- Dosarul nr.
- 2rh-99/15
- Instanța
- Curtea Supremă de Justiție · Colegiul civil
- Data
- 1 aprilie 2015
- Părțile
- Lefter Petru vs Bondarciuc Veaceslav
- Pe scurt
- Temeiurile declarării revizuirii
2rh-99/15 — Partajarea lotului de teren adiacent imobilului
Judecătoria Centru, mun. Chişinău Dosarul nr. 2rh-99/15 Judecător: A. Catană Curtea de Apel Chişinău Judecători: N. Traciuc, M. Anton, L. Popova Curtea Supremă de Justiţie Judecători: Iu. Sîrcu, I. Bejenaru, Iu.Oprea Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 01 aprilie 2015 mun.
Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea examinînd cererea de revizuire înaintată de Lefter Petru, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Lefter Petru împotriva lui Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav împotriva Consiliului municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2015, CONSTATĂ : La data de 25.01.2013 reclamantul Lefter Petru a înaintat cerere de chemare în judecată către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ.
În motivarea acţiunii, reclamantul a indicat că la 15.05.2012 Consiliul Municipal Chişinău a emis o decizie nr.4/14-11 cu privire la autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra terenului situat în mun. Chişinău, str. Rândunele 15 cetăţeanului Gac Stepan şi Bondarciuc Veaceslav. În baza acestei decizii a fost eliberat Titlu de autentificare a dreptului deţinătorului de teren lui Gac Stepan. Invocă că prin contractul de donaţie nr.7667 din 07.09.2012, a primit 1/2 cotă- parte din bunul imobil situat în mun. Chişinău, str. Rîndunele, 15 de la cetăţeanul Gac Stepan. Imobilul este compus din teren pentru construcţii cu suprafaţa de 660 m.p. cu număr cadastral 0100215.616 şi casă de locuit individual cu suprafaţa de 169,70 m.p.
cu număr 0100215.616.01. Relevă că din cauza faptului că bunul imobil nu a fost determinat în natură, apar conflicte pe marginea delimitării imobilului (teren pentru construcţii) şi stabilirea hotarelor bunului imobil proprietate comună pe cote părţi. Pîrîtul 1 Bondarciuc Veaceslav, care este vecinul reclamantului, îi creează obstacole la delimitarea în natură a terenului. Pe calea amiabilă pîrîtul Bondarciuc Veaceslav refuză să stabilească şi să delimiteze în natură imobilul. Chiar dacă de iure este proprietar legitim a 1/2 cotă parte din imobilului sus menţionat, totuşi de facto nu poate exercita deplin toate atributele dreptului de proprietate asupra cotei părţi din imobil - teren pentru construcţii cu număr cadastral 0100215.616, deoarece Bondarciuc Veaceslav a construit un gard pe terenul comun, deşi cotele-părţi nu au fost separate în natură.
Solicită reclamantul determinarea în natură a bunului imobil (lot de teren pentru construcţii proprietate comună pe cote părţi situate în mun. Chişinău, str. Rîndunele, 15 cu numărul cadastral 0100215.616. La data de 20.03.2013, reclamantul Bondarciuc Veaceslav a depus o cerere chemare în judecată către Consiliul municipal Chişinău, solicitând anularea deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 4/11 din 15 mai 2012, în partea ce ţine de autentificarea dreptului de proprietate privată comună asupra 1/2 cotă parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15 mun. Chişinău după Veaceslav Bondarciuc.
În motivarea acţiunii Bondariuc Veaceslav a invocat că în luna iunie 2011 Bondarciuc Veaceslav şi soţia acestuia Bondarciuc Nadejda, au adresat o cerere către Consiliul Municipal Chişinău prin care au solicitat iniţierea procedurii de privatizare şi transmiterea în proprietate a terenului de pămînt în coraport cu spaţiul locativ pe care îl deţin în proprietate. Ulterior, soţii Bondariuc au aflat că li se va atribui în proprietate 1/2 cotă parte din terenul de pămînt, din acest motiv la 18.10.2011 ei au adresat o cerere către Consiliul mun.Chişinău prin care au solicitat stoparea procedurii de privatizare pe motiv că nu sunt de acord cu cota-parte atribuită, solicitînd întoarcerea tuturor documentelor înaintate spre privatizarea dată.
