3ra-64/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: V. Mihaila dosarul nr. 3ra-64/15 instanţa de apel: Sv. Caitaz, A. Nogai, A. Doga ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Popovici Tudor împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica cu privire la conteatarea actului administrativ şi repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun.

Chişinău din 26 mai 2014, c o n s t a t ă La 28 martie 2014 Popovici Tudor a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect.Botanica cu privire la obligarea de a-i recalcula indemnizaţia lunară viageră şi repararea prejudiciului moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că a activat în calitate de judecător, avînd un stagiu de muncă de peste 35 ani şi gradul superior de calificare. Menţionează că în baza Hotărîrii Parlamentului RM din 29 iunie 2007 i-a fost acceptată demisionarea onorată în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă, în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Conform deciziei Comisiei CTAS i-a fost stabilită indemnizaţie lunară viageră în mărime de 90% faţă de salariul mediu plătit judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, cuantumul căreia a fost calculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.35-38, art.148), indemnizaţie pe care o primeşte şi pînă în prezent. Invocă că conform art. 26 alin. (5,6) din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră, în condiţiile prezentei legi.

Dacă judecătorul demisionat are în funcţia de judecător o vechime de cel puţin 20 de ani, beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră neimpozabilă de 80 procente; de la 25 la 30 de ani – de 85 procente; de la 30 la 35 de ani – de 90 procente; de la 35 la 40 de ani – de 95 procente; de la 40 de ani şi mai mult – de 100 procente faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.

În temeiul Legii nr.37 din 07 martie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică, inclusiv judecătorilor, indicate în aliniatele 1 şi 2 ale acestei Legi, le-a fost indexat salariul cu 35%, iar în conformitate cu modificările operate în Legea nr.355-XVI din 23.12.2005, judecătorul Curţii Supreme de Justiţie cu deţinerea gradului superior de calificare, începînd cu 01 ianuarie 2013, a beneficiat de un salariu de 8600 lei, respectiv indemnizaţia lunară viageră, pentru perioada anului, începînd cu luna martie a. 2013, a constituit 7740 lei (8600x90%).

Reclamantul indică că s-a adresat pîrîtului cu cerere prealabilă, însă comisia de stabilire a pensiilor în CTAS Botanica prin decizia sa, i-a refuzat de a efectua recalculare conform Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, începînd cu 01 ianuarie 2014. Consideră reclamantul că Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chişinău urmează să-i recalculeze, începînd cu 01 ianuarie 2014, indemnizaţia lunară reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de prevederile articolului 4 din Legea nr.328/201, ceea ce ar constitui suma de 15210 lei lunar.

De asemenea, reclamantul susţine că, în legătură cu vîrsta înaintată şi necesitatea de cheltuieli suplimentare enorme pentru recuperarea maladiilor dobîndite, aflîndu-se în exercitarea unui serviciu extrem de stresant, la fel şi prin acţiunile de refuz în recalcularea şi plata cuantumului respectiv al indemnizaţiei lunare viagere, aplicarea practicilor discriminatorii şi încălcarea dreptului de proprietate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral evaluat în sumă de 20000 lei. Solicită reclamantul obligarea pîrîtului, Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect. Botanica mun.

Chişinău, să-i recalculeze şi să-i achite indemnizaţie lunară viageră în mărime de 90%, reieşind din salariul mediu lunar plătit judecătorului CSJ în funcţie, începînd cu 01 ianuarie 2014 suma de 15210 lei lunar; începînd cu 01 aprilie 2015 şi 01 aprilie 2016, ţinînd cont de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru a. 2015 şi a. 2016, cînd salariile de funcţie ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin conform art.4 din legea menţionată mai sus. De asemenea, solicită reclamantul încasarea de la pîrît a prejudiciului moral în mărime de 20 000 lei. 2 Prin hotărîrea Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău din 26 mai 2014, acţiunea a fost admisă în parte. S-a obligat Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Botanica, mun.

Chişinău să recalculeze judecătorului demisionat Popovici Tudor indemnizaţia lunară viageră în mărime de 90% reieşind din salariu mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 5 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, care începînd cu 01 ianuarie 2014 constituie 15210 lei lunar; recalcularea indemnizaţiei lunare viagere urmează a fi efectuată judecătorului demisionat Popovici Tudor în acelaşi mod, reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art. 4 şi art. 5 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, începînd cu 01 aprilie 2015 şi de la 01 aprilie 2016, ţinînd cont de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015, pentru anul 2016, astfel pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin.

