2ra-20/15 — Încasarea salariului suplimentar

Dosarul nr. 2ra-20/15 Prima instanţă: judecătoria Ialoveni (jud. N. Toma ) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun)

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE AL REPUBLICII MOLDOVA

DECIZIE 21 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, în următoarea componenţă: Preşedinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală examinând recursurile declarate de Petricenco Mihail și SC ”Transimex” SRL împotriva deciziei din 15 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Petricenco Mihail împotriva SC „Transimex” SRL privind încasarea restanţelor salariale pentru munca suplimentară, muncă prestată în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare , încasarea plăţii obligatorii a salariului pe timpul absenţei forţate de la muncă şi compensaţiilor, anularea sancţiunilor disciplinare.

și cererea reconvenţională înaintată de SC „Transimex” SRL către Petricenco Mihail privind încasarea prejudiciului material, constată: La 05.03.2013, Petricenco Mihail s-a adresat în instanţa de judecată cu cerere către SC „Transimex” SRL privind încasarea restanţelor salariale pentru munca suplimentară, muncă prestată în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare, încasarea plăţii obligatorii a salariului pe timpul absenţei forţate de la muncă şi a compensaţiilor, anularea sancţiunilor disciplinare. În motivarea acţiunii s-a indicat că în baza contractului individual de muncă nr.410 din 02.05.2012 a fost angajat în cadrul SC „Transimex” SRL în funcţie de specialist în domeniul vămuirii. În luna mai 2012 a lucrat 288 ore, dintre care 120 ore sunt suplimentare; în luna iunie 2012 - 351 ore, dintre care suplimentare sunt 183 ore; în luna iulie 2012 - 120 ore şi în luna august 2012 - 57 ore.

A mai indicat că a mai lucrat şi în zilele de sărbătoare pe 09.05.2012 - 15 ore şi pe 31.08.2012 - 9 ore. Consideră că angajatorul incorect a calculat salariul pentru 27.08.2012 - Ziua Independenţei, în mărime de 126,19 lei, în total suma restantă a salariului pentru lunile mai - august 2012, constituie 26255,89 lei, iar în lunile mai – septembrie 2012 pentru deplasările la serviciu la postul vamal Tudora 35 deplasări şi 35 întoarceri în mun. Chişinău, reclamantul a cheltuit 3605 lei. Totodată, reclamantul contestă şi ordinul nr. 80 din 21.09.2012 emis de 1 directorul SC „Transimex” SRL privind transferarea lui de la postul vamal Tudora la postul vamal Bălţi, considerându-1 ilegal, deoarece a fost emis fără acordul acestuia, cu încasarea salariului pe timpul absenţei forţate de la muncă din momentul transferării 04.10.2012 până la 12.10.2012 în sumă de 1965,06 lei.

Ulterior, la data de 08.10.2012, directorul SC „Transimex” SRL a emis ordinul nr. 86 privind aplicarea sancţiunii sub formă de avertisment pentru neprezentarea la data de 01.10.2012 la locul de muncă. Indică reclamantul că în perioada 01.10.2012 - 03.10.2012 s-a aflat în concediul medical. La data de 08.10.2012 directorul general al SC „Transimex” SRL a emis ordinul nr. 86 „a” prin care s-a dispus aplicarea faţă de reclamant a sancţiunii disciplinare în formă de mustrare pentru neprezentarea la noul loc de muncă, la care reclamantul a fost transferat fără acordul său, de la data de 04.10.2012 până la data de 08.10.2012. Reclamantul a mai indicat că la 12.10.2012 directorul general al SC „Transimex” SRL a emis ordinul nr. 88 privind suspendarea contractului individual de muncă.