Susţine că la data de 05.03.2013 s-a adresat cu o cerere prealabilă către Consiliul mun. Chişinău prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Chişinău nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra 1/2 parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele 15, mun. Chişinău. Solicită anularea deciziei Consiliului nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra 1/2 parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15, mun. Chişinău. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 25.04.2013 s-a dispus conexarea cauzelor date.
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 05 martie 2013, acţiunea depusă de Lefter Petru către Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului a fost respinsă ca fiind nefondată, iar acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav către Consiliul municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ, a fost admisă parţial şi s-a dispus anularea ca fiind ilegală a deciziei Consiliului nr.4/11 din 15 mai 2012, în partea prin care autentifică lui Bondarciuc Veaceslav dreptul de proprietate privată comună asupra ½ parte din terenul cu suprafaţa de 660 m.p. din str. Rîndunele, 15, mun. Chişinău în proprietatea lui Bondarciuc Veaceslav. 2 Pentru a hotărî astfel, instaţa de fond a indicat că prin Decizia Consiliului mun.
Chişinău nr. 4/11 din 15 mai 2012 s-a stabilit faţă de Bondarciuc Veaceslav raportul juridic al dreptului de proprietate comună pe cote-părţi, în pofida faptului că acesta şi-a manifestat dezacordul cu procesul de privatizare. Obligaţia dată este una pecuniară, urmînd a fi achitate impozite pentru bunul imobil, iar administraţia publică locală îl obligă pe Bondarciuc Veaceslav contrar voinţei sale să suporte unele cheltuieli la care el şi-a exprimat dezacordul iar trecerea în proprietatea acestuia a unei cote-părţi din teren contrar voinţei acestuia constituie o încălcare a art. 1 al Protocolului nr. 1 al CEDO. Totodată, instanţa menţionează că, conform concluziei expertului, partajarea bunului imobil menţionat este posibilă numai după finalizarea procedurii de privatizare a terenului amplasat pe str. Rîndunele, 15, mun.
Chişinău, astfel Decizia Consiliului mun. Chişinău nr. 4/11 din 15.05.2012 este ilegală în fond ca emisă contrar prevederilor legii. La data de 11.03.2014, Lefter Petru a declarat apel împotriva hotărârii primei instanţe, cerând admiterea apelului, casarea hotărârii instanţei de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă iar cererea reconvenţională depusă de Bondarciuc Veaceslav să fie respinsă. La 26.03.2014 a declarat apel şi Consiliul municipal Chişinău împotriva hotărîrii instanţei de fond din 05.03.2014, prin care a solicitat casarea hotărîrii cu pronunţarea unei noi hotărîrii de admitere a acţiunii lui Lefter Petru şi respingerea cererii reconvenţională a lui Bondarciuc Veaceslav.
La depunerea apelului Consiliul mun. Chişinău nu a prezentat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 06.05.2014 nu s-a dat curs cererii de apel declarată de Consiliul mun. Chişinău cu acordarea unui termen pînă la 12.06.2014 pentru prezentarea cererii de apel motivate. Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 09.09.2014, cererea de apel declarată de Consiliul municipal Chişinău, a fost restituită pe motiv că apelantul nu a îndeplinit indicaţiile instanţei de apel din încheierea din 06.06.2014, nu a prezentat motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază apelul. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2014 s-a respins apelul declarat de către Lefter Petru şi s-a menţinut hotărîrea Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 05 martie 2014. Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant nu şi-au găsit reflectare de fapt în probele acumulate la materialele dosarului, argumentele formulate în cererea de apel sunt neîntemeiate. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată. Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Lefter Petru a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09.09.2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Centru, mun.