În rest acţiunea a fost respinsă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus apel. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 23 octombrie 2014 a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Botanica mun. Chişinău din 26 mai 2014. Conform materialelor dosarului instanţa de apel constată că, Popovici Tudor a activat în calitate de judecător avînd un stagiu de muncă de peste 35 ani şi gradul superior de calificare. În baza Hotărîrii Parlamentului RM din 29 iunie 2007 reclamantului i-a fost acceptată demisionarea onorată în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă, în conformitate cu prevederile art.26 din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

La fel, Colegiul instanţei de apel a reţinut că prin Decizia Comisiei CTAS reclamantului i-a fost stabilită indemnizaţie lunară viageră în mărime de 90% faţă de salariul mediu plătit judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, cuantumul căreia fiind calculat în conformitate cu prevederile Legii nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.35-38, art. 148), indemnizaţie pe care o primeşte şi pînă în prezent. Conform Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013, începînd de la 1 ianuarie 2014 salariile judecătorilor au fost majorate.

Concomitent, instanţa de apel a conchis că intimatul-reclamant la 28 februarie 2014 s-a adresat pîrîtuluui cu cerere prealabilă privind recalcularea indemnizaţiei 3 viagere lunare în conformitate cu prevederile art. 4 din Legea cu privire la salarizarea judecătorilor nr.328 din 23.12.2013, însă comisia de stabilire a pensiilor în CTAS Botanica prin decizia nr.230/768 din 21.03.2014, i-a refuzat de a efectua recalcularea solicitată. Colegiul instanţei de apel a constatat că instanţa de fond just a considerat că refuzul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica de a recalcula reclamantului indemnizaţia lunară viageră solicitată contravine legislaţiei în vigoare, fiind neîntemeiat.

Conform art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20.07.1995, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră în condiţiile prezentei legi, iar în conformitate cu prevederile alin. (5) art. 26 din legea menţionată, judecătorul beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.

Avînd la bază Avizului consultativ al Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr.4ac-15 din 10.06.2013 cu privire la modul de punere în aplicare a Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.156 din 14.10.1998 şi art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, instanţa de apel a menţionat că în ceea ce priveşte modalitatea de calcul a pensiei judecătorului, atît pensia, cît şi indemnizaţia lunară viageră a judecătorului în demisie se recalculează, ţinîndu-se cont de salariul mediu al judecătorului în exerciţiu. Astfel decurge şi din prevederile art.2 din Legea cu privire la statutul judecătorului, potrivit cărora judecătorii din toate instanţele judecătoreşti au statut unic şi se disting între ei numai prin împuterniciri şi competenţă.

Or, principiul unitar al statutului de judecător este aplicabil la recalcularea pensiei şi indemnizaţiei lunare viagere, care au aceeaşi origine — asigurarea socială a judecătorului, cu deosebire că indemnizaţia lunară viageră se plăteşte la plecarea onorabilă a judecătorului din funcţie, fiind la discreţia acestuia de a alege între pensie şi indemnizaţia lunară viageră.

Instanţa de apel a menţionat că instanţa de fond corect a considerat lipsite de raţionament juridic afirmaţiile pîrîtlui privind respingerea cererii de recalculare a indemnizaţiei lunare viagere judecătorului demisionat Popovici Tudor, concluzionînd că în conformitate cu Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.27 din 20.12.2011 privind controlul constituţionalităţii unor legi de modificare a condiţiilor de asigurare cu pensii şi alte plăţi sociale pentru unele categorii de salariaţi au fost declarate neconstituţionale prevederile art. II şi punctele 7,9 ale art. III din Legea nr.56 din 09.06.2011 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în partea referitoare la art.46 (1) al Legii nr.l56-XIV din 14.10.1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

4 În conformitate cu art. 4 alin. (4) din Legea 328 din 23.12.2013, salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani - în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie. Conform Hotărîrii Guvernului nr.1000 din 13.12.2013, cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2014 constituie 4225 lei. Astfel, reieşind din cele expuse, instanţa de apel a apreciat ca fiind juste concluziile instanţei de fond că recalcularea indemnizaţiei lunare viagere urmează a fi efectuată în cuantumul salariului judecătorului Curţii Supreme de Justiţie care constituie, începînd cu 01 ianuarie 2014, suma de 16 900 lei (42251 ei - salariul mediu lunar pe economie x 5,0 - vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani= 21 125 lei x 80%).

