3ra-85/15 — Contestarea actelor administrative.

Dosarul nr. 3ra-85/15 Prima instanţă: Marina Anton Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecător: Svetlana Novac Judecătorii: Galina Stratulat, Iurie Bejenaru, Oleg Sternioală şi Tatiana Vieru, examinînd recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni împotriva Biroul Vamal Chişinău privind contestarea actelor administrative, împotriva hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, prin care acţiunea înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a fost respinsă ca neîntemeiată.

ACONSTATAT : La 13 aprilie 2012 Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Biroul Vamal Chişinău privind contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii a indicat că, în baza ordinului de control nr. 55 din 20 martie 2012, colaboratorii Biroului Vamal Chişinău, începînd cu 27 martie 2012 au efectuat controlul ulterior prin post-vămuire vizînd corectitudinea plasării mărfurilor în capitalul social al Întreprinderii Mixte „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni.

A mai precizat reclamanta că potrivit concluziei din nota de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 s-a constatat că „… în urma constatării iregularităţilor vamale urmează să fie recalculate şi încasate drepturile de import în sumă de 17909458,30 1 lei, pentru mărfurile importate beneficiind neîntemeiat de facilităţile la plata TVA, deoarece au fost importate materiale de construcţie şi nu active materiale cu un termen de exploatarea de peste un an…”. Consideră reclamanta că nota de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi decizia de regularizare nr. 135/060412 din 06 aprilie 2012 întocmite de către Biroul Vamal Chişinău sunt ilegale deoarece modalitatea de declarare şi vămuire a utilajului (materialelor) tehnologic destinat construcţiei fabricii de producere a ambalajului din sticlă a fost certificată prin autorizaţia nr. 06-1-6-510/1772 din 13 martie 2008 de către Serviciul Vamal (f.d.

32). Solicită reclamantul anularea notei de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi a deciziei de regularizare nr. 135/060412 din 06 aprilie 2012 întocmite de către Biroul Vamal Chişinău, suspendarea actelor administrative contestate pînă la soluţionarea definitivă a cauzei. La 30 mai 2012, Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a înaintat în instanţa de judecată o acţiune împotriva Biroul vamal Chişinău cu privire la contestarea actelor administrative. În motivare acţiunii reclamanta a indica că Biroul vamal Chişinău a efectuat control ulterior prin audit post-vămuire vizând corectitudinea plasării mărfurilor în capitalul social al Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni.

În rezultatul controlului au fost emise actul nr. 25 din 04 mai 2012 de audit post- vămuire şi decizia de regularizare nr. 153 din 04 mai 2012 în care s-a indicat asupra recalculărilor şi încasării drepturilor de import în sumă de 15.108.991,63 lei (TVA - 9.672.371,97 lei, penalitatea - 5.436.619,66 lei). Consideră reclamanta ca actul nr. 25 din 04 mai 2012 de audit post-vămuire şi decizia de regularizare nr.153 din 04 mai 2012 întocmite de Biroul Vamal Chişinău sunt ilegale deoarece importul bunului în litigiu a fost autorizat de autoritatea centrală a Serviciului Vamal, precum şi faptul că acest import a fost efectuat în condiţiile legii şi Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale aprobat de Guvern, iar legalitatea contabilizării bunului importat a fost asigurată de prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate aprobat prin ordinele Ministerului Finanţelor.

Solicită reclamanta Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni anularea actului de audit post-vămuire nr. 25 din 04 mai 2012 şi a deciziei de regularizare nr. 153 din 04 mai 2012. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 20 septembrie 2012, s-a admis demersul reprezentantului reclamantei Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, fiind dispusă conexarea pricinilor civile nr.3-1012/12 şi nr.3- 1533/12 într-un singur proces, cu atribuirea nr.3-1012/12.

Reclamanta în susţinerea acţiunii a mai invocat că potrivit contractului nr. TGA- 88-2007 din 14 noiembrie 2007, încheiat între Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni şi „PBPH Techglass SP z.o.o.” (cu sediul în Polonia) şi respectiv, contractul încheiat între Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” 2 Societate pe Acţiuni şi „OOO MD Grupp” (cu sediul în Ukraina) din 12 martie 2008, a procurat un echipament integru, denumit „cuptor de topit sticlă”, având în componenţa sa anumite elemente tehnice necesare pentru asamblarea acestuia. Aceste componente au fost reflectate în termenii expreşi în anexele la contract.

Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a precizat că nu a fost posibil de importat acest bun în baza unei declaraţii unice din cauza dimensiunilor mari, astfel solicitându-i Serviciului Vamal, autorizarea vămuirii pe părţi componente a utilajului şi materialelor destinate asamblării cuptorului de topit sticlă. În acest sens, a fost expediată la sediul pârâtului o cerere prin care reclamanta a cerut acordul organului vamal să demareze procedura de import a utilajului pe părţi. Fiind primită notificarea nr. 510/1772 din 13 martie 2008, ce a avut ca efect, în opinia reclamantei, autorizarea vămuirii utilajului şi materialelor destinate asamblării „cuptorului de topit sticlă”, ca active materiale destinate includerii în capitalul social.

Dovada introducerii bunului importat în capitalul social al întreprinderii, „Glass Container Prim Plus” S.R.L (fondator 100% Î.M „Glass Container Prim” S.A) l-a constituit decizia Camerei Înregistrării de Stat, emisă la 03 iunie 2008, în rezultatul căreia s-a majorat capitalul social al societăţii nou create. A mai precizat reclamanta că potrivit prevederilor art. 21 alin. (l), coroborat cu art. 22 alin. (3) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, capitalul social al societăţii, constituie aporturile asociaţilor ce reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le deţină societatea, astfel Camera înregistrării de Stat, dispunând majorarea capitalului social, a constatat că, activele materiale introduse constituie un bun integru, nefiînd incompatibilităţi în acest sens.

Susţine reclamanta că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 903 din 21 noiembrie 2012, întocmit de Centru de Expertize Independente, specifică „materialele refractare importate constituie parte componentă a utilajului tehnologic-cuptor pentru topirea sticlei şi au fost utilizate, conform destinaţiei”, pentru asamblarea cuptorului de topit sticlă, acestea nefiind aplicabile pentru construcţia altor bunuri. Reclamantul a precizat faptul că reieşind din caracteristicile tehnice al importului, marfa cade sub incidenţa normelor ce reglementează facilităţi vamale, motiv din care consideră corectă decizia iniţială a Serviciului Vamal (Autoritate Vamală Centrală), de a admite importul cuptorului de topit sticlă, cu includerea ulterioară în capitalul social „Glass Container Prim Plus” S.R.L (fondator 100% Î.M „Glass Container Prim” S.A) şi neaplicarea faţă de „Glass Container Prim Plus” S.R.L (Î.M.

„Glass Container Prim” S.A) TVA la import. Reclamantul a mai indicat că actele emise de pârât au efectul încălcării dreptului de proprietate, deoarece fără motive justificabile s-a pretins la existenţa unei obligaţii de plată, respectiv reclamantul a înaintat pârâtului dezacordul său, indicând asupra omisiunilor organului vamal. La aceste dezacorduri pârâtul nu a luat nici o atitudine 3 de bună credinţă, rezumându-se la invocarea anumitor texte de lege, fără să aducă anumite motive verosimile asupra legalităţii acţiunilor sale. Specifică reclamantul că toate declaraţiile vamale prezentate de către reclamant în aprilie-iunie 2008 au fost verificate în modul corespunzător şi acceptate de către organele vamale.

Astfel, regimul preferenţial propus de către reclamant pentru bunurile importate, destinate introducerii în capitalul social, a fost considerat corect de către organul vamal. Susţine reclamantul că a prezentat la momentul importului, toate documentele şi informaţiile referitoare la mărfurile indicate în declaraţiile vamale, inclusiv, Deciziile Camerei înregistrării de Stat privind înregistrarea modificărilor în actele de constituire privind majorările capitalului social din contul valorii cuptorului de topire a sticlei. A mai menţionat reclamantul că cuptorul de topire a sticlei a fost livrat în stare dezasamblată, din cauza gabaritelor mari. Din punct de vedere funcţional, acesta are o destinaţie clară în calitate de un bun integru, achiziţionat în baza contractului între reclamant şi „P.B.P.H.

Techglass Ltd”.

