2ra-90/15 — Repararea prejudiciului

dosarul nr. 2ra-90/15 prima instanţă: O. Cojocaru instanţa de apel: L. Bulgac, N. Craiu, M. Guzun. ÎNCHEIERE 15 ianuarie 2015 mun. Chişinău Colegiul civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă Judecătorii - Galina Stratulat, Sveatoslav Moldovan examinând chestiunea privind admisibilitatea recursurilor declarate de reprezentantul lui Harti Vasile, avocatul Gheorghiţă Oleg şi Ministerul Justiţiei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Harti Vasile împotriva Ministerului Justiţiei, intervenienţi accesorii: executorul judecătoresc Doroftei Igor, Consiliul Municipal Chişinău, Primăria mun.

Chişinău cu privire la constatarea încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014 c o n s t a t ă La 20 decembrie 2013, Harti Vasile a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei cu privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, repararea prejudiciului material si moral. Pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul lui Harti Vasile, avocatul Gheorghiţă Oleg a depus o cerere de concretizare a pretenţiilor prin care a solicitat încasarea din bugetul de stat a sumei de 899105 lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în perioada 01 iulie 2010 - 01 februarie 2014, în urma neexecutării hotărârii Judecătoriei Centru, mun.

Chişinău din 17 februarie 1998 (f.d. 34). Ulterior şi-a mai concretizat cerinţele solicitând încasarea din bugetul de stat a sumei de 463200 lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în perioada 01 iulie 2010 - 20 martie 2014, în urma neexecutării hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 februarie 1998 si încasarea sumei de 5.000.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 55). În motivarea acţiunii, a invocat că, prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 februarie 1998 a fost recunoscut proprietar al imobilelor situate în mun. Chişinău, str. V. Alecsandri nr. 38 ap. 1, 2 şi 3 şi totodată s-a hotărât evacuarea familiilor Vodi, Sineacov şi Pîslari din imobilele menţionate cu obligarea Primăriei mun.

Chişinău de a le acorda spaţiu locativ. Menţionează că, la data de 05 noiembrie 2009, Direcţia generală locativ- comunală şi amenajare a Consiliului mun. Chişinău l-a informat despre imposibilitatea executării hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 februarie 1998. Invocă faptul că, prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 31 ianuarie 2012, Primăria mun. Chişinău a fost obligată să-i achite prejudiciul material şi moral pentru perioada ratată de folosinţă a apartamentelor şi anume perioada: 01 ianuarie 2008 - 01 iulie 2010, însă Consiliul mun. Chişinău continuă să ignore obligaţia de a executa hotărârea judecătorească. Mai menţionează că, la data de 12 aprilie 2012, executorul judecătoresc Doroftei Igor, a înaintat un demers prin care a solicitat acordarea spaţiilor locative şi evacuarea persoanelor care locuiesc în bunul imobil situat în mun.

Chişinău, str. V. Alecsandri nr. 68, ap. 1, 2, 3 însă Primăria mun. Chişinău, la data de 27 aprilie 2012, l-a informat despre faptul că nu este posibilă executarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 februarie 1998 din motivul lipsei spaţiului locativ liber în mun. Chişinău. Consideră că, Consiliul mun. Chişinău nu întreprinde nici o măsură pentru executarea hotărârii în cauză, astfel i se îngrădeşte dreptul de proprietate cauzându-i un prejudiciu material sub formă de venit ratat. Totodată invocă faptul că prin neexecutarea continuă a hotărârii judecătoreşti i s-a agravat starea de sănătate, ce i-a cauzat suferinţe fizice şi morale astfel consideră just de a solicita repararea prejudiciului moral.

Solicită Harti Vasile, încasarea din bugetul de stat a sumei de 463200 lei, cu titlu de prejudiciu material, cauzat în perioada 01 iulie 2010 - 20 martie 2014, prin neexecutarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chişinău din 17 februarie 1998 şi încasarea sumei de 5.000.000 lei, cu titlu de prejudiciu moral (f.d. 55). Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău din 02 aprilie 2014, s-a admis parţial acţiunea, s-a constatat faptul încălcării dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, s-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, suma de 25000 lei cu titlu de prejudiciu moral iar în rest pretenţiile împotriva Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova s-au respins.

