2rh-54/16 — Recunoaşterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral

prima instanţă: S. Popovici dosarul nr. 2rh-54/16 instanţa de apel: Gh. Creţu, A. Pahopol, A. Doga ÎNCHEIERE 17 februarie 2016 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii – Iuliana Oprea, Ala Cobăneanu Galina Stratulat, Dumitru Mardari examinând cererea de revizuire depusă de Zinaida Dimitroglo, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ilia Sarî-Terzi împotriva lui Ivan Sarî-Terzi, Fedorei Cara, Zinaidei Dimitroglo, Elenei Mitioglo, Anei Constantinova, Mariei Gaidarji şi a lui Dmitrii Constantin Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral, împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013 c o n s t a t ă La data de 12 iunie 2009, Ilia Sarî-Terzi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ivan Sarî-Terzi, Fedorei Cara, Zinaidei Dimitroglo, Elenei Mitioglo, Anei Constantinova, Mariei Gaidarji şi a lui Dmitrii Constantin Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral.

În motivarea acţiunii reclamantul a menţionat că, este proprietarul casei de locuit şi al anexelor gospodăreşti din str. Lenin,107, mun. Comrat. Această casă de locuit a fost construită împreună cu soţia sa în anul 1995 în curtea casei părinteşti din str. Lenin,105, mun. Comrat. Susţine că, prin hotărârea Comitetului Executiv Comrat din 23 decembrie 1995 i-a fost transmis în folosinţă comună cu părinţii săi un teren aferent casei de locuit cu suprafaţa de 1706 m2. Afirmă că, la 01 februarie 2003, a decedat mama sa, Ana Sarî-Terzi, iar după decesul acesteia, el a acceptat moştenirea prin intrarea de fapt în posesiunea acesteia, achitând impozitul pe imobil din anul 2003 pînă în anul 2009 inclusiv şi prelucrând terenul aferent.

Invocă faptul că, el oficial nu a autentificat acceptarea succesiunii, deoarece mama sa, Ana Sarî-Terzi, la data de 13 ianuarie 2000, a întocmit un testament, prin care toate 1 bunurile, care îi aparţin, inclusiv casa de locuit au fost testate nepotului Dmitrii Dimitrii Sarî-Terzi. Menţionează că, la data de 26 decembrie 2003, în baza testamentului menţionat, lui Dmitrii Dmitrii Sarî-Terzi i-a fost eliberat certificatul de moştenitor testamentar.

Relevă că, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitrii Dmitrii Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea nulă a testamentului şi a certificatului de moştenitor testamentar, iar prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 08 iunie 2005, menţinută prin deciziile Curţii de Apel Comrat din 06 decembrie 2005 şi a Curţii Supreme de Justiţie din 19 iulie 2006, testamentul din 13 ianuarie 2000 şi certificatul de moştenitor testamentar din 26 decembrie 2003, eliberat pe numele lui Dmitrii Dmitrii Sarî-Terzi au fost recunoscute nule.

Susţine că, ulterior, Dmitrii Constantin Sarî-Terzi a depus cerere de chemare în judecată cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, iar prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 26 iunie 2007 acţiunea a fost admisă şi termenul de acceptare a succesiunii moştenitorilor Dmitrii Constantin Sarî-Terzi, Fedora Cara, Elena Mitioglo, Ana Constantinova, Maria Gaidarji şi Ilia Sarî-Terzi a fost prelungit cu 6 luni, însă prin decizia Curţii de Apel Comrat din 06 noiembrie 2007 a fost admis apelul său, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acţiunea lui Dmitrii Constantin Sarî-Terzi cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii.

Afirmă că, în anul 2008, Zinaida Dimitroglo a depus cerere de chemare în judecată cu privire la restabilirea termenului de acceptare a succesiunii rămasă după decesul Anei Sarî-Terzi, iar prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 15 februarie 2008 acţiunea a fost admisă şi termenul de acceptare a succesiunii a fost prelungit cu 6 luni. Remarcă faptul că, el este unicul moştenitor, care a acceptat succesiunea prin intrarea în posesiunea acesteia conform art. 1516 din Codul civil, deoarece Zinaida Dimitroglo, în termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, a depus o cerere de renunţare la moştenire în folosul lui Dmitrii Dmitrii Sarî-Terzi, iar ceilalţi moştenitori nu s-au adresat la notar cu cerere de acceptare a succesiunii şi nu au intrat în posesiunea acestor bunuri.

Solicită recunoaşterea dreptului său de proprietate asupra patrimoniului succesoral, compus din casa de locuit nr. 105 din str. Lenin, mun. Comrat, cu suprafaţa de 95,1 m2 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha, rămas după decesul mamei sale, Ana Sarî-Terzi. Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 21 decembrie 2009 s-a respins acţiunea ca neîntemeiată (vol. I, f. d. 159-164). Prin decizia Curţii de Apel Comrat din 30 aprilie 2010 s-a respins apelul declarat de Ilia Sarî-Terzi şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe (vol. I, f.d.240-243). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 26 ianuarie 2011 s-a admis recursul declarat de Ilia Sarî-Terzi, s-a casat decizia instanţei de apel şi s-a restituit pricina spre rejudecare în instanţa de apel, la Curtea de Apel Cahul (vol. I, f.d.281-285).

