2rh-15/15 — Recunoaşterea testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nule şi anularea actului administrativ

dosarul nr. 2rh-15/15 prima instanţă: I. Croitor instanţa de apel: A. Curdov, P. Steţ, P. Terzi instanţa de recurs: M.Poalelungi, I.Cimpoi, V.Tataru, A.Plămădeală, E.Fistican ÎNCHEIERE 21 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Nicolae Clima Judecătorii Valeriu Doagă, Ala Cobăneanu, , Sveatoslav Moldovan, Nadejda Toma examinînd cererea de revizuire depusă de către Dumitru Sarî-Terzi, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Sarî-Terzi împotriva lui Dumitru Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nule şi anularea actului administrativ, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, c o n s t a t ă La data de 29 aprilie 2004, Ilia Sarî-Terzi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dumitru Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nule şi anularea actului administrativ.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la 13 ianuarie 2000, mama sa Ana Sarî-Terzi a testat casa de locuit şi lotul de pămînt de pe lîngă casa de pe str. Lenin, 101, mun. Comrat lui Dumitru Sarî-Terzi. Testamentul a fost întocmit şi autentificat de către notarul R. Sencenco, care la 26 decembrie 2003, a eliberat certificatul de moştenitor testamentar pe numele lui Dumitru Sarî-Terzi. Cere Ilia Sarî-Terzi, recunoaşterea testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nule şi anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 12(5)31 din 11 noiembrie 2003 şi titlului de autentificare a dreptului asupra pămîntului, eliberat pe numele Anei Sarî-Terzi la 10 decembrie 2003. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 08 iunie 2005, a fost admisă acţiunea lui Ilia Sarî-Terzi, au fost recunoscute nule testamentul şi certificatul de moştenitor testamentar, eliberat pe numele lui Dumitru Sarî-Terzi şi au fost anulate decizia Consiliului mun.

Comrat nr. 12(5)31 din 11 noiembrie 2003 şi titlul de autentificare a dreptului asupra pămîntului, eliberat pe numele Anei Sarî-Terzi. Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 06 decembrie 2005 a fost respins apelul declarat de către Dumitru Sarî-Terzi şi menţinută hotărîrea primei instanţe. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006 a fost respins recursul declarat de către Dumitru Sarî-Terzi şi menţinută decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe. La 19 septembrie 2013, Dumitru Sarî-Terzi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, deciziei Curţii de Apel Comrat din 6 decembrie 2005 şi hotărârii Judecătoriei Comrat din 8 iunie 2005, cu restituirea pricinii spre rejudecare.

Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 06 noiembrie 2014, cererea de revizuire depusă de Dumitru Sarî-Terzi a fost respins ca inadmisibil. La data de 25 noiembrie 2014, Dumitru Sarî-Terzi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, solicitînd admiterea revizuirii, casarea deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, deciziei Curţii de Apel Comrat din 6 decembrie 2005 şi hotărârii Judecătoriei Comrat din 8 iunie 2005, cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă în alt complet de judecată. În motivarea cererii revizuentul a indicat revizuentul că au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute anterior.

Susţine că în anul 2014, membrilor familiei sale le-au devenit cunoscute informaţii precum că Bratunov P.S. a fost constrînsă de către Constantinov Gheorghe să depună mărturii false. Precizează revizuentul că în acest sens, au fost sesizate organele de drept şi în rezultat, la 10 noiembrie 2014, de către Judecătoria Comrat, a fost emisă sentinţa definitivă prin care s-a constat că Constantinov Gheorghe a comis infracţiunea prevăzută la art. 314 alin. (1) Cod penal, determinarea la depunerea de declaraţii mincinoase, la formularea de concluzii false sau la efectuarea de traduceri incorecte. La 19 ianuarie 2015, Ilia Sarî-Terzi a depus cerere prin care a solicita amînarea ședinței de judecată, pentru înaintarea referinței.

Analizînd cererea de amînare înaintată de Ilia Sarî-Terzi, Colegiul o respinge ca fiind neîntemeiată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră cererea de revizuire neîntemeiată şi care urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente. Colegiul notează că motivele revizuirii sînt prevăzute limitativ de art.449 CPC.

Astfel, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentinţă penală irevocabilă, comiterea unei infracţiuni în legătură cu pricina care se judecă; b) au devenit cunoscute unele circumstanţe sau fapte esenţiale ale pricinii care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedeşte că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanţele şi faptele esenţiale în timpul judecării anterioare a pricinii; c) instanţa a emis o hotărîre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărîrea, sentinţa sau decizia instanţei judecătoreşti care au servit drept temei pentru emiterea hotărîrii sau deciziei a căror revizuire se cere; g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a iniţiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova; h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declaraţie, o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale care poate fi remediată, cel puţin parţial, prin anularea hotărîrii pronunţate de o instanţă de judecată naţională.

