2ra-79/15 — Repararea prejudiciului

Dosarul nr.2ra-79/14 Prima instanţă: Judecătoria Hîncești (jud. A. Braga) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Sv. Caitaz, A. Doga, A. Nogai)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE A REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursul declarat de Rață Maria împotriva deciziei din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău, adoptată în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Rață Maria împotriva IMSP Spitalul raional Hîncești privind constatarea încălcării normelor deontologice, încasarea prejudiciului moral c o n s t a t ă : La data de 20 septembrie 2013 Rață Maria a depus cerere de chemare în judecată către Instituția Medico- Sanitară Publică Spitalul raional Hîncești, Ministerul Sănătății și Compania Națională de Asigurări în Medicină privind constatarea încălcării normelor deontologice, încasarea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la începutul anului 2010, din motivul înrăutățirii stării sănătății, Alexei Rată s-a adresat medicilor de familie din sat.Nemțeni, rl.Hîncești, fiind diagnosticat cu tuberculoză și internat în Spitalul raional Hînceşti. Din cauza atitudinii medicilor, starea sănătății lui A. Rață s-a înrăutățit considerabil, dînd complicații sistemului locomotor. După apelarea liniei fierbinți a Ministerului Sănătății, Rață A. a fost transferat în spitalul ftiziopulmonologic din mun. Chișinău, unde i-а fost acordată asistență medicală corespunzătoare. Ulterior, Alexei Rață a fost luat la evidență ca bolnav de tuberculoză în Spitalul din or. Hînceşti, unde de două ori pe an efectua toate investigațiile necesare.

La începutul anului 2012 starea sănătății s-a înrăutățit, fiind diagnosticat cu arterioscleroză și supus unei intervenții chirurgicale la Spitalul Clinic Republican. 1 În februarie 2013 din cauza unor dureri în regiunea abdomenului, toracelui și gâtului, A. Rață s-a adresat medicului de familie pentru diagnostic și tratament. La data de 05 martie 2013 în urma consultării cu anghio-chirurgul, a primit îndreptare la neurochirurg, unde i-а fost stabilită diagnoza - osteoporoză humeroscapulară bilaterală gradul II și cervicală, fiindu-i recomandat tratament pe care A. Rață l-a urmat. La data de 14 martie 2013, Alexei Rață avînd dureri insuportabile s-a adresat la spitalul clinic raional. La Spitalul raional Hînceşti i s-a refuzat internarea din motiv că este bolnav cronic și internarea se face numai după înscriere prealabilă.

Urmare a vizitei medicului neurolog-Arsene Nicolae, a fost înregistrat pentru internare la data de 19 aprilie 2013, adică peste o lună. Revenind acasă, Rață Alexei a continuat să primească pastile prescrise, a telefonat de cîteva ori directorul spitalului-Petru Ciobanu care i-a comunicat că locuri libere în spital nu sunt și nu-1 poate primi. Durerile nu încetau, din care cauză Rață Alexei a fost nevoit să apeleze la ambulanța din sat. Medicii, inițial, i-au făcut o injecție, iar ulterior l-au transportat la spitalul clinic raional Hînceşti, unde i s-a refuzat internarea de către medicul de serviciu Mihai Gheorghe Cocemei, pe motiv că pacientul nu este grav și nu are programare, mai mult ca atît nu erau locuri libere, propunîndu-i-se să aștepte în secție pînă dimineața cînd v-a veni directorul spitalului.

La data de 15 martie 2013, aproximativ la orele 10.00, în urma depunerii unei plîngeri la linia fierbinte a Ministerului Sănătății, a fost telefonat de directorul SCR Hînceşti, care a menționat că nu era cazul să facă scandal și că se vor găsi locuri pentru internare. În aceiași zi, la orele 16:00, Raţă Alexei a fost internat în spitalul raional Hînceşti în secția neurologie. Spitalul i-а acordat medicamente - doar ”midocalm” (pastile pentru sistemul nervos). Alte medicamente Raţă Alexei le-a procurat în sumă de aproximativ suma de 3000 lei. Medicii s-au rezumat la concluziile medicului neurochirurg-V. Maxian și i-au spus să respecte tratamentul prescris, careva perfuzii nu au fost administrate.