Ordin pe care reclamantul la fel îl consideră ilegal. Astfel, din momentul suspendării contractului individual de muncă 13.10.2012 şi până la data de 21.11.2012 pârâtul nu i-a achitat plata pentru absenţa forţată de la serviciu în sumă totală de 8733 lei. A mai menționat că la data de 07.11.2012 a depus cerere de demisie în legătură cu faptul că a fost suspendat contractul individual de muncă cu scopul de a se angaja la alt serviciu. De asemenea, a mai invocat că la data de 19.11.2012 în procesul verbal nr. 1 al comisiei SC „Transimex” SRL au fost expuse ilegal faptele precum că reclamantul a diminuat veniturile societăţii şi a cauzat prejudiciu material în sumă de 29580 lei, deoarece el a prezentat dări de seamă, iar administraţia nu a făcut careva observaţii.

La fel, indică reclamantul că este ilegal şi ordinul nr. 97 din 19.11.2012 emis de SC „Transimex” SRL privind dispunerea recuperării prejudiciului material în mărime de 29580 lei. Reclamantul consideră că SC „Transimex” SRL de la data de 22.11.2012 pînă la data de 28.11.2012 a reţinut carnetul de muncă al reclamantului fapt pentru care urmează să achite 1528,38 lei. A solicitat reclamantul: încasarea de la SC „Transimex” SRL restanţa la salariu pentru lunile mai-august în sumă de 26255,89 lei; încasarea cheltuielilor de transport pentru deplasarea în lunile mai - septembrie 2012 la locul de muncă la postul vamal Tudora şi întoarcerea în mun.

Chişinău în sumă de 3605 lei; anularea ordinului nr. 80 din 21.09.2012 în partea transferării lui Petricenco Mihail de la postul vamal Tudora la postul vamal Bălţi; încasarea în beneficiul său a salariului pe timpul transferării de la postul vamal Tudora la postul vamal Bălţi de la data de 04.10.2012 pînă la data de 12.10.2012 în sumă de 1965,6 lei; anularea ordinului nr. 86 din 08.10.2012 privind aplicarea faţă de Petricenco Mihail a sancţiunii disciplinare sub formă de avertisment; anularea ordinului nr. 86 „a” din 08.10.2012 privind aplicarea faţă de Petricenco Mihail a sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare; anularea ordinului nr.88 din 12.10.2012 privind suspendarea contractului individual de muncă nr.410 din 02.05.2012 încheiat cu Petricenco Mihail; încasarea de la SC „Transimex” SRL a salariului pentru timpul absenţei forţate de la muncă din 2 momentul suspendării contractului de muncă de la data de 13.10.2012 pînă la 21.11.2012 în sumă de 8733,60 lei; recunoaşterea nulităţii datelor din procesul verbal nr. 1 din 19.11.2012 a comisiei SC „Transimex” SRL privind diminuarea de către reclamant a veniturilor societăţii şi cauzării prejudiciului material în sumă de 29580 lei; anularea ordinului nr. 97 din 19.11.2012 prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului material în sumă de 29580 lei;

încasarea de la SC „Transimex” SRL a salariului pe timpul reţinerii carnetului de muncă a lui Petricenco Mihail de la data de 22.11.2012 pînă la 28.11.2012 în sumă de 1528,38 lei; constatarea încălcării dreptului său de a nu fi impus la munca forţată din partea SC „Transimex” SRL prin reţinerea carnetului de muncă de la data de 21.11.2012 pînă la 28.11.2012 şi prin neplata în beneficiul său a salariului şi a indemnizaţiei de eliberare din serviciu; încasarea de la SC „Transimex” SRL a prejudiciului moral cauzat prin neachitarea la timp a retribuirii muncii suplimentare, muncii prestate în zilele de repaus şi în cele de sărbători nelucrătoare, transferării nelegitime de la postul vamal Tudora la postul vamal Bălţi şi aplicarea asupra reclamantului a sancţiunilor disciplinare, suspendării contractului individual de muncă, dispunerii recuperării prejudiciului material, reţinerii carnetului de muncă şi impunerii la muncă forţată.

