- Dosarul nr.
- 3ra-1288/14
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 5 noiembrie 2014
- Părțile
- Pascari Anastasia vs CTAS Buiucani
- Pe scurt
- Temeiurile declarării recursului
3ra-1288/14 — Recalcularea îndemnizaţiei lunare viagere
Judecătoria sect. Buiucani Dosarul nr. 3ra-1288/14 Mun. Chişinău Judecător: S. Lazări Curtea de Apel Chişinău Judecători: S. Caitaz, A. Nogai, A. Doga Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 05 noiembrie 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii: Sveatoslav Moldovan, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pascari Anastasia către Casa Naţională de Asigurări Sociale privind recalcularea îndemnizaţiei lunare viagere, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014, CONSTATĂ : La 04.02.2014 Pascari Anastasia a depus cerere de chemare în judecată către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani, mun.
Chişinău, solicitînd încasarea diferenţei dintre indemnizaţia stabilită legal şi cea achitată de fapt pentru perioada anului 2013 în mărime totală de 23 940 lei, obligarea CTAS Buiucani, mun.
Chişinău, de a-i recalcula şi a-i achita indemnizaţia lunară viageră în mărime de 95 %, reieşind din salariul lunar plătit judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, ţinîndu-se cont de indexarea salariului, în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 329 din 23.12.2013, după cum urmează: începînd cu 01 ianuarie 2014 - în mărime de 16 055 lei lunar, începînd cu 01 aprilie 2015 şi de la 01 aprilie 2016 - ţinînd cont de salariul mediu lunar pe economie pentru anii 2015 şi, respectiv, 2016, încasarea prejudiciului moral în mărime de 15 000 lei . În motivarea acţiunii reclamanta a indicat, că a activat în calitate de judecător începînd cu 12.04.1976 şi pînă în anul 2012. În iunie 2012, în legătură cu atingerea plafonului de vîrstă, a demisionat din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.
Potrivit art. 26 alin. (4) al Legii cu privire la statutul judecătorului, judecătorul demisionat are dreptul la pensie pentru vechime în muncă, sau la o indemnizaţie lunară viageră în condiţiile Legii. Art. 26 alin. (5) al aceleiaşi Legi prevede că, dacă judecătorul demisionat are o 1 vechime în funcţia de judecător de 20 ani, acesta beneficiază de o indemnizaţie lunară viageră neimpozabilă de 80 procente; de la 25 la 30 de ani - de 85 procente; de la 30 la 35 de ani - de 90 procente; de la 35 la 40 de ani - de 95 procente; de la 40 de ani şi mai mult - de 100 procente faţă de salariul mediu plătit în funcţia respectivă de judecător, ţinîndu-se cont de indexarea salariului. Totodată, alin. (6) al aceluiaşi articol stabileşte, că judecătorul este considerat demisionat atîta timp, cît respectă prevederile art.8, păstrează cetăţenia R.Moldova şi nu comite fapte ce discreditează justiţia sau compromit cinstea şi demnitatea de judecător.
Ţinînd cont de normele legale enunţate mai sus, ei i s-a stabilit o indemnizaţie lunară viageră în proporţie de 95 % din salariul mediu al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie, în mărime de 6175 lei lunar. În temeiul Legii pentru modificarea şi completarea Legi nr. 355-XVI din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, persoanelor care deţin funcţii de demnitate publică, inclusiv judecătorilor, le-a fost indexat salariul cu 33%. Începînd cu 01.01.2013 judecătorul Curţii Supreme de Justiţie a beneficiat de un salariu de 8 100 lei. La calcularea pensiei şi Indemnizaţiei lunare viagere se i-a în calcul şi suplimentul pentru gradul de calificare. Judecătorul Pascari A. deţine gradul superior de calificare.