În urma rezultatelor analizei biochimice ale sângelui din spitalul raional Hînceşti, careva devieri esențiale de la normă nu au fost stabilite. Peste zece zile Rață Alexei a fost externat din Spitalul Clinic raional Hînceşti. Medicii au transcris diagnoza stabilită de neurochirurg fără a analiza reclamațiile cu privire la durerile în zona abdominală. Acasă Rață Alexei suferea de dureri insuportabile în regiunea abdomenului și gîtului care au evoluat. La data de 07 aprilie 2013 Alexei Rață s-a deplasat în mun.Chișinău pentru investigații suplimentare, iar la data de 08 aprilie 2013, în urma unui examen ultrasonografic a fost constatată existenta unor formațiuni solide în lobul drept al ficatului, metastază, fiind recomandată adresarea în secția oncologică.

La data de 10 aprilie 2013 în urma vizitei la secția consultativă a spitalului oncologic a fost reconfirmată metastaza ficatului, în aceiași zi a fost prescrisă folosirea stupefiantelor - morfina. După consultare și prescripția tratamentului cu stupefiante lui Raţă Alexei i s-a recomandat să plece acasă, deoarece în cadrul Spitalului Oncologic nu-i putea fi administrat un tratament ce ar fi dus la o 2 însănătoșire. Medicii nu au propus alte măsuri terapeutice cum ar fi asistenta unui psiholog atît familiei cît și lui Raţă Alexei. La data de 11 mai 2013 fără să-i fie acordat careva ajutor medical sau psihologic, în dureri și suferințe Raţă Alexei a decedat, fapt constatat și confirmat prin certificatul medical constatator al decesului nr.13 din 11.05.2013 de către medicul de familie Slonovschi Grigore.

Conform acestui certificat, decesul a survenit la domiciliu în urma unei maladii, cauza directă a decesului - intoxicație cancerogenă, maladia principală – cancer în ficat stadiul IV. La data de 19 aprilie 2013 a fost înaintat un denunț în temeiul art. 262-263 CPP, către procurorul raionului Hînceşti, înregistrat sub nr. 856 din 19.04.2013. Potrivit acestui denunț a fost informată procuratura raionului Hînceşti cu privire la încălcarea din neglijență a regulilor și metodelor de acordare a asistenței medicale acțiuni care se încadrează în prevederile art. 213 CP. Totodată a solicitat reclamanta pornirea urmăririi penale și aplicarea măsurilor procesual penale necesare. La data de 19 aprilie 2013 în adresa Ministrului Sănătății al RM, ministrului Usatîi A., Şefului Spitalului Clinic raional Hînceşti și Directorului General al Casei Naționale de Asigurări în Medicină, au fost înaintate plîngeri.

La data de 20 mai 2013, indică reclamanta că a primit răspuns de la CNAM, cu nr. 06/08-121/575 din 17.05.2013, în care CNAM-ul constată că au fost comise unele nereguli legate de vigilența medicilor privind depistarea maladiei oncologice, despre care a fost informat directorul instituției. La data de 21 mai 2013 a recepționat un răspuns de la Inspectoratul de Poliție Hînceşti că plîngerea depusă privind inacțiunile medicilor se examinează conform art. 274 CPP. Tot la această dată, a fost recepționat un alt răspuns de la Ministerul Sănătății în care se invocă că afirmarea cu privire la folosirea de către instituția medicală a reactivelor cu termen expirat nu s-a confirmat. La data de 24 mai 2013, organul de urmărire penală a înaintat propunerea de a nu porni urmărirea penală și la 27 mai 2013 prin ordonanța procurorului în procuratura raionului Hînceşti, Vasile Disculţu s-a dispus refuzul în pornirea urmăririi penale.

La data de 14 iunie 2013, menționează reclamanta că, a înaintat în Procuratura raionului Hînceşti plângere privind ilegalitatea ordonanței de refuz în pornirea urmăririi penale, iar la 17 iunie 2013 procurorul interimar al rl. Hînceşti prin ordonanță a dispus respingerea cererii. Ulterior, la 24 iunie 2013, în adresa judecătorului de instrucție al judecătoriei Hînceşti, a fost înaintată o plîngere cu privire la anularea ordonanței procurorului din 27.05.2013 privind refuzul în pornirea urmăririi penale și ordonanței procurorului ierarhic superior din 16.06.2013 de respingere a plîngerii.