Colegiul reţine că revizuentul invocă drept temei de revizuire lit. b) al articolului precitat. Colegiul precizează că hotărîrea atacată prin intermediul revizuirii nu poate fi criticată în raport de materialul dosarului existent la data pronunţării acestei hotărîri, dar numai în baza unor împrejurări noi, necunoscute de instanţă la data pronunţării. Pe calea revizuirii nu se pune problema realizării unui control judiciar, ci a unei noi judecăţi, pe temeiul unor elemente ce au format obiectul judecăţii finalizată cu pronunţarea hotărîrii a cărei revizuire se solicită.

Pentru admiterea cererii de revizuire pe acest temei este important ca circumstanţele sau faptele date, existente obiectiv pînă la data pronunţării hotărîrii, să fie confirmate prin prezentarea unor probe concludente şi pertinente, să aibă importanţă esenţială pentru justa soluţionare a cauzei civile, adică să aibă putere decisivă asupra concluziei (hotărîrii) instanţei de judecată, să fie descoperite după ce hotărîrea judecătorească devine irevocabilă. Astfel, revizuentul a indicat că în anul 2014, membrilor familiei sale le-a devenit cunoscută informaţia precum că Bratunova P.S.

a fost constrînsă de către Constantinov Gheorghe să depună mărturii false, precizînd totodată, că în acest sens, au fost sesizate organele de drept şi în rezultat, la 10 noiembrie 2014, de către Judecătoria Comrat, a fost emisă sentinţa definitivă prin care s-a constat că Constantinov Gheorghe a comis infracţiunea prevăzută la art. 314 alin. (1) Cod penal, determinarea la depunerea de declaraţii mincinoase, la formularea de concluzii false sau la efectuarea de traduceri incorecte. Examinînd argumentele cererii de revizuire, Colegiul le apreciază drept irelevante şi lipsite de contextul pertinent iniţierii procedurii de revizuire, or acestea de fapt, nu sunt susţinute prin nici un fel de probe indubitabile.

În acest sens, Colegiul menţionează că din copia de pe sentinţa emisă de Judecătoria Comrat la 10 noiembrie 2014, la care face referire revizuentul, rezultă că procesul penal pornit pe numele lui Constantinov Gheorghe, a fost încetat în temeiul art. 275 alin. 4) Cod de procedură penală, „a intervenit termenul de prescripţie”, iar hotărîrea primei instanţe, a deciziilor instanţelor de apel şi recurs sunt adoptate pe baza analizei şi aprecierii integrale a tuturor probelor şi nu doar pe declaraţiile lui Bratunov P.S cu privire la semnarea testamentului şi traducerea efectuată. Coroborînt cele expuse, Colegiul notează că argumentele susţinute de revizuent nu pot fi acceptate drept noi circumstanţe care nu au fost şi nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Într-o altă ordine de idei, Colegiul consideră imperios necesar să precizeze că unul din elementele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul stabilităţii raporturilor juridice, care înseamnă, inter alia, că o soluţie definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată (cauza Roşca c. Moldovei, nr. 6276/02, § 24, din 22 martie 2005). Principiul securităţii raporturilor juridice presupune respectul faţă de principiul lucrului judecat (res judecata). Acest principiu insistă asupra faptului, că nici o parte la proces nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri care este definitivă şi executorie, chiar şi în scopul reluării procesului de judecată şi o nouă soluţionare a cauzei.

Competenţa Curţii Supreme de Justiţie este de a corecta lacunele în drept şi omisiunile justiţiei, şi nici într-un caz de a efectua o reexaminare. Revizuirea nu trebuie tratată ca un recurs în anulare şi nici existenţa a două păreri asupra aceleiaşi probleme nu poate servi temei pentru reexaminare. Ca excepţie de la acest principiu se face în cazul în care reexaminarea este necesară în temeiul circumstanţelor fundamentale şi obligatorii. În consecinţă, admiterea cererii de revizuire în împrejurările reţinute va constitui incontestabil o încălcare a principiului securităţii raporturilor juridice (Popov (2) contra Moldovei, E. Duca contra Moldovei ş.a).

În acelaşi timp, Curtea susţine că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o instanţă, aşa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenţiei, trebuie interpretat în lumina Preambulului Convenţiei, care, în partea sa relevantă, declară preeminenţa dreptului, o parte a moştenirii comune a Statelor Contractante. Din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Dumitru Sarî-Terzi.

În conformitate cu art. 269-270, 453 al.(1) lit. a) şi 449 CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dumitru Sarî- Terzi împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ilia Sarî-Terzi împotriva lui Dumitru Sarî- Terzi cu privire la recunoaşterea testamentului şi certificatului de moştenitor testamentar nule şi anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, Nicolae Clima judecătorul Judecătorii Valeriu Doagă Ala Cobăneanu Sveatoslav Moldovan Nadejda Toma