La 18.11.2013, SC „Transimex” SRL s-a adresat cu cerere reconvențională împotriva lui Petricenco Mihail solicitând încasarea în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 29580 lei şi a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea examinării procesului (f.d. 115-116 vol. I). În argumentarea cererii, s-a indicat că Petricenco Mihail a fost angajat în funcţia de specialist în domeniul vămuirii. În perioada 02.05.2012 - 28.09.2012 salariatul a activat la postul vamal Tudora. Conform pct.9 din contractul individual de muncă, salariul lunar conform schemei de încadrare a personalului este de 2600 lei în prima lună de probă şi 2650 lei din 01.06.2012. Conform pct.10 din contract, regimul de muncă şi de odihnă este cu durata normală.

Conform pct.12 din contract, salariatul cu prevederile Regulamentului intern al Societăţii referitor la condiţiile de muncă a fost familiarizat, conform căruia salariatului i s-a stabilit săptămâna de lucru de 5 zile lucrătoare şi cu 2 zile de odihnă, cu programul de lucru de la 8.30 până la 17.30 și întrerupere la prânz de la 13.00- 14.00. A mai invocat că în perioada de muncă salariatul a perfectat declaraţii pentru 23 persoane juridice fără a avea contracte, astfel încâlcind pct.7 din Hotărârea Guvernului nr.1290 din 09.12.2005 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii şi pct. 16 din contractul individual de muncă. Mai mult ca atît s-a mai menţionat că în perioada de muncă salariatul a perfectat declaraţii în lipsa contractelor, stabilind unipersonal costul serviciilor prestate, diminuând veniturile SC „Transimex” SRL cu 29580 lei.

Astfel, costul serviciilor constituia 101700 lei, însă Petricenco Mihai le-a evaluat la 72120 lei, cauzându-i angajatorului SC „Transimex” SRL un prejudiciu material de 29580 lei. Prin hotărârea din 14 aprilie 2014 a judecătoriei Ialoveni s-a dispus respingerea ambelor cererii ca nefondate. Prin decizia din 15 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău s-a respins apelul depus 3 de Petricenco Mihail şi apelul înaintat de SC „Transimex” SRL şi s-a menţinut hotărîrea primei instanţe. La 12 septembrie 2014, Petricenco Mihai a declarat recurs împotriva deciziei din 15 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, solicitând casarea hotărîrilor judecătoreşti, cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie admisă integral acţiunea înaintată de Petricenco Mihai.

În motivarea recursului, s-a invocat că prima instanţă nu a constatat şi elucidat pe deplin circumstanţele importante pentru soluţionarea pricinii, la emiterea hotărîrii au fost încălcate normele de drept material, prin neaplicarea unei legi care trebuia a fi aplicată şi nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în cererea de chemare în judecată. Recurentul consideră că şi instanţa de apel nu s-a expus asupra tuturor pretenţiilor invocate în cererea de apel. A mai menționat că în ceea ce privește cursul termenului de prescripție, recurentul consideră că nu a fost întrerupt, deoarece la examinarea pricinii în instanţa de apel, recurentul a prezentat toate copiile cererilor de chemare în judecată din 17.12.2012 şi din 14.01.2013 cu anexarea şi a copiilor încheierilor judecătoreşti.

La fel, mai menţionează recurentul că instanţa de apel nu s-a expus în privinţa efectuării de către angajator a achitării depline a restanţelor salariale şi eliberării carnetului de muncă. De asemenea consideră recurentul că instanţa de apel nu s-a expus şi în privinţa declaraţiilor martorului Brînca Oxana, care a confirmat datele prezentate de recurent de pe sit-ul oficial al Serviciului Vamal a Republicii Moldova ASYCUDA World privind îndeplinirea lucrului suplimentar. La 04.11.2014, avocatul Selchin Igor în interesele SC ”Transimex” SRL a declarat recurs împotriva deciziei din 15.07.2014 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea parțială a hotărîrilor judecătorești în partea respingerii cererii reconvenționale și în partea dată de a emite o hotărîre nouă de admitere a cererii reconvenționale.

