Sari la conținut
Căutare Instanțe Asistent Prețuri Ajutor Intrare Creați un cont gratuit
RO RU EN
Inadmisibil
Dosarul nr.
2ra-140/15
Instanța
Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
Data
21 ianuarie 2015
Părțile
Lefter Petru vs Bondarciuc Veaceslav
Pe scurt
Temeiurile declarării recursului

2ra-140/15 — Partajarea lotului de teren adiacent imobilului

Judecătoria Centru Dosarul nr.2ra-140 /15 Mun. Chişinău Judecător: A. Catană Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, L. Popova Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Lefter Petru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lefter Petru către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2014, CONSTATĂ : La data de 25.01.2013 reclamantul Lefter Petru a înaintat cerere de chemare în judecată către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ.

În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 15.05.2012 Consiliul Municipal Chişinău a emis o decizie nr.4/14-11 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra terenului situat în mun. Chişinău, str. Rândunele 15 cetăţeanului Gac Stepan şi Bondarciuc Veaceslav. În baza acestei decizii a fost eliberat Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren lui Gac Stepan. Invocă că prin contractul de donaţie nr.7667 din 07.09.2012, a primit 1/2 cotă- parte din bunul imobil situat în mun. Chişinău, str. Rîndunele, 15 de la cetăţeanul Gac Stepan. Imobilul este compus din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 660 m.p. cu număr cadastral 0100215.616 şi casă de locuit individual cu suprafaţa de 169,70 m.p.

cu număr 0100215.616.01. Relevă că din cauza faptului că bunul imobil nu a fost determinat în natură, apar conflicte pe marginea delimitării imobilului (teren pentru construcţii) şi stabilirea hotarelor bunului imobil proprietate comună pe cote părţi. Pîrîtul Bondarciuc Veaceslav, care este vecinul reclamantului, îi creează obstacole la 1 delimitarea în natură a terenului. Pe calea amiabilă pîrîtul Bondarciuc Veaceslav refuză să stabilească şi să delimiteze în natură imobilul. Chiar dacă de iure este proprietar legitim a 1/2 cotă parte din imobilului sus menţionat, totuşi de facto nu poate exercita deplin toate atributele dreptului de proprietate asupra cotei părţi din imobil - teren pentru construcţii cu număr cadastral 0100215.616, deoarece Bondarciuc Veaceslav a construit un gard pe terenul comun, deşi cotele-părţi nu au fost separate în natură.

Solicită reclamantul determinarea în natură a bunului imobil (lot de teren pentru construcţii proprietate comună pe cote părţi situate în mun. Chişinău, str. Rîndunele, 15 cu numărul cadastral 0100215.616. La data de 20.03.2013, reclamantul Bondarciuc Veaceslav a depus o cerere chemare în judecată către Consiliul municipal Chişinău, solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 4/11 din 15 mai 2012, în partea ce ţine de autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra 1/2 cotă parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15 mun. Chişinău după Veaceslav Bondarciuc.

În motivarea acţiunii Bondariuc Veaceslav a invocat că în luna iunie 2011 Bondarciuc Veaceslav şi soţia acestuia Bondarciuc Nadejda, au adresat o cerere către Consiliul Municipal Chişinău prin care au solicitat iniţierea procedurii de privatizare şi transmiterea în proprietate a terenului de pămînt în coraport cu spaţiul locativ pe care îl deţin în proprietate. Ulterior, soţii Bondariuc au aflat că li se va atribui în proprietate 1/2 cotă parte din terenul de pămînt, din acest motiv la 18.10.2011 ei au adresat o cerere către Consiliul mun.Chişinău prin care au solicitat stoparea procedurii de privatizare pe motiv că nu sunt de acord cu cota-parte atribuită, solicitînd întoarcerea tuturor documentelor înaintate spre privatizarea dată.

Susţine că la data de 05.03.2013 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul mun. Chişinău prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra 1/2 parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele 15, mun. Chişinău. Solicită anularea deciziei Consiliului nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra 1/2 parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15, mun. Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25.04.2013 s-a dispus conexarea cauzelor date.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 05 martie 2013, acţiunea depusă de Lefter Petru către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului a fost respinsă ca fiind nefondată, iar acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, a fost admisă parţial şi s-a dispus anularea ca fiind 2 ilegală a deciziei Consiliului nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra ½ parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15, mun. Chişinău în proprietatea lui Bondarciuc Veaceslav. Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a indicat că prin Decizia Consiliului mun.

Chişinău nr. 4/11 din 15 mai 2012 s-a stabilit faţă de Bondarciuc Veaceslav raportul juridic al dreptului de proprietate comună pe cote-părţi, în pofida faptului că acesta şi-a manifestat dezacordul cu procesul de privatizare. Obligaţia dată este una pecuniară, urmînd a fi achitate impozite pentru bunul imobil, iar administraţia publică locală îl obligă pe Bondarciuc Veaceslav contrar voinţei sale să suporte unele cheltuieli la care el şi-a exprimat dezacordul iar trecerea în proprietatea acestuia a unei cote-părţi din teren contrar voinţei acestuia constituie o încălcare a art. 1 al Protocolului nr. 1 al CEDO. Totodată, instanţa menţionează că, conform concluziei expertului, partajarea bunului imobil menţionat este posibilă numai după finalizarea procedurii de privatizare a terenului amplasat pe str. Rîndunele, 15, mun.

Chişinău, astfel Decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 4/11 din 15.05.2012 este ilegală în fond ca emisă contrar prevederilor legii. La data de 11.03.2014, Lefter Petru a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă iar cererea reconvenţională depusă de Bondarciuc Veaceslav să fie respinsă. La 26.03.2014 a declarat apelul şi Consiliul municipal Chişinău împotriva hotărîrii instanţei de fond din 05.03.2014, prin care a solicitat casarea hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîrii de admitere a acţiunii lui Lefter Petru şi respingerea cererii reconvenţională a lui Bondarciuc Veaceslav.

La depunerea apelului Consiliul mun. Chişinău nu a prezentat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06.05.2014 nu s-a dat curs cererii de apel declarară de Consiliul mun. Chişinău cu acordarea unui termen pînă la 12.06.2014 pentru prezentarea cererii de apel motivate. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 09.09.2014, cererea de apel declarată de Consiliul municipal Chişinău, a fost restituită pe motiv că apelantul nu a îndeplinit indicaţiile instanţei de apel din încheierea din 06.06.2014, nu a prezentat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Lefter Petru şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 05 martie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate 3 circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Lefter Petru a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.09.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 05.03.2014. În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei. Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei. Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul 4 în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Lefter Petru asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Lefter Petru ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Lefter Petru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lefter Petru către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5

Căutați în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea după sens în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistent. Fără card bancar.