Prin scrisoarea recepționată la 16 iulie 2013 a Ministerului Sănătății cu nr. 01- 1/1002 din 09.07.2013 i s-a comunica că prin dispoziția Ministrului Sănătății a fost constituită Comisia care s-a deplasat în teritoriu și care a constatat unele deficiențe în managementul organizatoric și în conduita medicilor, parcursul nejustificat a pacientului, provocând tergiversarea spitalizării, neinsistenta în efectuarea 3 examenului morfopatologic care ar fi permis stabilirea primară a maladiei oncologice cu evitarea discuțiilor conflictuale. Pe lîngă acestea, Comisia a stabilit că la toate nivelurile de asistență medicală a fost încălcată etica și deontologia medicală de unii lucrători medicali, care a condus la conflict interpersonal între medic-pacient-rude.

Totodată, tratamentul simptomatic aplicat pacientului a fost adecvat și în volum deplin, iar cele relatate nu au avut un impact decisiv asupra prognosticului maladiei. Consideră reclamanta că potrivit hotărîrii Guvernului nr. 397 din 31.05.2011, pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, structurii și efectivului-limită ale aparatului central al acestuia punctul 6, 7, potrivit Legii Nr. 1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, hotărîrii de Guvern nr. 1387 din 10.12.2007 cu privire la aprobarea Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală, art. 5 lit. b), art. 6, 7,conform Legii Nr. 1585 din 27.02.1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, articolul 14, aliniatul (2) și (4) pîrîţii urmează să răspundă pentru încălcările admise.

Invocă reclamanta că asupra chestiunilor cu privire la asigurarea unui tratament corespunzător, CEDO consideră că trebuie să se ghideze după criteriul obligației de diligentă, întrucât obligația statului în acest sens privește mijloacele, nu rezultatul. Consideră, că pîrîţii trebuie să răspundă solidar deoarece în data de 14 martie 2013 medicii SCR Hînceşti, ilegal și neîntemeiat au refuzat internarea bolnavului - Raţă Alexei, iar începînd cu data de 15 martie pînă la 25 martie 2013, Raţă Alexei a fost tratat superficial. Analizele biochimice ale sângelui urmau să determine medicii spitalului că, în afara de diagnosticul stabilit, Raţă Alexei suferă de malformație la ficat. Stabilirea diagnosticului cu cancer chiar și la 15 martie 2013, putea să asigure monitorizarea evoluției bolii, după caz aplicarea unui tratament ce ar fi putut cel puțin prelungi viața lui Raţă Alexei.

Or, metastaza a fost stabilită la o lună după aceasta și nu se cunoștea rapiditatea evoluției. La fel, după sesizarea Ministerului Sănătății, din partea Spitalului Clinic raional Hînceşti nu a urmat nici o reacție care ar fi demonstrat că medicii îşi execută obligațiunea de asigurare a asistenței medicale, chiar dacă au fost stabilite abateri. Nu a fost implementată nici o asistență psihologică, după cum se cere și prin recomandarea Comisiei Europene „Sănătatea în toate politicile”. Consideră reclamanta că sistemul medical al Republicii Moldova a adus suferințe psihice și fizice soțului său Rață Alexei, care în perioada de 10.04.2013 - 11.05.2013 aștepta moartea în calvar, fără să primească un ajutor din partea statului, ea fiind martorul zilnic al suferințelor prin care trecea acesta.

Deși, Ministerul Sănătății a fost sesizat în repetate rînduri despre situația defunctului, nu a întreprins nici o acțiune cum ar fi asigurarea cu suport psihologic, după cum se menționează în recomandările Consiliului Europei. Acest fapt a adus stres și retrăiri, suferințe psihice determinate de faptul că sistemul medical a lăsat în voia sorții viața celui mai apropiat om, faptul că autoritățile statului nu au dorit să investigheze cazul și să atragă la răspundere pe cei vinovați, i-а provocat o frământare sufletească. 4 Astfel, reclamanta a solicitat să fie atrasă atenția asupra acțiunilor medicilor drept rezultat a cărora s-a produs decesul defunctului lui Rață A. în suferințe cumplite și consideră că încasarea unei sume de 60 mii Euro ar corespunde suferințelor care le- a avut.

Conform cererii de concretizare, reclamanta a solicitat constatarea încălcării regulelor deontologice de către medici și repararea prejudiciului moral în mărime de 850000 lei Prin hotărîrea din 21 martie 2014 a judecătoriei Hîncești, cererea înaintată de Rață Maria a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 25 septembrie 2014 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de Rață Maria și menținută hotărîrea din 21 martie 2014 a judecătoriei Hîncești. La data de 10 noiembrie 2014 Rață Maria a depus recurs împotriva deciziei din 25 septembrie 2014 a Curţii de Apel Chișinău. În motivarea recursului a indicat că instanța de apel a comis încălcări esențiale și a aplicat eronat normele de drept material, prin faptul că a apreciat arbitrar probele, a interpretat legea în mod eronat și nu a aplicat legea care urma să fie aplicată.