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 16 iunie 2011 s-a admis apelul declarat de Ilia Sarî-Terzi, s-a casat hotărârea primei instanţe şi s-a restituit pricina spre rejudecare în primă instanţă, în alt complet de judecată (vol. II, f. d. 58-65). Prin hotărârea Judecătoriei Comrat din 08 decembrie 2011 s-a admis acţiunea şi s-a recunoscut după Ilia Sarî-Terzi dreptul de proprietate prin moştenire asupra imobilului (casa de locuit cu suprafaţa de 95,1 m2 şi terenul aferent cu suprafaţa de 0,12 ha) din str. Lenin,105, mun. Comrat (vol. II, f. d. 144-146).

2 La data de 02 martie 2012, Dimitrii Constantin Sarî-Terzi a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă (vol. II, f.d.168, 169). De asemenea, la data de 02 martie 2012, Zinaida Dimitroglo şi Maria Gaidarji au declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii (vol. II, f. d. 170-174).

La data de 06 martie 2012, Ana Constantinova a declarat apel împotriva hotărîrii primei instanţe, solicitînd admiterea apelului, casarea hotărîrii primei instanţe şi emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii (vol. II, f.d.185, 186). Ulterior, judecătorii Curţii de Apel Comrat, Elena Lazareva şi Afanasii Curdov au declarat abţinere de la examinarea cauzei pe motiv că, au participat anterior la examinarea cauzei date în ordine de apel (vol. II, f. d. 190). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 27 aprilie 2012 s-a admis cererea de abţinere de la judecată a judecătorilor Curţii de Apel Comrat, Afanasii Curdov şi Elena Lazareva şi pricina civilă menţionată s-a strămutat pentru examinare în ordine de apel la Curtea de Apel Chişinău (vol. II, f. d. 195, 196). Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 16 octombrie 2012 s-au respins apelurile declarate de Dimitrii Constantin Sarî-Terzi, Zinaida Dimitroglo, Maria Gaidarji şi Ana Constantinova şi s-a menţinut hotărârea primei instanţe (vol. II, f.d.244-249).

La data de 23 ianuarie 2013 Ana Constantinova a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, cerînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii (vol. II, f. d. 256, 257). La data de 04 februarie 2013, Dmitrii Constantin Sarî-Terzi şi Zinaida Dimitroglo au declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri cu privire la respingerea acţiunii (vol. II, f.d. 262-267). Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013 s-au respins recursurile declarate de Ana Constantinova, Dmitrii Constantin Sarî-Terzi şi Zinaida Dimitroglo şi s- au menţinut decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe (vol. II, f. d. 295-300).

La data de 19 iunie 2013, Dmitrii Constantin Sarî-Terzi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei instanţei de recurs, solicitînd admiterea acesteia, casarea hotărîrilor judecătoreşti şi restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă (vol. II, f. d. 310-312). Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 04 septembrie 2013 s-a respins ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Dmitrii Constantin Sarî-Terzi (vol. II, f. d. 352-356). La data de 14 decembrie 2015 Zinaida Dimitroglo a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 24 aprilie 2013, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziilor instanţelor de recurs şi apel şi hotărîrii primei instanţe cu restituirea pricinii spre rejudecare în primă instanţă.

În motivarea cererii de revizuire a invocat că, la 15 septembrie 2015, a aflat că averea succesorală înregistrată la OCT Comrat după mama sa, Ana Sarî-Terzi a trecut în proprietatea lui Ilia Sarî-Terzi în temeiul hotărîrii Judecătoriei mun. Comrat din 08 decembrie 2011. Consideră că, prin hotărîrea judecătorească enunţată i-a fost încălcat dreptul de proprietate. 3 Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că, cererea de revizuire este inadmisibilă din următoarele motive. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanţa emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menţionate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 şi anexându-se probele ce le confirmă. Din dispoziţiile legale enunţate urmează că revizuirea este o cale de atac de retractare şi nu reformare prin intermediul căreia se poate obţine anularea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile şi reînnoirea judecăţii în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilităţii raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 din Codul de procedură civilă.

În acest context, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie reţine că revizuenta Zinaida Dimitroglo în cererea de revizuire nu a invocat nici un temei prevăzut la art. 449 din Codul de procedură civilă, în baza căruia ar putea solicita revizuirea hotărârii judecătoreș ti irevocabile. Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră relevantă jurisprudenţa CEDO la examinarea cauzelor, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că, dreptul la o instanţă, garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie presupune respectarea principiului preeminenţei dreptului. Unul din aspectele fundamentale ale preeminenţei dreptului este principiul securităţii raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanţele judecătoreşti dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuţie.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile şi obligatorii doar cu scopul de a obţine o reexaminare şi o nouă determinare a cauzei. Competenţa instanţelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare şi omisiunile justiţiei, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existenţă a două opinii diferite cu privire la aceeaşi chestiune nu este un temei de reexaminare a cauzei. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară prin circumstanţele unui caracter esenţial şi imperios (Josan versus Moldova, nr. 37431/02, § 25; Brumărescu versus România, nr. 28342/95, §61; Ryabykh versus Rusia, nr.52854/99, §52).

Astfel, din considerentele menţionate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire depusă de Zinaida Dimitroglo ca fiind inadmisibilă. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Zinaida Dimitroglo în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ilia Sarî-Terzi împotriva lui Ivan Sarî-Terzi, Fedorei Cara, Zinaidei Dimitroglo, Elenei Mitioglo, Anei Constantinova, 4 Mariei Gaidarji şi a lui Dmitrii Constantin Sarî-Terzi cu privire la recunoaşterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului succesoral.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Preşedintele şedinţei, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Iuliana Oprea Ala Cobăneanu Galina Stratulat Dumitru Mardari 5