În argumentarea recursului s-a invocat că instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și anume pct. 7 și pct. 13 al Regulamentului brokerului vamal și a specialistului în domeniul vămuirii, adoptat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1290 din 09.12.2005, deoarece Petricenco Mihail la perfectarea documentelor din numele SC ”Transimex” SRL, în calitate de broker vamal, urma să încheie cu persoana reprezentată contracte de prestare a serviciilor, ceia ce nu a realizat, fapt confirmat și de către intimat. Totodată, afirmă recurentul că instanța de apel incorect a susținut că la materialele dosarului lipsesc careva probe care ar confirma mărimea prejudiciului solicitat, deoarece salariatul Petricenco Mihail a perfectat declaraţii în lipsa contractelor stabilind unipersonal costul declarațiilor, cauzându-i angajatorului SC „Transimex” SRL un prejudiciu material de 29580 lei.

La 04 noiembrie 2014, avocatul Selchin Igor în interesele SC ”Transimex” SRL a depus și referință asupra recursului declarat de Petricenco Mihail, considerându-l neîntemeiat și care urmează a fi respins. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite 4 recursurile, de a casa decizia instanței de apel cu restituirea pricinii spre rejudecare în instanța de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

După cum denotă materialele pricinii, s-a constatat că Petricenco Mihail a fost angajat la SC ”Transimex” SRL în baza ordinului nr. 32 din 02.05.2012 și a contractului individual de muncă nr. 410, în funcție de specialist în domeniul vămuirii. În perioada 02.05.2012 – 28.09.2012 salariatul a activat la postul vamal Tudora. S-a mai constatat că la 21.09.2012 a fost emis ordinul nr. 80, prin care reclamantul a fost transferat la postul vamal Bălţi, fiindu-i adus la cunoștință ordinul menţionat la data de 25.09.2012. Tot din actele pricinii rezultă că la 08.10.2012 a fost emis ordinul nr. 86 prin care lui Petricenco Mihail i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de avertisment.

La fel, s-a stabilit că conform ordinului nr. 88 și nr. 88”a” din 12.10.2012 s-a suspendat contractul individual de muncă nr. 410 din 02.05.2012, încheiat între Petricenco Mihail și SC ”Transimex” SRL în legătură cu dispunerea îndeplinirii unei anchete de serviciu privind verificarea executării de către salariat a obligațiunilor de serviciu. Ulterior, la 19.11.2012 a fost întocmit procesul-verbal nr. 1 și a fost emis ordinul nr. 97, în care s-a indicat că în perioada de muncă, Petricenco Mihail a perfectat declarații în lipsa contractelor, stabilind unipersonal costul serviciilor, diminuînd astfel veniturile societății. În speța dată, s-a mai constatat că la 26.11.2012, administratorul SC ”Transimex” SRL, în baza cererii salariatului din 07.11.2012, a emis ordinul nr. 99 privind desfacerea contractului individual cu Petricenco Mihail.

Ordinul a fost adus la cunoștință angajatului la 28.11.2012, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe ordin.

