi bucătăria, suprafaţa totală a imobilului constituind 54,5 mp (f.d.44). Carpeţ Sergheifiind în relaţii de divorţ cu Mihailicenco Galina din anul 1999, prin acţiunea iniţială a solicitat atribuirea lui a 1/3 cotă-parte ideală din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău şi instalarea lui în imobil cu înlăturarea obstacolelor în folosirea acestuia. Conform art. 315 al. (1) şi al. (2) Cod civil, Proprietarul are drept de posesiune, de folosinţă şi de dispoziţie asupra bunului.

Dreptul de proprietate este perpetuu. Dreptul de proprietate este absolut, deoarece este recunoscut titularului său în raporturile cu toţi ceilalţi care sunt obligaţi să nu facă nimic de natură a-l încălca. Instanţele corect au admis pretenţiile lui Carpeţ Serghei şi au decis atribuirea foştilor membri a familiei Carpeţ Serghei, Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ cîte 1/3 cotă-parte ideală din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, în cazul în care intimatul de la desfacerea căsătoriei din anul 1999 a plecat din familie, iar folosirea la moment a bunului proprietate comună în devălmăşie nu este posibilă, în cazul în care ceilalţi coproprietari îi creează obstacole în instalarea şi folosirea bunului.

Conform art. 346 al. (1) Cod civil, fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun. Art. 361 al. (1) şi al. (2) Cod civil stabileşte modul de împărţire a bunurilor proprietate comună pe cote-părţi şi anume - împărţirea bunului proprietate comună pe cote-părţi se face în natură, proporţional cotei-părţi a fiecărui coproprietar. Dacă bunul proprietate comună pe cote-părţi este indivizibil ori nu este partajabil în natură, împărţirea se face prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unui ori a mai multor coproprietari, la cererea lor; vînzarea bunului în modul stabilit de coproprietari ori, în caz de neînţelegere, la licitaţie şi distribuirea preţului către coproprietari proporţional cotei-părţi a fiecăruia dintre ei.

Din conţinutul normei date rezultă că pentru atribuirea bunului în natură unuia dintre coproprietari în schimbul sultei, este necesar acordul ambilor coproprietari, în caz contrar va fi încălcat dreptul de proprietate garantat atît de art. 46 al. (2) din Constituţia Republicii Moldova, cît şi art. 1 protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene pentru Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului. Pe parcursul examinării pricinii Carpeţ Serghei nu şi-a manifestat expres acordul privind modul de împărţire a apartamentului cu atribuirea întregului bun în proprietatea recurentelor în schimbul unei sulte în favoarea intimatului, din care considerente instanţele corect au respins cerinţele lui Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ în partea dată, deoarece nu poate fi realizată transmiterea bunului în natură unuia dintre coproprietari în schimbul sultei şi de retragere a bunului din proprietatea persoanei, contrar voinţei lui.

În susţinerea opiniei date, Colegiul invocă şi hotărîrea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 22 martie 2005 în cazul Brumărescu împotriva României, prin care a fost recunoscută încălcarea art. 1 Protocolul Adiţional la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi a Libertăţilor Fundamentale. Argumentele recurentelor precum că Carpeţ Serghei este bolnav de tuberculoză pulmonară şi consumă zilnic băuturi alcoolice, nu constituie temei de a-l lipsi pe acesta de dreptul de proprietate asupra 1/3 cotă-parte din imobilul litigios, în cazul în care dreptul de proprietate este un drept absolut, garantat, inviolabil, astfel încît nimeni nu poate fi silit de a ceda proprietatea sa.

Vis-a-vis de pretenţiile lui Carpeţ Serghei, instanţa a admis în parte acţiunea lui, în partea ce ţine de atribuirea în proprietatea părţilor a cîte 1/3 cotă-parte ideală din apartament şi obligarea lui Mihailicenco Galina de a nu-i crea obstacole intimatului în instalarea lui în apartament. În rest, cerinţele din acţiunea iniţială au fost respinse. Or, în aceeaşi ordine de idei, Colegiul relevă că Serghei Carpeţ nu a contestat hotărîrile judecătoreşti în partea respingerii acţiunii lui. Deşi Legea privatizării fondului de locuinţe nr. 1324 din 10 martie 1993 prevede posibilitatea achitării costului locuinţei cu utilizarea bonurilor patrimoniale transmise de către rudele de gradul doi (bunei, nepoţi, nepoate, surori şi fraţi drepţi), nu însăşi diferenţiază cotele-părţi pentru participanţii la privatizare.

Or, ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău este supus regimului de proprietate comună în devălmăşie, unde fiecare coproprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-părţi ideale din bunul comun, iar cotele-părţi sînt prezumate a fi egale pînă la proba contrară. În circumstanţele date, instanţele corect au respins cerinţele lui Mihailicenco Galina privind recunoaşterea dreptului de proprietate după aceasta asupra unei cote- părţi în mărime de 34,16 mp din ap. 12 din str. Docuceaev 2/3 mun. Chişinău, pe motiv că a contribuit la achitarea completă a apartamentului şi în baza bonurilor patrimoniale ce i-au fost dăruite de către sora şi nepotul ei. Întemeiat au fost respinse şi pretenţiile lui Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ în partea încasării de la Carpeţ Serghei a cheltuielilor legate de întreţinerea apartamentului, repararea lui etc., or ultimul, după cum s-a stabilit, din anul 1999 nu s-a folosit de imobil, iar conform art. 315 al.

(4) Cod civil, dreptul de folosinţă include şi libertatea persoanei de a nu folosi bunul. Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie conchide de a respinge recursul şi a menţine hotărîrile judecătoreşti. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Mihailicenco Galina şi Natalia Carpeţ.

Se menţine decizia Curţii de ApelChişinău din 10 septembrie 2013 şi hotărîrea Judecătoriei Centru municipiul Chişinău din 29 august 2012 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Carpeţ Serghei împotriva lui Mihailicenco Galina cu privire la atribuirea cotei-părţi din imobil, determinarea modului de folosire a acestuia, instalarea şi înlăturarea obstacolelor în folosirea imobilului şi la cererea reconvenţională a lui Mihailicenco Galina şi Carpeţ Natalia împotriva lui Carpeţ Serghei cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra cotei-părţi din imobil şi partajarea acestuia, încasarea cheltuielilor de întreţinere. Decizia este irevocabilă. Preşedinte, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Iurie Bejenaru Iurie Diaconu Elena Covalenco Galina Stratulat

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.