Chişinău din 05.03.2014. 3 Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2015, recursul declarat de către Lefter Petru, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 09 septembrie 2014 a fost considerat inadmisibil. La 11.02.2015, Lefter Petru a înaintat cerere de revizuire a încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2015, solicitînd admiterea acesteia, casarea deciziei revizuite cu emiterea unei hotărîri noi prin care să fie admise cerinţele sale din cererea de chemare în judecată. Examinînd motivele invocate de revizuent, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit ajunge la concluzia că cererea de revizuire urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, pornind de la următoarele.
În conformitate cu lit. a) alin. (1) art. 453 CPC al RM, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate şi sunt probate circumstanţe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esenţiale pentru relaţiile în litigiu şi de natură să influienţeze soluţia adoptată. Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt definite cele conţinute în art. 449 CPC şi ele sunt indicate exhaustiv. Pornind de la aceste cerinţe, Colegiul relevă că revizuirea unei hotărîri date de către instanţă este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC.
În acelaşi timp, acest temei trebuie să vizeze situaţia de fapt, care a fost obiectul examinării în instanţa de fond, dat fiind că instanţa de recurs verifică corectitudinea aplicării şi interpretării de către prima instanţă a normelor de drept material şi procesual, în limitele materialelor din dosar şi în limitele recursului declarat. Or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situaţie de fapt, asupra căreia s-a pronunţat instanţa de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situaţie. Din textul cererii de revizuire, înaintate la 11.02.2015, Colegiul civil, comercial şi de contencos administrativ constată că revizuentul solicită revizuirea încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2014 dar nu invocă nici un temei de revizuire reglementat de art. 449 CPC.
Totodată, revizuientul se limitează la expunerea cronologică a anumitor acţiuni ale instanţelor, legate de derularea cazului, invocîndu-se în acest sens nerespectarea normelor procesuale. Colegiul reţine că, pentru a redeschide procesul este necesar să fie invocate temeiurile prevăzut de art. 449 CPC, şi prezentate circumstanţele sau faptele, existente obiectiv pentru declararea revizuirii, confirmate în faţa instanţei prin prezentarea unor probe concludente. La caz, Colegiul conchide că revizuentul nu a probat nici într-un fel prezenţa vreunui temei de revizuire. În speţă, afirmaţiile revizuientului Lefter Petru expuse în cererea de revizuire, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 449 CPC.
Astfel, Colegiul constată că revizuentul nu a prezentat alte înscrisuri care să corespundă caracteristicilor cerute de norma de drept indicată. În consecinţă, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ conchide că circumstanţele invocate de revizuent drept temei de revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 CPC. 4 Prin cererea – obiectul prezentei şedinţe, revizuentul nu a prezentat nici unul din temeiurile conţinute în norma indicată. Colegiul reiterează că, posibilitatea reiniţierii procesului de judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenţiei, care declară preeminenţa dreptului o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante.
Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie (Brumărescu v. Romania, Roşca v. Moldova). Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata (ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărîrilor judecătoreşti. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii, doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare.
O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor circumstanţe esenţiale şi convingătoare (Roşca v. Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Din considerentele menţionate Colegiu consideră că prezenta cerere de revizuire nu poate fi admisă. Astfel, Colegiul conchide că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, or retractarea neîntemeiată a unei hotărîri judecătoreşti irevocabile produce efecte grave pentru părţi, întrucît se încalcă principiul stabilităţii raporturilor juridice, fiindcă unul dintre elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că soluţia definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată fără motive legale.
De aceea, legea ( art. 449 CPC) admite revizuirea numai în cazuri strict determinate. În baza celor expuse şi în conformitate cu art. 449, 451-453 din Codul de procedură civilă al RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată de Lefter Petru împotriva încheierii Curţii Supreme de Justiţie din 21 ianuarie 2015, în pricina civilă la acţiunea lui Lefter Petru împotriva lui Bondarciuc Veaceslav privind partajarea lotului de teren adiacent imobilului şi acţiunea depusă de Bondarciuc Veaceslav împotriva Consiliului municipal Chişinău privind contestarea actului administrativ.
Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele completului, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 5