Astfel, salariul mediu în a. 2013 al judecătorului în exerciţiu al Currţii Supreme de Justiţie, cu acelaşi grad de calificare, a constituit 8 600 lei. Aplicînd prevederile legale invocate mai sus, indemnizaţia lunară viageră pentru perioada a.2013 a constituit 8170 lei (8600 lei x 95%). CTAS i-a achitat însă în decursul a. 2013 indemnizaţia lunară în mărime de 6175 lei, adică cu 1 995 lei pe lună mai puţin decît prevedea legea. Astfel, consideră reclamanta, CTAS urmează să-i achite diferenţa dintre Indemnizaţia stabilită legal şi cea achitată de fapt pentru perioada a. 2013 în mărime totală de 23 940 lei.
De asemenea reclamanta indică, că în conformitate cu Legea privind salarizarea judecătorilor nr. 328 din 23.12.2013, începînd cu 1 ianuarie 2014, salariile judecătorilor au fost majorate prin indexarea lor raportată la salariul mediu pe economie.Potrivit art.4 alin. (1) din Legea 328/23.12.2013, salariul de funcţie al judecătorului se stabileşte în funcţie de nivelul instanţei judecătoreşti la care acesta îşi desfaşoară activitate şi de vechimea în mucă în funcţia de judecător.Alin. (4) al aceluiaşi articol prevede, că salariul de funcţie al judecătorului din cadrul Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte în cuantum de: a) 4,8 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de pînă la 16 ani; b) 5,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul care are o vechime în muncă în funcţia de judecător de peste 16 ani.
Prin Hotărîrea Guvernului R. Moldova nr. 1000 din 13.12.2013 s-a aprobat 2 cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru a. 2014, în mărime de 4 225 lei. Reieşind din prevederile legale menţionate reclamanta Pascari A. consideră că CTAS Buiucani trebuie să-i recalculeze indemnizaţia viageră începînd cu 01.01.2014 reieşind din salariul mediu lunar achitat judecătorului Curţii Supreme de Justiţie în funcţie (16 900 lei şi să-i achite o indemnizaţie lunară viageră în mărime de 16 055,0 lei . Întemeindu-şi pretenţiile în baza art.art.1398, 1422- 1423 CC, reclamanta solicită încasarea de la CTAS Buiucani, mun. Chişinău şi a prejudiciului moral cauzat, pe care-1 estimează la suma de 15 000 lei.
Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 10 martie 2014 acţiunea înaintată de Pascari A. a fost admisă parţial. Instanţa a obligat CTAS Buiucani, mun. Chişinău la recalcularea şi achitarea Indemnizaţiei lunare viagere reclamantei Pascari A. în mărime de 95 % din salariul mediu lunar plătit judecătorului în funcţie din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, cu indexarea salariului în conformitate cu prevederile Legii privind salarizarea judecătorilor nr. 329 din 23.12.2013, după cum urmează: începînd cu 01 ianuarie 2014 - în mărime de 16055 lei lunar, începînd cu 01 aprilie 2015 şi de la 01 aprilie 2016 - în conformitate cu salariul mediu lunar pe economie, stabilit pentru a.2015 şi a. 2016; a încasa în beneficiul reclamantei Pascari A. din contul CTAS Buiucani, mun.
Chişinău diferenţa de 23 940 lei dintre Indemnizaţia lunară viageră achitată faptic şi Indemnizaţia cuvenită pentru a. 2013, prejudiciul moral în mărime de 7500 lei şi 3000 lei cheltuieli de asistenţă juridică . Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond s-a bazat pe cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare şi nemijlocită a tuturor probelor prezente şi apreciate din punct de vedere al pertinenţei, admisibilităţii, veridicităţii iar în ansamblu a constatat cu certitudine că, cerinţele invocate în acţiune, se încadrează în prevederile legii. La 03.04.2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii înaintate de Pascari A. către CTAS Buiucani, mun.
Chişinău ca fiind neîntemeiată. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014 s-a respins apelul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 10 martie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.
Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Casa Naţională de Asigurări 3 Sociale a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanţei de apel din 19.06.2014 şi a hotărîrii instanţei de fond din 10.03.2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.
Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.
Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.
Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 19 iunie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Pascari Anastasia către Casa Naţională de Asigurări Sociale privind recalcularea îndemnizaţiei lunare viagere, repararea prejudiciului material şi moral. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iuliana Oprea 5