Menționează recurenta că instanța de apel greșit a constatat că nu a existat un refuz în internare a pacientului Rață Alexei, din considerentul că acesta a fost programat pentru internare la o altă dată. Această concluzie este contrară prevederilor speciale instituite în domeniul acordării asistenței medicale raportate la circumstanțele cauzei și denotă o neglijare, neaplicare a instanțelor inferioare a prevederilor hotărîrii Guvernului nr. 1387 din 10.12.2007 ”Cu privire la aprobarea programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”.

Indică recurenta că fiind prezentată copia din registru de internare a pacienților, instanța de apel urma să constate și să atragă atenția asupra faptului că la data de 14.03.2014 la rubrica corespunzătoare este indicat numele defunctului-Rață Alexei, iar la rubrica ”mențiuni cu privire la refuzul de internare” nu este indicat nimic, aceasta nefiind completată și că refuzul de internare a pacientului a fost unul neargumentat și neîntemeiat legal. Drept concluzie, instanța de apel a ignorat și nu a aplicat normele concrete speciale elaborate de Ministerul Sănătății și a neglijat prevederile art. 36 al Constituției Republicii Moldova. Susține recurenta că pacientului Rață Alexei nu i s-a acordat asistența medicală deplină și corespunzătoare simptoamelor și acuzelor prezentate, iar instanța de apel eronat și neîntemeiat a concluzionat contrariul.

Astfel, pacientul Rață Alexei fiind internat cu o stare de sănătate ce prezenta o acutizare gravă a bolii sale, urma să fie supus investigațiilor suplimentare necesare și prescrise conform standardelor medicale cu scopul de a elucida motivul agravării, acutizării stării sau a monitoriza și elucida noile simptome. Analiza superficială a stării de sănătate a defunctului a fost demonstrată și prin concluziile Comisiei speciale. Relatează recurenta că instanța de apel nu s-a expus asupra argumentelor și circumstanțelor privind acordarea asistenței medicale neadecvate, insuficiente pacientului Rață Alexei, inclusiv ulterior diagnosticării cu maladia incurabilă în faza terminală, încălcînd în felul acesta prevederile art. 373 alin. (5) CPC.

A omis să se 5 expună asupra unor importante abateri evidențiate de recurentă și care demonstrează incontestabil lezarea dreptului la asistență medicală a pacientului Rață Alexei și care în consecință a dus la soluționarea greșită a pricinii. Consideră recurenta că cu privire la încălcarea normelor Codului de etică al lucrătorului medical și farmacistului, instanța de apel a concluzionat că ”argumentele pe marginea acestui capăt de cerere sunt neprobate, neîntemeiate și declarative, respectiv just au fost respinse”, concluzie care denotă interpretarea eronată a prevederilor referitor la normele de etică și deontologie medicală. Personalul medical nu a dat dovadă de scrupulozitate științifică, prudență, scepticism obiectiv, vigilență și nu a întreprins nimic pentru a minimiza riscurile profesionale, dar și pentru a preveni înrăutățirea stării de sănătate a pacientului.

Astfel, în opinia recurentei este demonstrat pe deplin ineficiența procedurii naționale de justiție la nivelul instanțelor de fond și de apel privind angajarea răspunderii persoanelor care au avut o atitudine superficială față de obligațiunile sale de serviciu. Totodată reiterează recurenta că cu privire la încasarea despăgubirii pentru prejudiciul moral cauzat, instanța de apel a concluzionat că ”nu a fost dovedită legătura de cauzalitate dintre faptele săvîrșite invocate de apelantă și rezultatul final produs. Prejudiciul moral urmează a fi calculat și reparat în cazul în care s-a dovedit cert că s-a comis o încălcare și s-a cauzat un prejudiciu considerabil”. Recurenta a argumentat necesitatea despăgubirii prejudiciului moral prin neasigurarea pacientului Rață Alexei cu tratament medical în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (3) al Legii ocrotirii sănătății.