Nefiind de acord cu ordinile emise de către SC ”Transimex” SRL, la 05.03.2013, Petricenco Mihail s-a adresat în instanța de judecată, solicitînd încasarea de la SC „Transimex” SRL în beneficiul lui Petricenco Mihail restanţa la salariu pentru lunile mai-august a anului 2012 în sumă de 26255,89 lei; a cheltuielilor de transport pentru deplasarea în lunile mai - septembrie 2012 la locul de muncă în sumă de 3605 lei; anularea ordinului nr. 80 din 21.09.2012, în partea transferării lui Petricenco Mihail de la postul vamal Tudora la postul vamal Bălţi și încasarea în beneficiul său salariul pe timpul transferării de la 04.10.2012 pînă la data de 12.10.2012 în sumă de 1965,6 lei; anularea ordinului nr. 86 din 08.10.2012 privind aplicarea faţă de Petricenco Mihail a sancţiunii disciplinarea sub formă de avertisment; anularea ordinului nr. 86 „a” din 08.10.2012 privind aplicarea faţă de Petricenco Mihail a sancţiunii disciplinare sub formă de mustrare; anularea ordinului nr.88 din 12.10.2012 privind suspendarea contractului individual de muncă nr. 410 din 02.05.2012, încheiat cu Petricenco Mihail; încasarea de la SC „Transimex” SRL a salariului pentru timpul absenţei forţate de la muncă din momentul suspendării contractului de muncă de la data de 13.10.2012 pînă la 5 21.11.2012 în sumă de 8733,60 lei;

recunoașterea nulității datelor din procesul- verbal nr. 1 din 19.11.2012 a comisiei SC „Transimex” SRL privind diminuarea de către reclamant a veniturilor societăţii şi cauzării prejudiciului material în sumă de 29580 lei; anularea ordinului nr. 97 din 19.11.2012 prin care s-a dispus recuperarea prejudiciului material în sumă de 29580 lei; încasarea de la SC „Transimex” SRL salariul pe timpul reţinerii carnetului de muncă a lui Petricenco Mihail în perioada 22.11.2012 - 28.11.2012 în sumă de 1528,38 lei; constatarea încălcării dreptului său de a nu fi impus la munca forţată din partea SC „Transimex” SRL prin reţinerea carnetului de muncă şi prin neplata în beneficiul său a salariului şi a indemnizaţiei de eliberare din serviciu; încasarea de la SC „Transimex” SRL a prejudiciului moral cauzat.

La data de 18.11.2013, SC „Transimex” SRL a depus cerere reconvențională, solicitând încasarea în beneficiul societății prejudiciul material în sumă de 29580 lei şi a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea examinării procesului. (f.d. 115- 116 vol. I) Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia netemeiniciei şi respingerii acțiunii înaintate de Petricenco Mihail și SC ”Transimex” SRL. În acest sens, cu referire la prevederile art. 355 alin. (2) Codul muncii, instanța a concluzionat că Petricenco Mihail a omis termenul de prescripție la depunerea capetelor de cerere privind anularea ordinelor solicitate în cererea de chemare în judecată, deoarece reclamantul a făcut cunoștință contra semnătură cu ordinele emise de către angajator, fapt ce nu a fost negat nici de fostul salariat.

Totodată, prima instanţă a calificat ca fiind nejustificată pretenția lui Petricenco Mihail cu privire la faptul că în zilele de sărbătoare și de odihnă a activat și a înregistrat declarații în programul ASYCUDA World, deoarece din tabelul de pontaj, care a fost întocmit la întreprindere, rezultă contrariul. La fel, instanța de fond a calificat drept neîntemeiate și nefondate celelalte cerințele invocate de reclamanți, pe motiv că nu au fost confirmate prin careva probe concludente, soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanțele ierarhic inferioare incorect au constatat și elucidat circumstanțele cauzei.

Colegiul constată că instanța de apel, la judecarea cauzei în fond, nu a verificat legalitatea înscrisurilor prezentate de către Petricenco Mihail în cadrul examinării pricinii, obligaţie expres prevăzută de art. 373 alin. (2) CPC, în care se statuiază că instanța de apel judecînd apelul urmează să verifice circumstanțele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importantă pentru soluționarea pricinii, să aprecieze probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

