2ra-1140/15 — Repararea prejudiciului material și moral

prima instanță: N. Ocerednîi dosarul 2ra-1140/15 instanța de apel: T. Duca, E. Grumeza, S. Procopciuc ÎNCHEIERE 27 mai 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul – Svetlana Filincova Judecătorii – Dumitru Mardari, Maria Ghervas examinînd admisibilitatea recursului declarat de Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zaricinîi Alexandru împotriva Întreprinderii Individuale „Şuprovici Cazimir”, Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi a Secţiei Regionale „Nord” al Direcţiei Investigare a Fraudelor privind repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curții de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, prin care a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea, c o n s t a t ă: La 03 noiembrie 2011, Zaricinîi Alexandru a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva ÎI „Şuprovici Cazimir”, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Secţiei Regionale „Nord” al Direcţiei Investigare a Fraudelor privind repararea prejudiciului material şi moral.

În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26 iulie 2010, procesul contravenţional pornit la 16 iunie 2010, în baza art. 265 Cod contravenţional, de către inspectorul superior al Secţiei Regionale „Nord” a Direcţiei Investigare a Fraudelor a MAI în privinţa sa, a fost încetat. Mai indică că corpurile delicte, formate din 27 cutii de pulpe de găină congelate a cîte 15 kg fiecare, cu masa totală de 405 kg, se aflau la păstrare la depozitul ÎI „Şuprovici Cazimir”. Menţionează că hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 26 iulie 2010 a intrat în vigoare la data de 10 august 2010, astfel s-a adresat de nenumărate ori la administraţia ÎI „Şuprovici Cazimir” cu solicitarea de a-i restitui proprietatea acestuia, însă i-a fost refuzat, motivîndui-se prin faptul că aşa producţie la depozitul întreprinderii lipseşte.

Ulterior, s-a adresat la Secţia Regională „Nord” al Direcţiei de Investigare a Fraudelor a MAI, unde cerinţa sa legitimă cu privire la executarea hotărîrii judecătoreşti a fost ignorată, fără a i se da careva explicaţii. Reclamantul afirmă că a aflat de la executorul judecătoresc că în realitate pulpele de găină care-i aparţineau lui au fost nimicite din iniţiativa Secţiei Regionale „Nord” al Direcţiei de Investigare a Fraudelor a MAI. Reclamantul indică că s-a adresat cu o plîngere la Procuratura mun. Bălţi, care în rezultatul efectuării controlului a depistat încălcări la modul de păstrare a bunurilor sechestrate de către Secţia Regională „Nord” al Direcţiei de Investigare a Fraudelor a MAI, recomandîndu-i acestuia să se adreseze cu cerere de chemare în judecată privind repararea prejudiciului material cauzat.

Reclamantul invocă că în legătură cu atragerea s-a ilegală la răspundere contravenţională, consideră că i-a fost cauzat şi un prejudiciu moral, manifestat prin imposibilitatea de a-şi îndeplini activitatea sa de muncă, deoarece era mereu implicat în procese de judecată, fiind supus unui stres enorm, astfel estimează prejudiciul moral la suma de 5000 lei. Reclamantul solicită de a fi încasat solidar de la ÎI „Şuprovici Cazimir”, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova şi Secţiei Regionale „Nord” al Direcţiei Investigare a Fraudelor în beneficul său prejudiciul material în mărime de 10 530 lei, prejudiciul moral în mărime de 5000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5000 lei, cheltuielile pentru serviciile executorului judecătoresc în mărime de 200 lei şi plata pentru expedierea scrisorilor recomandate în sumă de 32, 20 lei.

Prin hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 noiembrie 2013, a fost admisă parţial cererea de chemare în judecată formulată de Zaricinîi Alexandru, s-a încasat de la Secţia Regională „Nord” a Direcţiei de Investigare a Fraudelor a MAI şi ÎI „Şuprovici Cazimir” în mod solidar în beneficiul lui Zaricinîi Alexandru prejudiciul material în sumă de 10 530 lei, prejudiciul moral în sumă de 2000 lei şi cheltuielile de judecată în mărime de 5232 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014, a fost admis apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, casată hotărîrea Judecătoriei Bălţi din 06 noiembrie 2013 şi emisă o nouă hotărîre prin care s-a admis parţial acţiunea înaintată de către Zaricinîi Alexandru, s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliţiei MAI în beneficiul lui Zaricinîi Alexandru prejudiciul material în sumă de 10 530 lei, s-a încasat de la Inspectoratul General al Poliţiei a MAI în beneficiul lui Zaricinîi Alexandru cheltuielile de judecată în sumă de 5232 lei, în rest pretenţiile formulate au fost respinse.

La 19 martie 2015 şi la 25 martie 2015, Inspectoratul General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curţii de Apel Bălţi din 02 decembrie 2014 în partea admiterii acţiunii înaintate de către Zaricinîi Alexandru şi menţinerea în această parte a hotărîrii Judecătoriei Bălţi din 06 noiembrie 2013. În motivarea cererii de recurs, recurentul a invocat că decizia instanţei de apel este ilegală şi pasibilă de a fi casată deoarece a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material şi procedural.

Studiind materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, care să justifice afirmaţia de ilegalitate a deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrşirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC, or recurentul nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea deciziei instanţei de apel, ci au formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanţa de apel sau instanţa de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor recurate.

Recursul exercitat conform secţiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie reiterează şi faptul că, procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) şi (4) CPC. În acest sens, completul ţine să menţioneze că conform jurisprudenţei CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situaţiei prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speţă sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

Astfel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 269-270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Se recunoaște inadmisibil recursul declarat de Inspectoratul General al Poliţie al Ministerului Afacerilor Interne. Încheierea este irevocabilă. Judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas