3ra-90/15 — Contestarea actului administrativ

prima instanţă: L. Ouş dosarul nr. 3ra-90/15 instanţa de apel: L. Popova, M. Moraru, A. Panov ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea, Iurie Bejenaru, examinînd chestiunea admisibilităţii recursului declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocaru Valeriu împotriva Casei Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău, intervenienţi accesorii Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Ministerul Mediului al R. Moldova cu privire la anularea deciziei nr.6 din 16.01.2014, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi menţinută hotărîrea Judecătoriei Ciocana mun.

Chişinău din 24 iunie 2014, c o n s t a t ă La 14 martie 2014 reclamantul Cojocaru Valeriu a depus cerere de chemare în judecată către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău, intervenienţi accesorii Casa Naţională de Asigurări Sociale şi Ministerul Mediului al R. Moldova, solicitînd anularea deciziei nr.6 din 16.01.2014, cu obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Ciocana de a-i stabili reclamantului stagiul de cotizare ca funcţionar public şi a-i calcula pensia începînd cu 02.01.2014 şi încasarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acţiunii reclamantul a invocat, că la data de 16.01.2014 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău a adoptat decizia nr. 6, prin care reclamantului Cojocaru Valeriu i-a fost refuzat în stabilirea pensiei ca funcţionar public, invocat fiind neconfirmarea stagiului special de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani.

Reprezentanţii CTAS sect. Ciocana, mun. Chişinău au reţinut confirmarea de către subsemnat a unui stagiu special de cotizare de 10 ani 06 luni şi 17 zile, fiind excluse din calcul perioadele 01.01.1999- 18.06.1999 şi 30.12.1999-31.12.2003 pe motiv, că datele referitor la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, calculate şi transferate de către Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi de către Ministerul Mediului nu se regăsesc la contul personal al subsemnatului, nefiind prezentate declaraţiile persoanelor asigurate REV-5 de către angajator. Adresîndu-se cu cerere prealabilă organului ierarhic superior privind revocarea deciziei CTAS sec. Ciocana, mun.

Chişinău nr.6 din 16.01.2014 şi obligarea subdiviziunii teritoriale de a-i stabili pensia ca funcţionar public, prin scrisoarea CNAS nr. V-C-189/14 din 28.02.2014, contestaţia a fost respinsă ca neîntemeiată. Reclamantul consideră că Decizia nr. 6 din 16.01.2014 privind refuzul în stabilirea pensiei ca funcţionar public este una ilegală şi pasibilă de a fi anulată, deoarece în baza reglementărilor legale el, ca asigurat, are dreptul la pensie. Prin hotărîrea Judecătoriei Ciocana, mun. Chişinău din 24 iunie 2014, a fost admisă acţiunea, dispunîndu-se anularea deciziei nr.6 din 16.01.2014 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chişinău; obligarea Casei Teritoriale de Asigurări sociale Ciocana, mun.

Chişinău de a-i stabili lui Cojocaru Valeriu stagiu de cotizare ca funcţionar public cu calcularea pensiei corespunzătoare începînd cu data de 02.01.2014. S-a încasat de la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chişinău în beneficiul lui Cojocaru Valeriu cheltuielile de judecată legate cu achitarea serviciilor de asistenţă juridică în mărime de 3000 lei şi 31,40 lei cheltuieli de judecare a pricinii legate de citarea şi chemarea părţilor în instanţă. Nefiind de acord cu hotărîrea primei instanţe, Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus apel, solicitînd casarea acesteia, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale şi menţinută hotărîrea primei instanţe.

Instanţa de apel, verificînd legalitatea hotărîrii instanţei de fond, a constatat că la data de 16.01.2014 Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana, mun. Chişinău a adoptat decizia nr. 6, prin care reclamantului Cojocaru Valeriu i s-a refuzat în stabilirea pensiei ca funcţionar public, motivul invocat fiind neconfirmarea stagiului special de cotizare în serviciul public de cel puţin 15 ani (f.d. 27). Reprezentanţii Casei Teritorialei de Asigurări Sociale Ciocana mun.

Chişinău au reţinut confirmarea de către reclamant a unui stagiu special de cotizare de 10 ani şi 06 luni şi 17 zile, fiind excluse din calcul perioadele 01.01.1999- 18.06.1999 şi 30.12.1999- 31.12.2003, pe motiv că datele referitor la contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii, calculate şi transferate de către Ministerul 2 Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi de către Ministerul Mediului nu se regăsesc la contul personal al asiguratului-reclamant, nefiind prezentate declaraţiile persoanelor asigurate REV-5 de către angajator pentru întreaga entitate. Instanţa de apel a menţionat că, prin acţiunea intentată, reclamantului Cojocaru Valeriu a solicitat anularea deciziei nr.6 din 16.01.2014 emisă de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana mun.

Chişinău şi obligarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana mun. Chişinău de a-i stabili stagiu de cotizare ca funcţionar public cu calcularea pensiei corespunzătoare începînd cu data de 02.01.2014. Astfel prima instanţă s-a pronunţat în favoarea admiterii integrale a acţiunii. Pentru a emite soluţia enunţată, instanţa de fond a reţinut că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor foştilor angajatori aferente prezentării declaraţiilor persoanelor asigurate pentru toţi angajaţii nu-i poate fi imputată asiguratului Cojocaru Valeriu. Instanţa de apel a considerat soluţia instanţei de judecată cu privire la admiterea integrală a acţiunii, întemeiată, ce corespunde normelor de drept material şi cumulului de dovezi anexate la materialele pricinii.

Reprezentantul Casei Naţionale de Asigurări Sociale nu neagă faptul achitării efective a contribuţiei sociale, şi refuzul includerii perioadelor vizate de timp în stagiul de cotizare, însă a indicat faptul că ex-angajatorii subsemnatului nu şi-au executat obligaţia legală relativă transmiterii declaraţiilor corespunzătoare pentru salariaţii săi. În acest context, s-a reţinut şi faptul, că apelantul susţine că dreptul subsemnatului la pensie de funcţionar public va putea fi reexaminat pe măsura prezentării declaraţiilor REV-5 de către angajatori pentru întreaga entitate.

O asemenea condiţionare a recunoaşterii dreptului subsemnatului la pensie de funcţionar public vine în contradicţie cu prevederile Legii nr.156 din 14.10.1998 „privind pensiile de asigurări sociale de stat”, deoarece legiuitorul a stabilit în termeni expreşi faptul, că atît „contribuţia de asigurări sociale”, cît şi „venitul asigurat” se determină individual pentru fiecare asigurat în parte şi nicidecum colectiv. Dispoziţii similare fiind regăsite şi în art. 1 din Legea nr.489 din 08.07.1999 „Privind sistemul public de asigurări sociale”. Instanţa de apel a respins argumentele apelantului, precum că instanţa de fond a ignorat prevederile art.7 nr. 156 din 14.10.1998 „Privind pensiile de asigurări sociale de stat”, dispoziţii legale care sunt în sensul că dovada stagiului de cotizare se calculează pe baza datelor din codul personal al asiguratului.

Potrivit art. 1 din Legea citată, prin „asigurat” se înţelege persoana fizică în vîrsta aptă 3 pentru muncă cu domiciliul sau e şedinţa în Republica Moldova, înregistrată în calitate de contribuabil la fondul asigurărilor sociale pentru a beneficia de pensie proporţional contribuţiilor achitate, iar în corespundere cu cele statuate la art.5 stagiul de cotizare însumează toate perioadele contributive. De aici, condiţia obligatorie instituită de către legiuitor pentru includerea unei perioade de timp determinată în „stagiul de cotizare” constă în achitarea efectivă a contribuţiei la fondul de pensii. În acest context, sunt relevante şi prevederile art.29 al Legii nr.489 din 08.07.1999 „privind sistemul public de asigurări sociale”, care prevede expres, că nedepunerea contribuţiei de asigurări sociale de către angajator nu afectează plata drepturilor cuvenite asiguraţilor.

La 05 decembrie 2014 Casa Naţională de Asigurări Sociale a depus recurs, solictînd admiterea recursului şi casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu pronunţarea unei noi hotărîri de respingere a acţiunii. În motivarea recursului s-a invocat că în stagiul de cotizare de funcţionar public precum şi stagiul general de cotizare al intimatului, nu a fost inclusă perioadele de activitate pe anii 1999 -2003, realizaţi la Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi în cadrul Ministerului Mediului. Anii de activitate 1999 - 2003, nu au fost incluşi în stagiul de cotizare pe motivul că în contul personal de asigurări sociale al intimatului Cojocaru Valeriu, nu se regăsesc datele privind achitarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat pentru anii menţionaţi.

Se invocă că, angajatorii reclamantului - Ministerul Dezvoltării Teritoriului, Construcţiilor şi Gospodăriei Comunale şi Ministerul Mediului, nu şi-au onorat obligaţiunile legale de a transmite la Casa Naţională declaraţiile persoanelor asigurate pentru angajaţii săi inclusiv pentru intimat, pe perioada anilor sus indicaţi. La 12 ianuarie 2015 Valeriu Cojocaru prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, invocînd dezacordul cu recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitînd respingerii acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate. La 14 ianuarie 2015 Ministerul Mediului a R. Moldova prin intermediul cancelariei a depus o referinţă, invocînd dezacordul cu recursul declarat de Casa Naţională de Asigurări Sociale, solicitînd respingerii acestuia, cu menţinerea hotărîrii contestate.

Examinînd temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat este inadmisibil. 4 În conformitate cu art.432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4) CPC. Completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Astfel, analizînd actele cauzei Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ constată că, argumentele recurenţilor se limitează la situaţia de apreciere de către instanţele ierarhic inferioare a circumstanţelor de fapt a cauzei. Instanţele judecătoreşti au examinat pricina sub toate aspectele, au verificat şi au apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale, în esenţa lor, sînt similare argumentelor invocate atît în prima instanţă cît şi în instanţa de apel şi sînt expuse asupra circumstanţelor de fapt şi nu de drept, cărora instanţa de apel le-a dat o apreciere corectă, avînd la bază cumulul de dovezi administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, apreciate conform cerinţelor art. 130 CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin.(2), (3) şi (4) CPC, fără a se examina temeinicia lor. Pe cînd, alte argumente invocate în recurs nu au relevanţă, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate şi urmează a fi respinse, or recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se numai legalitatea deciziei dar nu şi temeinicia în fapt.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează că conform jurisprudenţei CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocat în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanţa de apel s-a pronunţat în mod corespunzător. 5 Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul declarat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iuliana Oprea Iurie Bejenaru 6