2ra-83/15 — Încasarea datoriei

Judecătoria Căuşeni Dosarul nr. 2ra-83/15 Judecător: V. Nichitenco Curtea de Apel Bender Judecători: M. Antonov, A. Parpalac, S. Leu Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea soluţionînd chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Gîrlean Leonid, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roibu Mihail către Gîrlean Leonid privind încasarea datoriei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 17 iulie 2014, CONSTATĂ : Roibu Mihail la 10.10.2013 a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gîrlean Leonid cu privire la încasarea sumei acordate cu titlu de împrumut cît şi a cheltuielilor de judecată.

Potrivit cererilor de concretizate a pretenţiilor, reclamantul a solicitat să se încaseze de la pîrît în beneficiul său suma de 2751, 72 euro din care 1600 euro ca împrumut restant, 755, 72 euro dobînda legală şi 396 euro dobinda de întîrziere. De asemenea a solicitat încasarea cheltuielilor de judecată în sumă de 3811 lei din care 1461 lei pentru taxa de stat şi 2350 pentru cheltuelile de asistenţă juridică. În motivarea pretenţiilor reclamantul a indicat că, i-a împrumutat pârâtului Gîrlean Leonid, în trei tranşe, suma de 5600 euro cu o dobândă lunară de 10%. Ultima tranşă, în mărime de 1200 euro, i-a fost dată pârâtului la 17.04.2009. Contractul de împrumut nu prevedea un termen de scadenţă, urmînd ca pîrîtul să-i restituie suma împrumutată la solicitare.

Deoarece Gîrlean Leonid nu reacţiona la cererile lui Roibu Mihail de a-i restitui împrumutul, ultimul s-a adresat în instanţă cu o cerere privind încasarea datoriei în procedură de ordonanţă. Prin ordonanţa Judecătoriei Căuşeni din data 01.11.2010 pârâtul a fost obligat să-i restituie reclamantului împrumutul şi dobânzile aferente. Data emiterii ordonanţei, indică reclamantul, este şi data punerii pîrîtului în întîrziere. 1 Nefiind de acord cu ordonanţa judecătorească, pîrtul a depus obiecţii împotriva acesteia iar prin încheierea judecătorească din 17.02.2011 ordonanţa a fost anulată. Deşi Gîrlean Leonid nu are nici o probă prin care să confirme că a restituit reclamantului împrumutul, Roibu Mihail recunoaşte că la data de 13 februarie 2010 a primit de la Gîrlean Leonid 1000 euro.

De asemenea reclamantul recunoaşte că la sfârşitul lunii martie 2010 a mai primit de la pârât încă 1000 euro iar după depunerea cererii de chemare în judecată pîrîtul i-a mai restituit încă 2000 euro. Conform calculelor efectuate datoria pîrîtului faţă de reclamant constituia 2751,72 euro. Prin hotărîrea judecătoriei Căuşeni din 14 aprilie 2014 a fost admisă acţiunea reclamantului cu încasarea de la Gîrlean Leonid în beneficiul lui Roibu Mihail suma de 2751, 72 euro, suma ce include 1600 euro-împrumut restant, 755, 72 euro dobînda legală şi 396 euro dobînda de întârziere, sau echivalentul în valută naţională, conform cursului valutar la data executării hotărîrii. Se asemenea s-a dispus încasarea de la Gîrlean Leonid în beneficiul lui Roibu Mihail cu titlu de costuri şi cheltuieli suma 3811 lei, sumă ce include 1461 lei taxa de stat şi 2350 lei pentru cheltuielile de asistenţă juridică.

Nefiind de acord cu hotărîrea judecătoriei Căuşeni din 14 aprilie 2014, Gîrlean Leonid a contestat-o cu apel solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrei judecătoriei Căuşeni din 14.04.2014 cu emiterea unei noi hotărîri prin care să se dispună încasarea de la Gîrlean Leonid în folosul lui Roibu Mihail a sumei de 532 euro cu titlu de împrumut nerestituit, dobînda de 433,49 euro, în total suma de 965, 49 euro. Gîrlean Leonid a confirmat instanţei de apel că începînd cu data de 13.01.2010 şi pînă la data de 10.05.2010 i-a restituit lui Roibu Mihail suma de 4000 lei, realizînd patru tranşe iar în total i-a transmis suma de 5068 euro. Prin decizia Curţii de Apel Bender din 17 iulie 2014 s-a respins apelul declarat de către Gîrlean Leonid, menţinîndu-se hotărîrea judecătoriei Căuşeni din 14 aprilie 2014 fără modificări.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a conchis că motivele invocate de apelant sînt lipsite de suport legal, nefiind bazate pe probe veridice, pertinente şi concludente, lipsind în acest sens vreun înscris confirmativ ce ar indica restituirea sumei de 5068 euro de către pîrît. Totodată, instanţa de apel a indicat că, prima instanţă a dat o apreciare obiectivă şi justă probelor administrate, a constatat şi elucidat pe deplin toate circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea pricinii şi corect a aplicat normele de drept material şi procedural şi în consecinţă a adoptat o hotărîre legală şi întemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanţei de apel Gîrlean Leonid a declarat recurs prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei Curţii de Apel Bender din 17 iulie 2014 şi a hotărîrii Judecătoriei Căuşeni din 14 aprilie 2014. 2 În motivarea cererii de recurs, recurentul a reiterat argumentele de fapt expuse în cererea de apel şi anume, neaplicarea normelor de drept material şi procedural pertinente cauzei. Examinînd temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele considerente. Verificînd motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă că recurentul indică argumente ce ţin de dezacordul cu felul în care instanţele au apreciat înscrisurile probatoare şi au constatat circumstanţele cauzei.

Nu pot fi reţinute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece ţin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs. În speţă, Colegiul menţionează că, recursul în cauză conţine obiecţiile de fapt şi de drept, care deja au fost obiect de studiere şi verificare de către instanţele ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare. În consecinţă, nu există aparenţa unei încălcări a dreptului recurentului la soluţionarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care este garantat de articolului 6 § 1 al Convenţiei.

Drept urmare, se reţine că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, aşa cum formal invocă recurentul şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt. Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). 3 Totodată, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, pe cînd în recursul declarat de către Gîrlean Leonid asemenea aspecte nu se regăsesc. Din considerentele menţionate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Gîrlean Leonid ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DISPUNE: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gîrlean Leonid, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 17 iulie 2014, în pricina civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Roibu Mihail către Gîrlean Leonid privind încasarea datoriei. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul /semnat/ Iulia Sîrcu Judecătorii /semnat/ Iurie Bejenaru /semnat/ Iuliana Oprea Copia corespunde originalului Iuliana Oprea 4