Părţile componente ale cuptorului, luate separate, nu au valoare economică, neputând fi utilizate în alte scopuri, fapt confirmat inclusiv de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 903 din 21 noiembrie 2012. Reclamanta consideră că interpretarea diferită a legislaţiei din partea Biroului Vamal Chişinău, expusă în nota de constatare şi actul de audit post-vămuire, contravine principiilor de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător, consfinţite în Legea nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 şi anume: previzibilitatea reglementării activităţii de întreprinzător; echitatea în raporturile dintre stat şi întreprinzător; tratarea dubiilor, la aplicarea legislaţiei, în favoarea întreprinzătorului Prin hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, acţiunea înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni împotriva Biroul Vamal Chişinău privind contestarea actelor administrative, a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 august 2013 (completată prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 16 octombrie 2013) recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a fost respins, fiind menţinută hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013 (f.d. 123-133, vol. II). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 26 martie 2014 cererea de revizuire înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. La 26 iunie 2014 Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova (în numele Guvernului) a înaintat o cerere de revizuire prin care a solicitat casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 august 2013 şi a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, cu remiterea pricinii la rejudecare.

4 La 09 iulie 2014 Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a înaintat cerere de revizuire prin care a solicitat casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 14 august 2013 şi a hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, cu remiterea pricinii la rejudecare. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 10 decembrie 2014, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cerea de revizuire înaintată de Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova. A fost admisă cererea de revizuire înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, a fost casată integral decizia Curţii Supreme de Justiţie din 14 august 2013 şi s-a dispus reexaminarea recursului declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni.

Studiind materialele dosarului, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul înaintat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni întemeiat şi care urmează a fi admis. Recurentul Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a solicitat admiterea acţiunii, casarea hotărîrii Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, cu adoptarea unei noi hotărîri prin care acţiunea să fie admisă. În favoarea concluziei enunţate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art.445 alin. (1) lit. b) CPC, instanţa de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul şi să caseze integral sau parţial decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, pronunţînd o nouă hotărîre.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că recurenta Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, în perioada aprilie – octombrie 2008, a importat utilaj şi materiale de construcţie şi anume: produse din materiale refractare pentru construcţii, cu un conţinut în greutate peste 50% de MG, CA sau CR, considerate separat - clasificate la poziţia tarifară 6902100000; părţi de construcţii din fier sau din oţel pregătite în vederea utilizării lor în construcţii clasificate la poziţia tarifară 7308909900; produse din materiale refractare pentru construcţii cimenturi refractare - clasificate la poziţia tarifară 3816000000; produse din materiale refractare pentru construcţii, cu un conţinut în greutate peste 50% de alumina (AL 203), de siliciu (SI02) sau amestec ori o combinaţie a acestor produse - clasificate la poziţia tarifară 6902209900; produse din materiale refractare pentru construcţii, altele decât cele din pulberi silicioase fosile sau din pământuri silicioase similare - clasificate la poziţia tarifară 6902900000; produse din materiale refractare pentru construcţii, cu un conţinut în greutate peste 50% de combinaţie de alumină (AL 203) şi de siliciu (SI02) peste 7%, dar sub 45% din greutate - clasificate la poziţia tarifară 6902209100 (f.d.

5- 6). Totodată, actele pricinii certifică faptul că materialele nominalizate au fost importate în urma încheierii contractelor de vânzare-cumpărare cu agenţii economici 5 din străinătate şi anume: „P.B.P.H. Techglass SP. z.o.o”, Polonia (contractul de vânzare-cumpărare nr. TGA-88-2007 din 14 noiembrie 2007), S.R.L „MD Grupp”, Ucraina (contractul de vânzare-cumpărare nr. MD-GCP/18 din 12 martie 2008), „P.B.P.H. Techglass SP. z.o.o”, Polonia (contractual de vânzare-cumpărare nr. TGA- 35-2008 din 16 aprilie 2008) (f.d. 195-220). Instanţa de recurs a constatat că în perioada aprilie-august 2008 recurenta Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, conform declaraţiilor vamale a importat materialele de construcţie menţionate mai sus în regim vamal IM 4, cu aplicarea tratamentului tarifar favorabil, destinaţia fiind majorarea capitalului social al întreprinderii „Glass Container Prim Plus” SRL.

De menţionat că în decembrie 2008 reclamanta a înregistrat în contabilitate toate materialele la contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”, transmiţându-le prin acte întreprinderii „Glass container Prim Plus” SRL la care este fondator, circumstanţe recunoscute de către părţi şi se confirmă prin deciziile Camerei Înregistrării de Stat privind înregistrarea modificărilor din 07 aprilie 2008, prin care capitalul social al SRL „Glass Container Prim Plus”, al cărei unic asociat este Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, a fost majorat până la 108 102 668 lei, dintre care 108 097 288 lei constituie valoarea cuptorului de topire a sticlei în componenţa indicată (f.d.