Astfel, concluzionează recurenta că pacientul Rață Alexei nu a beneficiat de tratament medical adecvat, la etapa internării acestuia în Spitalul Raional Hîncești, nu a fost tratat corespunzător nici după diagnosticarea bolii incurabile în fază terminală și personalul medical nu a întreprins acțiuni pentru a diagnostica în termeni maladia fatală de cancer a pacientului. Analizând legalitatea actelor de dispoziţie atacate, prin prisma argumentelor invocate şi a materialelor din dosar, Colegiul va admite recursul și va casa decizia din data de 25.09.2014 a Curții de Apel Chișinău și hotărîrea din data de 22.03.2014 a judecătoriei Hîncești cu emiterea unei noi hotărîri prin care cererea lui Rață Maria va fi admisă parțial din următoarele motive.

Conform art.14, alin.(4). al Legii nr.1585/27.02.98 Lege cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, prestatorii de servicii medicale răspund, în conformitate cu legislaţia şi cu clauzele contractului, pentru volumul şi calitatea serviciilor medicale prestate, pentru refuzul de a acorda asistenţă medicală persoanelor asigurate, pentru gestionarea mijloacelor financiare provenite din fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi pentru împiedicarea exercitării de către asigurător a funcţiilor sale de control. Colegiul menționează că instanțele inferioare nu au dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt a cauzei din următoarele considerente.

Conform materialelor dosarului s-a stabilit că la data de 11.05.2013 a decedat Rață Alexei, fapt confirmat prin certificatul de deces.(f.d.14) 6 Colegiul reține că reclamanta Rață Maria a invocat în cererea de chemare în judecată că în perioada anterioară decesului, Rață Alexei s-a adresat instituției medicale raionale – Spitalul Clinic rl.Hîncești pentru a beneficia de asistență medicală, dar lucrătorii medicali nu au manifestat diligența necesară în acordarea asistenței medicale prin ce au încălcat etica și deontologia profesională, fapt ce a dus la stabilirea incorectă a diagnosticului, care, în final, a dus la decesul soțului său. Astfel, Colegiul reiterează că lucrătorii medicali într-adevăr au încălcat normele de etică și deontologie profesională din următoarele considerente.

Din materialele dosarului rezultă că reclamanta împreună cu soțul său, care prezenta semne de probleme de sănătate, s-au prezentat la instituția medicală raională care le-a refuzat spitalizarea invocînd lipsa locurilor. Doar după o intervenție a reprezentaților Ministerului Sănătății, în urma apelării de către reclamanta a liniei fierbinți, lui Rață A. i s-a pus la dispoziție un loc în instituția medicală și i s-a acordat asistența medicală conform diagnosticului prezent la acel moment. Colegiul menționează că lucrătorii medicali s-au limitat doar la aplicarea unui tratament superficial fără să întreprindă careva acțiuni în vederea stabilirii posibil și a unui alt diagnostic, ori pe lîngă problemele neurologice, acesta mai manifesta și dureri în regiunea abdomenului.

La fel, instanța de recurs relevă că referitor la atitudinea și acțiunile lucrătorilor medicali, reclamanta a sesizat organele competente și conform răspunsului de la Compania națională de asigurări în medicină din data de 17.05.2013 s-a stabilit că în acțiunile medicilor s-a constatat un neajuns legal de ”vigilența medicilor” privind depistarea maladiei oncologice.(f.d.32) Totodată prin dispoziția nr.203d din data de 05.06.2013 a Ministerului Sănătății a fost numită o comisie în vederea examinării situației în speță.(f.d.81) Conform rezultatelor și concluziei comisiei Ministerului Sănătății s-a stabilit încălcarea normelor de deontologie profesională a medicilor implicați în internarea și aplicarea tratamentului pacientului Rață A. Totodată se indică în concluzie că un alt comportament din partea medicilor nu ar fi putut salva viața lui Rață A. Aici, Colegiul remarcă că viața este valoarea cea mai de preț și asistența medicală este implementată pentru salvarea vieții și creșterii calității acesteia.

Asistentul medical în activitatea sa urmează să se conducă după anumite norme de deontologie, care implică o totalitate de obligații pe care trebuie să le îndeplinească în desfășurarea activității sale. Aceste norme de deontologie implică depunerea întregii diligențe care să aibă ca scop, de dorit și ca rezultat păstrarea și salvarea vieții omenești. În speță, s-a stabilit cu certitudine că comportamentul lucrătorilor medicali nu a corespuns deontologiei profesionale. Ori, la intervenirea cazului medical – adresarea lui Rață A. după asistență medicală, reprezentanții sistemului medical urmau să-l interneze, iar ulterior cînd a fost internat urmau să se conducă după principiul precauției, care impune întreprinderea tuturor măsurilor în cazul în care apare pericolul efectului negativ pentru mediu de sănătate.

