3ra-1294/14 — Contestarea actului administrativ

dosarul nr. 3ra-1294/14 prima instanţă: S. Lazari instanţa de apel: N. Cernat, A. Pahopol, A. Gavriliţa ÎNCHEIERE 30 octombrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Sergiu împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani privind contestarea inacţiunii, obligarea la efectuarea recalculării indemnizaţiei lunare viagere şi compensarea prejudiciului moral cauzat, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, c o n s t a t ă La 07 martie 2014 Rotari Sergiu s-a adresat în instanţa de judecată cu acţiune împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Buiucani (în continuare C.T.A.S.

sec. Buiucani), solicitînd, începînd cu 01.01.2014 recalcularea indemnizaţiei lunare viagere în mărime de 95% din salariul mediu plătit la moment judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu art. 4 alin. (4) lit. b) al Legii nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor, precum şi încasarea prejudiciului moral în sumă de 30000 lei. În motivarea acţiunii Rotari Sergiu a indicat că, a activat în calitate de judecător peste 38 de ani în instanţele judecătoreşti de diferit nivel, din ianuarie 1985 în calitate de judecător al Judecătoriei Supreme a R.S.S.M. iar apoi în calitate de Judecător al Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, iar din 2003, prin transfer, în calitate de vice-preşedinte al Curţii de Apel Bălţi.

La 23.11.2006 a demisionat în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă, iar dat fiind faptul că, are în funcţia de judecător o vechime de peste 35 de ani, în conformitate cu art. 26 din Legea cu privire la statutul judecătorului beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 95% faţă de salariul mediu plătit în funcţia din care a demisionat, indemnizaţie care a fost determinată prin hotărîrea din 11.06.2007 a Curţii de Apel Chişinău, menţinută prin decizia irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova. La 12.02.2014 a adresat C.T.A.S. sec. Buiucani o cerere, prin care a solicitat recalcularea indemnizaţiei lunare viagere de care beneficia în conformitate cu majorarea salariilor stabilite persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică în sectorul bugetar.

Deoarece ultima a ignorat cererea adresată acesteia, reieşind din prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23.12.2013, prin care salariile judecătorilor au fost majorate prin indexarea lor raportată la salariul mediu pe economie, începînd cu 01.01.2014, solicită obligarea la recalcularea şi achitarea indemnizaţiei lunare viagere începînd cu 01.01.2014. Menţionează că, conform art. 4 alin. (1) din Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23.12.2013, salariul de funcţie al judecătorului se stabileşte în funcţie de nivelul instanţei judecătoreşti la care acesta îşi desfăşoară activitatea şi de vechimea în muncă în funcţia de judecător, iar art. 4 alin. (4) lit.b) din legea nominalizată prevede că, salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani.

Prin Hotărîrea Guvernului nr. 1000 din 13.12.2013 a fost aprobat salariul mediu pe economie, prognozat pentru anul 2014 în mărime de 4225 lei pentru utilizare în modul stabilit de legislaţie. Mai menţionează reclamantul că, conform prevederilor art. 26 alin. (4) din Legea nr. 544-XIII din 20.07.1995 cu privire la statutul judecătorului (în redacţia Legii nr.153 din 05.07.12) stabileşte, că judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră, în condiţiile prezentei legi, iar alin.(5) din aceeaşi lege, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă sau la o indemnizaţie lunară viageră.

Totodată potrivit art. 26 alin.(6) din legea indicată supra stabileşte că, dacă judecătorul demisionat are în funcţia de judecător o vechime de la 35 la 40 de ani, el beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 95% faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător în exerciţiu, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Prin urmare, neefectuarea recalculării indemnizaţiei lunare viagere ce i se cuvine este incompatibilă totalmente cu normele nominalizate anterior, C.T.A.S. sec. Buiucani fiind obligată din oficiu să efectueze recalcularea pretinsă. Solicită de a obliga C.T.A.S. sec. Buiucani recalcularea, începînd cu 01.01.2014 şi achitarea indemnizaţiei lunare viagere în mărime de 95% din salariul mediu plătit la moment judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în conformitate cu art. 4 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 328 din 23.12.2013 privind salarizarea judecătorilor.