227-228), din 06 mai 2008, prin care capitalul social a fost majorat până la 112 894 896 lei, dintre care 4 792 208 lei constituie valoarea cuptorului pentru topirea sticlei cu flacără în formă de potcoavă (f.d. 229-230), din 03 iunie 2008, prin care capitalul social al Societăţii sus-indicate a fost majorat până la 115752876 lei, dintre care 2857980 lei constituie valoarea utilajului cuptor de topire a sticlei cu flacără în formă de potcoavă (f.d. 231), şi respectiv, prin decizia din 19 iunie 2008, prin care capitalul social a fost majorat până la 204581604 lei, suma majorării de 88828728 lei constituind mijloace ne băneşti: utilajul uzinei pentru fabricarea sticlei (f.d.

232). Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, analizînd situaţia de fapt din speţa dată în raport cu probele anexate la dosar, menţionează că pretenţiile înaintate de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni împotriva Biroului Vamal Chişinău privind anularea notei de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi a deciziei de regularizare nr. 135/060412 din 06 aprilie 2012 întocmite de către Biroul Vamal Chişinău, anularea actului de audit post-vămuire nr. 25 din 04 mai 2012 şi a deciziei de regularizare nr. 153 din 04 mai 2012, sunt întemeiate şi care urmează a fi admise.

În susţinerea poziţiei respective instanţa de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 31 alin. alin. (l) şi (2) Cod Vamal, care statuează expres că importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sânt plătite drepturile de import şi sânt aplicate măsurile de politică economică. Statutul mărfurilor străine puse în liberă 6 circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în acest caz, nu se eliberează. Totodată, Colegiul instanţei de recurs reiterează şi prevederile art. 34 alin. alin. (l) şi (2) Cod Vamal, potrivit cărora prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.

Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte. Potrivit art. 103 alin. (1), pct. 23) Cod Fiscal (în vigoare la data importării mărfii), nu se aplică la importul mărfurilor, serviciilor şi pentru livrările de mărfuri, servicii efectuate de către subiecţii impozabili, ce constituie rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova: activele materiale a căror valoare depăşeşte 6000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an, destinate includerii în capitalul statutar (social) în modul şi în termenul prevăzut de legislaţie.

Modul de aplicare a facilităţilor fiscale respective se stabileşte prin Regulamentul aprobat de Guvern. Iar potrivit pct. 1 din Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art. 103 alin. (l), pct. 23) Cod Fiscal nr. H63-XIII din 24 aprilie 1997 şi art. 28 lit. q) al Legii nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 102 din 30 ianuarie 2007, în conformitate cu prevederile art.103 alin. (l) pct. 23) Cod Fiscal, TVA nu se aplică la importul şi pentru livrările efectuate pe teritoriul republicii ale activelor materiale a căror valoare depăşeşte 3000 lei pentru o unitate şi al căror termen de exploatare depăşeşte un an (în continuare - active materiale), destinate includerii în capitalul social, în modul şi în termenele prevăzute de legislaţie.

Prin urmare, avînd la bază normele de drept material citate, instanţa de recurs menţionează că este neîntemeiat argumentul Biroului Vamal Chişinău potrivit căruia mărfurile importate de către Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni în luna aprilie 2008, conform SNC 2 „Stocurile de mărfuri şi materiale” sunt înregistrate la conturile contabile 2118 „Materiale de construcţie” ce potrivit Biroului Vamal Chişinău confirmă faptul că acestea nu sunt active materiale pe termen lung, prin urmare nu ar întruni condiţiile stabilite în Hotărîrea Guvernului nr. 102 din 30 ianuarie 2007. În acest sens, instanţa de recurs precizează că conform scrisorii Serviciului Vamal nr. 06-1-6-510/1772 din 13 martie 2008, autoritatea Centrală a Serviciului Vamal examinînd adresarea Întreprinderii Mixte „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni nr. 4 din 26 februarie 2008 a autorizat vămuirea utilajului şi materialelor destinate construcţiei unei fabrici de producere a buteliilor din sticlă importate de 7 Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, ca active materiale destinate includerii în capitalul social, conform Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 102 din 30 ianuarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale în baza art. 103, alin. (1),

pct. 23) Cod Fiscal şi art. 28 lit. q) al Legii nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal. Totodată, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie menţionează că potrivit raportului de constatare tehnico- ştiinţifică nr. 903 din 21 noiembrie 2012 privind starea tehnică a materialelor refractate pentru cuptorul de topire a sticlei asamblat la Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, se concluzionează faptul că materialele refractate importate constituie parte componentă a utilajului tehnologic – cuptor pentru topirea sticlei şi au fost utilizate conform destinaţiei, adică la asamblarea acestui cuptor la Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, situată pe adresa: Republica Moldova, mun.