Adică, lucrătorii medicali, odată ce l-au internat pe Rață A. în instituția medicală, și, acesta prezenta și alte semne ale altei patologii decît cele specifice secției în care fusese internat, urmau să-i prescrie 7 cel puțin necesitatea consultării și altor specialiști din alte domenii, ceea ce nu au făcut rezumîndu-se doar la aplicarea unui tratament corespunzător diagnosticului precedent. Colegiul menționează că lucrătorii medicali urmau să întreprindă toate măsurile specifice profesiei lor, indiferent de faptul dacă aceasta ar duce la salvarea vieții pacientului, prelungirea vieții pe o durată mai scurtă și/sau mai lungă sau ar duce la tratarea pacientului. Important este ca lucrătorul medical să depună toată diligența în exercitarea activității sale, ceea ce este impus și stabilit de Codul deontologic al profesiei practicate.

În speță, însă se înregistrează o tactică lipsită de deontologie eticii profesionale a lucrătorilor medicali. Astfel, Colegiul conchide despre prezența în acțiunile lucrătorilor medicali a încălcării deontologiei medicale, fapt confirmat expres și de comisia formată pentru soluționarea cazului în speță.(f.d.84) Ori, este de datoria medicului implicat în cercetarea medicală să protejeze viaţa, sănătatea, intimitatea şi demnitatea subiectului uman. Din aceste considerente, Colegiul indică despre temeinicia solicitării reclamantei referitor la faptul constatării încălcării deontologiei medicale de către lucrătorii medicali ai instituției medicale – Spitalul Clinic Hîncești și va admite această solicitarea a lui Rață M. Referitor la încasarea prejudiciului moral, instanța de recurs va admite parțial această solicitare din următoarele considerente.

Conform art.1398 Cod civil, cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune. Prejudiciul cauzat prin fapte licite sau fără vinovăţie se repară numai în cazurile expres prevăzute de lege. Conform art.1416 Cod civil,instanţa de judecată stabileşte felul despăgubirii în funcţie de circumstanţe. Ea va lua hotărîre diferită de cererea păgubitului numai din motive întemeiate. Instanţa de judecată, adoptînd hotărîre cu privire la reparaţia prejudiciului, obligă autorul prejudiciului să pună la dispoziţie un bun de acelaşi gen şi de aceeaşi calitate, să repare bunul pe care l-a deteriorat ori să compenseze integral prin echivalent bănesc prejudiciul cauzat.

Instanţa de judecată stabileşte cuantumul reparaţiei prin echivalent bănesc în funcţie de întinderea prejudiciului de la data pronunţării hotărîrii. Persoana vătămată poate cere despăgubiri suplimentare pentru prejudiciul care a apărut după pronunţarea acestei hotărîri. Repararea prejudiciului prin echivalent bănesc se face prin încasarea unei sume globale în folosul persoanei vătămate sau prin stabilirea unei redevenţe. În cazul în care se stabileşte o redevenţă, debitorul poate fi obligat la depunerea unei garanţii. Conform art.1423 Cod civil, mărimea compensaţiei pentru prejudiciu moral se determină de către instanţa de judecată în funcţie de caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăţie al autorului prejudiciului, dacă vinovăţia este o condiţie a răspunderii, şi de măsura în care această compensare poate aduce satisfacţie persoanei vătămate.

Caracterul şi gravitatea suferinţelor psihice sau fizice le apreciază instanţa de judecată, luînd în 8 considerare circumstanţele în care a fost cauzat prejudiciul, precum şi statutul social al persoanei vătămate. Astfel, Colegiul indică că încălcarea normelor de deontologie medicale au dus la cauzarea unui prejudiciu moral reclamantei și familiei acesteia prin atitudinea necorespunzătoare în acordarea asistenței medicale. Colegiul constată legătura cauzală directă dintre încălcarea deontologiei medicale de către lucrătorii medicali și prejudiciul moral cauzat reclamantei, deoarece aceasta a fost supusă unui comportament inadecvat din partea lucrătorilor medicali, a fost nevoită, pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu de către medici, să apeleze la diferite instituții.