Deoarece refuzul C.T.A.S. sec. Buiucani de a recalcula şi a a2c hita indemnizaţia lunară viageră reieşind din majorarea salariilor stabilite judecătorilor în funcţie este ilegal, solicită încasarea sumei de 30000 lei cu titlu de compensare a prejudiciului moral cauzat prin aceste acţiuni. Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 09 aprilie 2014 s-a admis parţial cererea de chemare în judecată depusă de Rotari Sergiu, s-a obligat C.T.A.S. sec. Buiucani să recalculeze începînd cu 01.01.2014, indemnizaţia lunară viageră în mărime de 95% din salariul mediu lunar plătit judecătorului în funcţie din cadrul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile legii privind salarizarea judecătorilor nr. 329 din 23.12.2013 ţi s-a încasat din contul C.T.A.S.

sec. Buiucani în beneficiul lui Rotari Sergiu suma de 10000 lei ca compensare a prejudiciului moral, în rest cerinţele s-au respins. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de Casa Naţională de Aigurări Sociale, s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani mun. Chiţinău din 09 aprilie 2014. La 12 august 2014 reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 15 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii ca nefondată.

În motivarea recursului reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta a invocat că instanţele inferioare au interpretat în mod eronat Legea nr. 544 din 20.07.1995 or, în conformitate cu prevederile art. 26 alin.(5) (abrogat din 16.05.2014) din legea menţionată, dacă judecătorul demisionat are o vechime în funcţia de judecător cel puţin 20 de ani, acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră de 80% de la 25 la 30 ani – 85%; de la 30 la 35 ani – de 90%; de la 35 la 40 de ani – de 95%; de la 40 de ani ţi mai mult – de 100% faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului.

Consideră că în aţa mod, art. 26 prevedea doar posibilitatea de stabilire a indemnizaţiei lunare viagere ţi de indexare a acesteia ţi din aceste considerente indemnizaţia lunară viageră a judecătorilor urma să fie recalculată doar în cazul cînd salariul judecătorilor se indexa, or prin Legea nr. 329 din 23.12.2013, salariile judecătorilor au fost majorate ţi respectiv majorarea salariului ţi indexarea salariului nu reprezintă unul ţi acelaţi înţeles. În privinţa prejudiciului moral menţionează că, Rotari Sergiu în cererea despre compensarea prejudiciului moral urma să indice de către cine, în ce circumstanţe ţi în baza căror acţiuni i-au fost cauzate suferinţele morale, prin ce se manifestă acestea.

Totodată pornind de la faptul că, legea nu stipulează limita maximă a compensaţiei băneţti pentru prejudiciul moral cauzat aceasta pune în pericol bugetul asigurărilor sociale. Mai mult că atît consideră că, conform art. 1404 alin.(5) din Codul Civil, autoritatea publică nu răspunde pentru prejudiciul cauzat prin adoptarea unui act normativ sau omisiunea de a-l adopta, sau prin omisiunea de a pune în aplicare o lege. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii c3iv ile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. în conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursul declarat nu se încadrează în temeiurile prevăzute la normele de drept citate. 4 Argumentul invocat în recurs precum că, instanţa de apel a aplicat eronat Legea nr. 544 din 20.07.1995 nu poate fi reţinut, în acest sens instanţele inferioare dînd o interpretare corectă legii nominalizate în contextul circumstanţelor constatate iar obiecţiile, pur declarative, cu privire la compensarea prejudiciului moral, constituie un punct de vedere al recurentului care nu se incadrează în temeiurile de declarare a recursului. Astfel, instanţa de recurs notează că reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta nu a invocat nici un argument în vederea ilegalităţii deciziei instanţei de apel.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererii de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta ca inadmisibil. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Maria Borta, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan 5