Chişinău, str. Uzinelor, nr. 201. Materialele refractate importate în cadrul proiectului de construire a uzinei de producere a buteliilor din sticlă nu sunt aplicabile la construirea obiectelor cu altă destinaţie decît cea prevăzută. Prin urmare, este neîntemeiat argumentul Biroului Vamal Chişinău prin care a subliniat că Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a beneficiat neîntemeiat de facilităţi la plata TVA şi Taxele Vamale. Instanţa de recurs menţionează că actele pricinii certifică faptul că contravaloarea materiale importate de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, în baza Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 102 din 30 ianuarie 2007, urmau a fi incluse în capitalul social al Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL.

În acest sens, Colegiul precizează că potrivit Raportului de evaluare a cuptorului de topit sticlă nr. 0232413 din 01 aprilie 2008 a fost stabilit că în rezultatul examinării şi analizei preţurilor de piaţă pentru utilajul indicat, care se include în Fondul Statutar al Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL în conformitate cu procesul verbal nr. 05/2008 din 28 martie 2008 al adunării generale a acţionarilor Întreprinderii Mixte „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, procesul verbal nr. 01/2008 din 28 martie 2008 al adunării generale a acţionarilor Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL, în baza estimării prim metoda analizei comparative a vînzărilor, s-a stabilit că preţul total al utilajului indicat în contracte – cuptor de topit sticlă luînd în consideraţie şi cheltuieli de transport constituie 102097288 lei (inclusiv cheltuieli de transport – 1978319 lei), echivalent cu 6456422 EURO (inclusiv cheltuieli de transport – 118160 EURO) conform cursului valutar al Băncii Naţionale a Republicii Moldova la 01 aprilie 2008 – este real şi nu depăşeşte nivelul preţurilor formate pe piaţa de desfacere a utilajului similar (f.d.

30-39, Vol. II).

8 Totodată, instanţa de recurs menţionează că potrivit Raportului de evaluare nr. 060/08 din 30 mai 2008 privind valoarea coşului de fum şi valoarea elaborării proiectului şi documentaţiei tehnice, este stabilit faptul că în rezultatul examinării şi analizei preţurilor de piaţă pentru utilajul indicat care au fost incluse în Fondul Statutar al Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL în conformitate cu procesul verbal nr. 08/2008 din 30 mai 2008 al adunării generale a acţionarilor Întreprinderii Mixte „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, procesul verbal nr. 03/2008 din 30 mai 2008 al adunării generale a acţionarilor Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL, în baza estimării prin metoda analizei comparative a vînzărilor, s-a stabilit că preţul total al utilajului indicat în contracte – coş de fum pentru cuptor de topit sticlă luînd în consideraţie şi cheltuielile de transport – 2857980 lei (inclusiv cheltuieli de transport – 474602 lei), echivalent cu 179150 EURO (inclusiv cheltuieli de transport – 29750 EURO), conform cursului valutar al Băncii Naţionale a Republicii Moldova al 30 mai 2008 – este reală şi nu depăşeşte nivelul preţurilor formate pe piaţa de desfacere a utilajului (f.d.40-48, Vol. II).

Prin urmare, Colegiul instanţei de recurs precizează că potrivit celor relatate mai sus recurenta – reclamantă Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a utilizat materialele importate după destinaţie şi a inclus contravaloarea acestora în capitalul social al Societăţii Comerciale „Glass Container Prim” SRL după cum s-a convenit iniţial. Instanţa de recurs reiterează şi poziţia Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova potrivit căruia în urma efectuării operaţiunilor de import a componentelor cuptorului de topire a masei de sticlă, agentul economic a asamblat cuptorul respectiv, utilizînd toate părţile importate conform contractului cu furnizorul. Materialele declarate nu au putut fi ulterior înstrăinate sau utilizate pentru un alt scop din cauza că sunt părţi componente ale cuptorului conform proiectului acestuia, iar lipsa unei părţi nu permitea funcţionarea cuptorului.