Reieșind din prevederile normei sus citate, instanța de apel nu a verificat și nu a constatat importanţa înscrisurilor prezentate de către Petricenco Mihail și anume a informației eliberate de Serviciul Vamal al RM, extras din programul de lucru ASYCUDA World, unde au fost înregistrate declarațiile de la postul vamal ”Tudora- Starocazacie”, în perioada mai-august 2012, precum și veridicitatea facturilor fiscale anexate la materialele dosarului.(f.d. 208-219 vol. I) 6 Mai mult ca atît, instanța de apel nu a combătut prin careva argumente plauzibile nici poziția lui Petricenco Mihail, precum că în perioada zilelor de odihnă și de sărbătoare a fost prezent la locul de muncă și anume acesta a introdus în baza de date declarațiile vamale, limitîndu-se doar la menţinerea poziţiei instanţei de fond în această privinţă.

La caz, instanța de apel urmează să concretizeze și faptul dacă înscrisurile prezentate de către recurent din programul ASYCUDA World au fost extrase anume în perioada zilelor de odihnă și de sărbătoare, cînd, după cum susține recurentul, se afla la serviciu. Totodată, Colegiul remarcă că instanța de apel examinînd probele menționate supra, urmează să țină cont și de prevederile art. 138 alin (4) CPC, din care rezultă că înscrisurile prezentate și anexate la materialele pricinii urmează a fi depuse în original sau în copie autentificată în modul stabilit de lege, fapt ignorat la aprecierea unor înscrisuri (f.d. 208-219 vol. I). În partea recursului declarat de către SRL „Transimex”, Colegiul consideră că acesta de asemenea urmează a fi admis, deoarece criticile expuse şi-au găsit confirmare şi anume în partea lipsei unei motivări adecvate privind respingerea cererii reconvenţionale.

Colegiul constată că la înaintarea cererii reconvenţionale, SRL „Transmimex” a indicat care este prejudiciul cauzat de către Petricenco M., cum acesta a fost calculat şi în baza căror acte (f.d.119-122, 165, vol.I). În asemenea împrejurări, se constată că de fapt instanța de apel nu a pătruns în esența raportului juridic ivit în speță și nu a combătut toate argumentele formulate de către Petricenco Mihail, SRL „Transimex” prin prisma probelor anexate, nu şi-a motivat soluţia adoptată. Instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii contestate, consideră necesar de a transmite pricina la rejudecare.

În conexiunea celor remarcate, precum şi în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de recurs menționează că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-şi întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-şi motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale cărei sunt supuse aprecierii. La caz, Colegiul judiciar al Curţii Supreme de Justiție conchide că lacunele indicate supra, nu pot fi corectate la judecarea recursurilor, fapt pentru care recursurile declarate de Petricenco Mihail și SC ”Transimex” SRL urmează a fi admise, casată decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, cu respectarea principiilor ce guvernează litigiul în cauză.

La rejudecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate supra, să creeze condiții obiective şi egale părților pentru realizare şi exercitare drepturilor sale procedurale şi în dependență de probele pertinente administrate, rejudecînd pricina, să emită o hotărîre întemeiată şi legală. Reieșind din cele expuse, în baza art. 445 alin. (1) lit. c) CPC RM, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, 7 d e c i d e: Se admit recursurile declarate de Petricenco Mihail și SC ”Transimex” SRL.

Se casează decizia din 15 iulie 2014 a Curţii de Apel Chişinău, adoptate în cauza civilă la cererea lui Petricenco Mihail împotriva SC „Transimex” SRL privind încasarea restanțelor salariale pentru munca suplimentară, muncă prestată în zilele de repaus, în zilele de sărbătoare, încasarea plăţii obligatorii a salariului pe timpul absenței forțate de la muncă şi compensațiilor, anularea sancțiunilor disciplinare, precum și la cererea reconvențională înaintată de SC „Transimex” SRL către Petricenco Mihail privind încasarea prejudiciului material, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători. Decizia este irevocabilă. Președinte de ședință Svetlana Novac Judecătorii: Tatiana Vieru Valentina Clevadî Iurie Bejenaru Oleg Sternioală 8