Mai mult decît atît, aceasta a asistat cînd Rață A. suporta dureri cumplită fără să fie în posibilitate să întreprindă acțiuni care i-ar ameliora starea și fără să beneficieze de consiliere din partea organelor competente. Mai mult că sistemul medical intern stabilește posibilitatea acordării îngrijirii paliative, în baza ordinului nr.154 din data de 01.06.2009 prin care a fost aprobat Regulamentul din domeniu. Astfel, îngrijirea paliativă este cea care combină măsuri de terapie în scopul îmbunătățirii calității vieții pacienților și familiei acesteia făcînd față problemelor asociate cu boala amenințătoare de viață prin prevenirea și înlăturarea suferințelor. Adică, acest tip de asistență este una mai mult psihologică care ajută pacienții și membrii familiei acestuia să suporte mai ușor boala și consecințele acesteia.

În baza Regulamentului indicat supra reclamanta și defunctul urma să beneficieze de consiliere psihologică din partea colaboratorilor medicali instruiți anume în acest sens. Reclamanta, însă nu a beneficiat de aceste servicii, fiind supusă unor suferințe psihice și retrăiri negative generate de durerile suportate de soțul său și neputința în care se afla de a-i acorda careva ajutor. Referitor la cuantumul prejudiciului moral care urmează a fi acordat reclamantei, instanța de recurs îl apreciază în mărime de 20000 lei din următoarele considerente. Colegiul indică că mărimea cuantumului prejudiciului moral acordat urmează să fie în legătură directă cu suferințele psihice suportate de persoană.

În speță, dat fiind încălcarea deontologiei medicale, reclamantei i s-a cauzat un prejudiciu moral, dar instanța de recurs reiterează că satisfacția sufletească a lui Rață M. este asigurată prin faptul constatării încălcărilor normelor deontologice combinată cu acordarea unei recompense bănească, ceea ce în integrum asigură echitatea. Astfel, acordarea unei recompense bănești pentru suferințele psihice ale reclamantei în mărime de 20000 lei este un echitabilă în raport cu suma solicitată de aceasta care este una exagerată și lipsită de suport probator. Din considerente menționate supra, instanța de recurs va admite parțial cererea reclamantei Rață Maria și va constat încălcarea deontologiei medicale de către lucrătorii medicali ai instituției medicale – Spitalul raional Hîncești și va încasa prejudiciul moral în sumă de 20000 lei.

Totodată, instanța de recurs va încasa prejudiciul moral de la IMSP Spitalul raional Hîncești, deoarece angajații acestei instituții au comis încălcarea normelor 9 deontologice în medicină și nu au asigurat spectru complet și adecvat al tratamentului și asistenței ce urma să fie acordată lui Rață A. Totodată, instanța de recurs reiterează și faptul că instituția medicală - IMSP Spitalul raional Hîncești, a încălcat normele de acordare a asistenței medicale și normele deontologiei medicale stabilite de legea națională, dar și standardele internaționale, care prevăd asigurarea în ansamblu a unui sistem medical adecvat, profesionist, care ar asigura respectarea drepturilor pacienților, inclusiv dreptul la viață prevăzut și de art.2 al CEDO, care este un drept absolut.

Având în vedere cele expuse mai sus, decizia din data de 25.09.2014 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărârea din data de 21.03.2014 a judecătoriei Hîncești sunt ilegale, fiind adoptate cu aplicarea eronată a normelor de drept material, şi urmează a fi casate. În conformitate cu art. 432 alin.(2) lit.c), art. 445 alin.(1) lit.b) CPC, Colegiul Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie d e c i d e: Se admite recursul declarat de Rață Maria.

Se casează decizia din data de 25.09.2014 a Curţii de Apel Chişinău şi hotărârea din data de 21.03.2014 a judecătoriei Hîncești şi se emite o hotărâre nouă prin care: - cererea Rață Maria împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul raional Hîncești privind constatarea încălcării normelor deontologice, încasarea prejudiciului moral se admite parțial și - se constată încălcarea de către medicii Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul raional Hîncești a deontologiei medicale în cazul acordării asistenței medicale pacientului Rață Alexei; - se încasează de la Instituția Medico-Sanitară Publică Spitalul raional Hîncești în beneficiul lui Rață Maria prejudiciul moral în sumă de 20000(douăzeci mii)lei.

În rest cererea se respinge. Decizia este irevocabilă. Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 10