În motivarea hotărîrii, instanţa de fond a constatat că, o autoritate de stat nu poate invoca lipsa fondurilor şi a spaţiului locativ alternativ ca o scuză pentru neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti. Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, s-au respins apelurile declarate de Harti Vasile şi avocatul Gheorghiţă Oleg, s-a admis apelul declarat de Ministerul Justiţiei, s-a modificat hotărârea Judecătoriei Buiucani, mun. Chişinău 2 din 02 aprilie 2014, s-a micşorat suma prejudiciului moral, s-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova, în beneficiul lui Harti Vasile suma prejudiciului moral în cuantum de 10000 lei iar în rest hotărârea s-a menţinut fară modificări.

În motivarea deciziei, instanţa de apel a constatat că, prejudiciul material cauzat lui Harti Vasile nu este probat or, plata chiriei urma să intervină în urma unei oferte de închiriere a imobilului, care la caz nu există, iar instanţa de judecată nu poate dispune încasarea unui prejudiciu material presupus. La 10 noiembrie 2014, reprezentantul lui Harti Vasile, avocatul Gheorghiţă Oleg a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea parţială a deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, în partea compensării prejudiciului material, moral şi cheltuielilor pentru asistenţă juridică cu emiterea unei noi hotărâri prin care să se încaseze din bugetul de stat cuantumul sumei de 463200 lei cu titlu de prejudiciu material, 5000000 lei cu titlu de prejudiciu moral şi 25000 lei cheltuieli pentru asistenţă juridică.

În motivarea recursului menţionează că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată şi a apreciat arbitrar probele invocate. Invocă că, a prezentat suficiente probe concludente prin care a demonstrat venitul ratat. Consideră că, Ministerul Justiţiei nu a prezentat probe şi argumente prin care ar contesta suportarea de către recurent a prejudiciului moral. La 28 noiembrie 2014, Ministerului Justiţiei a declarat recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi hotărârii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acţiunii ca fiind neîntemeiată. Totodată, solicită modificarea deciziei Curţii de Apel Chişinău din 22 iulie 2014, în sensul diminuării cuantumului sumei acordate cu titlu de prejudiciu moral.

În motivarea recursului a menţionat că instanţa de apel a aplicat eronat normele de drept material şi a apreciat arbitrar probele prezentate. Invocă că, decizia instanţei de apel este neîntemeiată şi pasibilă casării deoarece acţiunea în cauză urmează a fi înaintată împotriva Primăriei mun. Chişinău şi Consiliului mun. Chişinău dar nu împotriva statului. Consideră că, sarcina probaţiunii prejudiciului moral nu poate fi pusă pe seama reclamantului şi se apreciază individual pentru fiecare caz aparte, luându-se în consideraţie argumentele ambelor părţi, excluzând pretenţii excesive şi vădit exagerate. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părţile şi alţi 3 participanţi la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) pricina a fost judecată în absenţa unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărîrea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale.

(4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanţă din oficiu şi în toate cazurile. În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră, că recursurile declarate nu se încadrează în temeiurile prevăzute în normele de drept citate. Colegiul conchide că, argumentele recurenţilor precum că instanţa de apel nu a aplicat legea care trebuia aplicată, a aplicat eronat normele de drept material şi a 4 apreciat arbitrar probele invocate nu pot fi reţinute, în acest sens instanţa ierarhic inferioară a examinat just şi sub toate aspectele probele invocate de către părţi în contextul circumstanţelor constatate iar obiecţiile recurenţilor sunt apreciate ca declarative şi fără suport legal. Totodată nu pot fi reţinute argumentele recurenţilor cu referire la temeinicia hotărârilor instanţelor inferioare or, recursul declarat conform secţiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material şi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia în fapt.

În acest sens, completul reaminteşte prin prisma jurisprudenţei CEDO, fosta Comisie a arătat că “... art.6 paragraf l din Convenţie, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995) Colegiul conchide, că din conţinutul cererilor de recurs nu rezultă existenţa unuia din temeiurile legale de recurs.

Din considerentele menţionate şi având în vedere faptul, că instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, a verificat şi a apreciat corect probele prezentate, iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursurile declarate de reprezentantul lui Harti Vasile, avocatul Gheorghiţă Oleg şi Ministerului Justiţiei ca inadmisibile. În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie d i s p u n e Recursurile declarate de reprezentantul lui Harti Vasile, avocatul Gheorghiţă Oleg şi Ministerul Justiţiei se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Stratulat Galina Sveatoslav Moldovan 5