2ra-213-15 — Repararea prejudiciului

Prima instanţă: S. Bucur. dosarul nr. 2ra-213/15 Instanţa de apel: T. Duca, S. Procopciuc, E. Grumeza. ÎNCHEIERE 21ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă Preşedintele completului, judecătorul Mihai Poalelungi Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către recurentul Viorel Griţco, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Viorel Griţco împotriva Inspectoratului de Poliţie Floreşti, Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 septembrie 2014, prin care a fost respins apelul declarat de către Viorel Griţco şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Floreşti din 27 februarie 2014, c o n s t a t ă La 29 iunie 2012, reclamantul Viorel Griţco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului de Poliţie Floreşti, Ministerului Justiţiei cu privire la repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că la data de 22 iulie 2010, prin decizia agentului constatator a P.R. C.P.R. Floreşti a fost amendat cu 800 lei pentru comiterea contravenţiei administrative prevăzută la art. 242 alin.1 Cod Contravenţional al RM, legat de încălcarea art. 51, p. a) al Regulamentului circulaţiei rutiere. Decizia agentului constatator din 22 iulie 2010 a fost anulată prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 22 decembrie 2010, ulterior menţinută de către Curtea de Apel Bălţi prin decizia din 02 martie 2011. Afirmă reclamantul că, s-a adresat de mai multe ori la C.P.R. Floreşti pentru investigarea cazului cu privire la accidentarea propriului automobil, precum şi referitor la atragerea la răspundere administrativă a şoferului vinovat Vladimir Moscalu, indicând că până la momentul actual nu a fost întreprinsă nici o acţiune de către C.P.R.

Floreşti. Menţionează reclamantul că, C.P.R. Floreşti, prin actul administrativ ilegal din 22 iulie 2010 a acoperit acţiunile lui Vladimir Moscalu, care ar fi comis accident rutier. Invocă reclamantul că, pentru reparaţia automobilului deteriorat în urma accidentului rutier, acesta a suportat un prejudiciu în valoare de 28 791 lei şi 95 bani, iar suma totală a prejudiciului este de 34 009 lei şi 31 bani. Cere reclamantul Viorel Griţco repararea, de către pârați, a prejudiciului material în mărime de 46 459 lei şi 48 bani, precum şi a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei. Prin hotărârea judecătoriei Floreşti din 27 februarie 2014, acţiunea a fost respinsă. Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 septembrie 2014 a fost respins apelul declarat de către Viorel Griţco şi a fost menţinută hotărârea judecătoriei Floreşti, din 27 februarie2014.

La 04 decembrie 2014, recurentul Viorel Griţco,a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe, cerând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărârii primei instanţe cu pronunţarea unei noi hotărâri de admitere integrală a acţiunii. În motivarea recursului, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia instanţei de apel, şi nici cu hotărârea primei instanţe, deoarece acestea ar fi fost emise cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Mai mult ca atât, consideră recurentul că ambele instanţe de judecată nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi eronat ar fi interpretat-o. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 CPC, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către recurentul Viorel Griţco, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe, dar a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. art. 432. alin.(2), (3) şi (4) CPC.

Aici, completul Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului, invocate în speţă, sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător. Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către recurentul Viorel Griţco ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursul recurentului Viorel Griţco se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Preşedintele completului, Mihai Poalelungi judecătorul Judecătorii Svetlana Novac Tatiana Vieru