Reieşind din prevederile art. 10 din Dispoziţiile finale şi tranzitorii ale Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 acest calcul se modifică ulterior după cum urmează: de la 1 aprilie 2015, salariile de funcţie ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 80% din salariile de funcţie prevăzute la articolul 4; de la 1 aprilie 2016, salariile de funcţie ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90% din salariile de funcţie prevăzute la articolul 4. În atare ordine de idei, instanţa de apel a concluzionat că instanţa de fond just a considerat că începînd cu 01.01.2014, intimatului/reclamant Popovici Tudor urmează să-i fie plătită indemnizaţia lunară viageră în mărime de 15 210 lei (16 900 lei x 90%).

Colegiul instanţei de apel a calificat drept corectă concluzia primei instanţe în vederea admiterii pretenţiei reclamantului/intimat privind obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Botanica, mun. Chişinău să recalculeze judecătorului demisionat Popovici Tudor indemnizaţia lunară viageră în mărime de 90% reieşind din salariu mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art.4 şi art.5 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23.12.2013, care începînd cu 01.01.2014 constituie 15 210 lei lunar.

Instanţa de apel a remarcat că, recalcularea indemnizaţiei lunare viagere urmează a fi efectuată judecătorului demisionat Popovici Tudor în acelaşi mod, reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile art.4 şi art.5 din Legea privind salarizarea judecătorilor nr.328 din 23.12.2013, începînd cu 01.04.2015 şi de la 01.04.2016, ţinînd cont de salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2015 şi, respectiv, pentru anul 2016, astfel pînă cînd salariile judecătorilor vor fi plătite în cuantum deplin. 5 La 21 noiembrie 2014 CNAS a depus recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii.

În motivarea recursului recurentul a invocat că instanţele de judecată la emiterea hotărîrilor au aplicat eronat normele de drept material. În acest sens, recurentul invocă că în conformitate cu prevederile art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, de indemnizaţia lunară viageră poate beneficia doar judecătorul demisionat şi aceasta se stabileşte procentual în dependenţă de vechimea în muncă al acestuia reieşind din salariu mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Ceea ce presupune că se include indexarea salariului doar la momentul stabilirii iniţiale a indemnizaţiei respective. Invocă că redacţia anterioară a Legii menţionate prevede expres că indemnizaţia lunară viageră se recalculează ţinîndu-se cont de mărimea salariului judecătorului în exerciţiu.

Însă, prin Legea nr. 56 din 09 iunie 2011 prevederile art. 26 s-au modificat şi ulterior prin hotărîrea Curţii Constituţionale nr. 27 din 20 decembrie 2011 aceste prevederi au fost declarate neconstituţionale. Menţionează că după declararea neconstituţionalităţii prevederilor art. 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului în redacţia Legii nr. 56 din 09 iunie 2011 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, a fost adoptată Legea nr. 153 din 12 iulie 2012 prin care a propus o nouă soluţie legislativă pentru art. 26 din Legea nr. 544 din 20 iulie 1995, care este în vigoare la moment şi care se aplică doar la calcularea iniţială a indemnizaţiei viagere, nu şi la recalcularea acesteia după data stabilirii, Respectiv, în opinia recurentului nu există temei juridic pentru efectuarea recalculării indemnizaţiei lunare viagere.

Totodată, recurentul consideră cp prima instanţă şi instanţa de apel în mod neîntemeiat a obligat CNAS-ul la recalcularea indemnizaţiei lunare viagere pentru viitor, deoarece aceste relaţii la care se impune CNAS nu există, sunt nişte relaţii de viitor care pot surveni sau nu, depinzînd de careva factori ce se vor produce în viitor. Din aceste considerente, în opinia recurentului este prematur de a-i impune careva obligaţii asupra unor relaţii şi fapte juridice neexistente la moment, producerea cărora nu este certă că va exista. Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil.

În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. 6 Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC. Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că argumentele formulate în recurs se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei.

Instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC. Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor.

Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respins. Or recursul, exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova ca inadmisibil.

7 În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 8