3r-26/15 — Privind verificarea legalităţii hotărîrii

Curtea de Apel Chişinău Dosarul nr. 3r-26/15 Judecător: A.Minciuna Republica Moldova Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 19 ianuarie 2015 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii: Iurie Bejenaru, Iuliana Oprea judecînd recursul declarat de Arseni Vladimir, în cauza privind contestaţia depusă de Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova privind verificarea legalităţii hotărîrii adoptate de Comisia Electorală Centrală la 28.11.2014 cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea Partidului Liberal pentru alegerile parlamentare din 30.11.2014 şi constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral, împotriva încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014, prin care a fost refuzată primirea cererii depusă de Arseni Vladimir, CONSTATĂ: La 30.11.2014, Arseni Vladimir a depus la Curtea de Apel Chişinău contestaţie împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova (în continuare CEC), prin care a solicitat verificarea legalităţii hotărîrii adoptate de Comisia Electorală Centrală la 28.11.2014 cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea Partidului Liberal pentru alegerile parlamentare din 30.11.2014 şi constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral.

Prin încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014, s-a dispus refuzarea în primirea cererii depusă de Arseni Vladimir, din motiv că aceasta nu urmează a fi judecată în instanţă judecătorească în procedură civilă. Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a aplicat prevederile art 169 alin. (1) lit. a) CPC, menţionînd că cererea de verificare a legalităţii actului administrativ nu poate fi arbitrar interpretată de către instanţa judecătorească ca cerere de anulare a actului administrativ. Considerînd ilegală încheierea instanţei de apel, la 06.01.2015, Arseni Vladimir a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului şi casarea încheierii Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014, cu trimiterea contestaţiei la rejudecare.

În motivarea cererii de recurs recurentul a invocat că instanţa nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată şi a fost interpretată eronat legea. Potrivit art. 68 alin. (7) Codul electoral, recursul se examinează în termen de 3 zile de la primirea dosarului în cauză. 1 După cum rezultă din materiale cauzei, recurentul Arseni Vladmir contestă încheierea instanţei de fond prin care i-a fost refuzat în primirea contestaţiei. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ consideră că recursul declarat de Arseni Vladimir este depus în afara termenului de atac şi urmează a fi respins ca tardiv, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 427 lit. a) CPC, instanţa de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să-l respingă şi să menţină încheierea.

Potrivit art. 425 CPC, termenul de declarare a recursului împotriva încheirii este de 15 zile de la pronunţarea ei. În acelaşi timp, potrivit practicii judiciare a Curţii Supreme de Justiţie (hotărîrea Plenului CSJ nr. 5 din 11.11.2013 privind procedura de judecare a cauzelor civile în ordine de recurs), intervalul de timp stabilit de lege în cadrul căruia părţile sunt în drept să declare recurs este de 15 zile din momentul pronunţării încheierii sau primirii încheierii integrale. Acest termen poate fi restabilit printr-o încheiere, cu examinarea recursului în fond, dacă persoanele îndreptăţite solicită acest lucru şi prezintă probe veridice, ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

Din oficiu termenul nu poate fi restabilit. Instanţa poate respinge cererea de repunere în termen pe motive întemeiate. După cum rezultă din materialele dosarului, Curtea de Apel Chişinău a emis încheierea de refuz în primire a contestaţiei la 30.11.2014 (f.d. 3), iar la 01.12.2014 a fost expediată contestatarului (f.d. 4). Cererea de recurs a fost depusă de către Arseni Vladimir la 06.01.2015 (f.d. 5), adică peste termenul legal de declarare a acestuia. Prin urmare, Colegiul constată cu certitudine că recurentul a omis termenul de atac cu recurs.

La caz, Colegiul notează că, o astfel de soluţie este compatibilă cu respectarea garanţiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, avînd în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămînerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a încheierii judecătoreşti emise în instanţa de fond şi ar leza, în acest mod, principiul securităţii raporturilor juridice.

În hotărîrea CEDO pronunţată în cauza Ponomaryov vs Ucraina (3 aprilie 2008), Curtea Europeană a notat că, deşi în speţă nu era vorba despre desfiinţarea unei hotărîri judecătoreşti definitive şi irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanţe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuşi, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrînge principiul securităţii raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. Curtea a admis că revine în primul rînd instanţelor interne să decidă asupra repunerii în termen de introducere a căii ordinare de atac, dar ele nu se bucură de o marjă de apreciere nelimitată.

Instanţele sunt obligate să indice motivele pentru care au acceptat repunerea în termen. Un asemenea motiv ar putea fi, spre exemplu, necomunicarea hotărîrii luate în proces de către autorităţile competente ale statului. Chiar şi atunci, totuşi, indică Curtea, posibilitatea repunerii în termen nu ar fi nelimitată, dată fiind obligaţia părţilor de a se interesa, la intervale rezonabile, de stadiul procesului de care ele au cunoştinţă. În toate cazurile, instanţele interne ar 2 trebui să verifice dacă motivele de repunere în termen ar putea justifica o ingerinţă în principiul autorităţii de lucru judecat. Reglementări similare au fost statuate de către Înalta Curte şi în cauzele Ceachir vs Moldova, Popov vs Moldova şi Melnic vs Moldova, în care s-a menţionat că prin neaducerea vre-unui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către părţi a unui act procedural, instanţele judecătoreşti naţionale au încălcat drepturile reclamanţilor la un proces echitabil.

Din considerentele menţionate, Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie conchide că recursul declarat de Arseni Vladimir este depus în afara termenului de atac şi acesta urmează a fi respins ca tardiv. Ţinînd cont de cele expuse şi în temeiul art. 427 lit. a) CPC al RM şi art. 68 Cod electoral, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, DECIDE: Se respinge recursul declarat de Arseni Vladimir.

Se menţine încheierea Curţii de Apel Chişinău din 30 noiembrie 2014, în cauza privind contestaţia depusă de Arseni Vladimir împotriva Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova cu privire la verificarea legalităţii hotărîrii adoptate de Comisia Electorală Centrală la 28.11.2014 cu privire la înregistrarea persoanelor de încredere din partea Partidului Liberal pentru alegerile parlamentare din 30.11.2014 şi constatarea faptului ignorării de către CEC a prevederilor art. 26 alin. (1) lit. k) Cod electoral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele şedinţei, Judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Iurie Bejenaru Iuliana Oprea 3