La momentul de faţă, cuptorul operează în cadrul companiei, în capitalul căreia a fost introdus. Totodată, Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova a mai precizat că din punct de vedere contabil, în conformitate cu Standardele Naţionale ale Contabilităţii Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 lin 21 martie 2003, cuptorul pentru topirea sticlei face parte din compartimentul „Maşini şi utilaje”, subcompartimentul „Maşini şi utilaje de lucru”. Ministerul Finanţelor a concluzionat că în rezultatul importurilor efectuate în baza contractului, Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a introdus în capitalul statutar al întreprinderii un activ material integru (f.d.

6-7, Vol. III). Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi poziţia expusă de Ministerul Economiei al Republicii Moldova potrivit căreia în urma efectuării operaţiunilor de import a 9 componentelor cuptorului de topit sticlă, utilizînd toate părţile importate conform contractului cu furnizorul, materialele declarate nu au putut fi ulterior înstrăinate sau utilizate pentru un alt scop din cauza că sunt părţi componente ale cuptorului conform proiectului acestuia, iar lipsa unei părţi nu permitea funcţionarea cuptorului. La momentul de faţă cuptorul operează în cadrul companiei, în capitalul căreia a fost introdus.

Totodată, Ministerul Economiei a precizat că în rezultatul importurilor efectuate, conform contractului TGA-88-2007, Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni a efectuat importul în ţară şi a introdus în capitalul statutar al întreprinderii fiice „Glass Container Prim Plus” SRL a unui activ material integru - cuptor de topire a masei de sticlă, importat pe părţi în conformitate cu recomandările (permisiunea) Serviciului Vamal al Republicii Moldova (f.d. 8-9, Vol. III). Instanţa de recurs consideră necesar de a reitera prevederile art. 24, alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, care statuează expres că la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii de anulare, sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului.

Astfel, din cele constatate şi relatate mai sus este cert faptul că autoritatea vamală nu a prezentat probe concludente şi pertinente care ar demonstra că eroarea invocată s-a produs din vina reclamantului şi nu a organului vamal. În concluzie, instanţa de recurs menţionează că sunt neîntemeiate decizia de regularizare nr. 135/060412 din 06 aprilie 2012 şi decizia de regularizare nr. 153/04.05.2012 din 04 mai 2012, din care motive urmează a fi anulate.

Colegiul menţionează că avînd în vedere că reclamantul solicită şi anularea notei de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi a actului de post-vămuire nr. 25 din 04 mai 2012 emise de Biroul Vamal Chişinău, consideră oportun de a reitera prevederile art. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, care statuează expres că act administrativ este manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii. Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, iar potrivit prevederilor art. 3 din aceeaşi Lege – obiect al acţiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terţ.

Prin urmare, instanţa de recurs, prin prisma normei citate precizează că notă de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi actului de post-vămuire nr. 25 din 04 mai 2012 emise de Biroul Vamal Chişinău, nu fac obiect al acţiunii în contencios administrativ, din care motive, pretenţiile înaintate de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni în sensul anulării acestor acte, urmează a fi respinse, deoarece, acestea sunt acte preparatorii şi nu pot fi contstate.

10 Din considerentele sus-menţionate şi avînd în vedere faptul că circumstanţele pricinii au fost constatate pe deplin de către Curtea de Apel Chişinău însă normele de drept material au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni, a casa hotărîrea Curţii de Apel Chişinău cu pronunţarea unei noi hotărîri. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE : Se admite recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni.

Se casează hotărîrea Curţii de Apel Chişinău din 25 februarie 2013, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni împotriva Biroul Vamal Chişinău privind contestarea actelor administrative, şi se emite o nouă hotărîre prin care: Se admite parţial acţiunea înaintată de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni. Se anulează decizia de regularizare nr. 135/060412 din 06 aprilie 2012 şi decizia de regularizare nr. 153/04.05.2012 din 04 mai 2012 emise de Biroul Vamal Chişinău. În rest, pretenţiile invocate de Întreprinderea Mixtă „Glass Container Prim” Societate pe Acţiuni privind anularea notei de constatare nr. 22 din 06 aprilie 2012 şi a actului de post-vămuire nr. 25 din 04 mai 2012 emise de Biroul Vamal Chişinău, se resping.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, judecătorul Svetlana Novac Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Oleg Sternioală Tatiana Vieru 11