2ra-2488/14 — Încasarea sumei

prima instanţă: Iu. Moldovan dosarul nr. 2ra-2488/14 instanţa de apel: M. Antonov, G. Druguş, S. Vrabii DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină, reprezentată prin Agenţia Teritorială Sud-Est a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină împotriva lui Catrecico Igor cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Bender din 04 februarie 2014, prin care a fost repus în termen şi admis apelul declarat de avocatul Gonţa Fiodor în interesele lui Catrecico, casată hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 24 aprilie 2012 şi emisă o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii, constată: La 05 decembrie 2011, Compania Naţională de Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Catrecico Igor cu privire la încasarea sumei, În motivarea acţiunii a indicat că Catrecico Igor în perioada anilor 2009, 2010 şi 2011 n-a fost încadrat în cîmpul muncii.

Astfel, în conformitate cu anexa nr. 2 a Legii nr. 1593 din 26 decembrie 2002 aparţine la categoria de plătitori a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în suma fixă care se asigură în mod individual, ca cetăţean al Republicii Moldova, care nu este angajat şi care nu face parte di categoriile de plătitori asigurate de Guvern.

Susţine că contrar cerinţele prevăzute în art. art. 4 alin.(2), (5); 10 alin.(2) lit. b) a Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998; art. 7; 16; 22; 23 a Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală 1593-XV din 26 decembrie 2002, pîrîtul: pînă la 31 martie 2009 n-a îndeplinit obligaţia privitor la achitarea integrală a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul 2009 în mărime de 2637,60 lei şi conform art. 4 alin.(2); art. 5 a Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2009 nr. 263-XVI din 11 decembrie 2008, art. 14 alin.(1) a Legii nr. 1585 la data de 31 decembrie 2008 a datorat pe anul 2009 suma de 3362,94 lei, inclusiv şi penalitatea în mărime de 0,001% pentru 275 zile de întîrziere.

Pînă la 31 martie 2010, pîrîtul nu a îndeplinit obligaţia privitor la achitarea integrală a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul 2010 în mărime de 2478 lei, respectiv, a format o datorie pentru anul 2010 în sumă de 3159,94, care este formată din 2478 lei – prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi 681,45 lei – penalitate. Pînă la 20 iulie 2011, pîrîtul nu a îndeplinit obligaţia privitor la achitarea integrală a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul 2011 în mărime de 2772 lei, formînd o datorie pentru anul 2011 în suma de 2772 lei.

Invocă reclamantul că în conformitate cu titlu II a Regulamentului privind controlul achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă aprobat prin hotărîrea Guvernului nr. 1015 din 05 septembrie 2006, pîrîtul prin scrisoarea recomandată a fost informat despre data prezentării la Agenţia Teritorială Bender pentru perfectarea documentelor în vederea respectării legislaţiei din domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi achitarea primei de asigurare, însă ultimul a ignorat această înştiinţare. Solicită încasarea din contul lui Catrecico Igor în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a sumei de 9294,39 lei. Prin hotărîrea Judecătoriei Anenii Noi din 24 aprilie 2012, acţiunea a fost admisă şi încasat din contul lui Catrecico Igor în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă de 9294, 39 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Bender din 04 februarie 2014, a fost repus în termen şi admis apelul declarat de către avocatul Gonţa Fiodor în interesele lui Catrecico Igor, casată integral hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre, prin care acţiunea a fost respinsă. La 20 mai 2014, Compania Naţională de Asigurări în medicină, reprezentată prin intermediul Agenţiei Teritoriale Sud-Est a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a declarat recurs împotriva deciziei instanţei de apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel cu menţinerea hotărîrii primei instanţe. În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerînd-o ilegală şi neîntemeiată şi emisă cu aplicarea eronată a normelor materiale.

Susţine că în conformitate cu prevederile pct. 3 din Anexa nr. 2 a Legii nr. 1593 din 26 februarie 2002, sunt obligaţi să achite prima de asigurare medicală în sumă fixă toţi cetăţenii RM care nu sunt angajaţi şi care nu fac parte din nici una din categoriile enumerate la p.p. 1 şi 2 din Anexa nr. 2 şi nu sunt asigurate de Guvern, conform art. 4 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, indiferent dacă domiciliază pe teritoriul Republicii Moldova sau nu. Iar după cum rezultă din scrisoarea ÎS „Camera Înregistrării de Stat” nr. 35/980 din 15 aprilie 2010, extrasul din Registrul de Stat al unităţilor de drept, Catrecico este fondator al întreprinderii Individuale „ I.I.

Catrecico” cu numărul de înregistrare nr. 124011127 din 12 aprilie 1995, întreprinderea nefiind lichidată. La fel, invocă că potrivit art. 24, alin. (3) a Legii Cetăţenii RM nr.1024 din 02 iunie 2000, dobîndirea de către cetăţeanul Republicii Moldova a cetăţeniei altui stat nu atrage pierderea cetăţeniei Republicii Moldova, respectiv, faptul ca intimatul Catrecico deţine cetăţenia Federaţiei Ruse nu este scutit de obligativitatea de a se asigura medical, mai mult că conform bazei de date a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, în care este utilizată informaţia din Registru de Stat a populaţiei, domiciliu intimatului este - or. Anenii Noi, str. Conc. Naţionale, 21/3.

Insistă că intimatul ca cetăţean al Republicii Moldova, are loc permanent de trai pe teritoriul Republicii Moldova şi în drept are posibilitatea de a se folosi de drepturile acordate, inclusiv este fondator al Întreprinderii Individuale, prin ce şi-a asumat obligaţiunea de a executa prevederile legislaţiei cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală şi a achita primele de asigurare. Consideră eronată concluzia instanţei de apel cu referire la faptul că Compania Naţională de Asigurări în Medicină este obligată se verifice dacă Întreprinderea Individuală activează sau nu, deoarece dreptul de a activa îi aparţine doar intimatului Catrecico Igor, şi nu va avea statut de fondator de întreprindere individuală doar din momentul lichidării acestei întreprinderi în modul prevăzut de legislaţia în vigoare.

Lichidarea întreprinderii poate fi invocată de către Catrecico Igor la iniţiativa proprie , dar pînă atunci el are obligaţiunea de a se asigura medical conform legislaţiei în vigoare a Republicii Moldova. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 04 februarie 2014 a fost expediată în adresa părţilor la 15 aprilie 2014, fapt confirmat prin copia scrisorii de însoţire (f. d. 72). Astfel, instanţa de recurs conchide că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul la 20 mai 2014, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia instanţei de apel şi a restitui pricinii spre rejudecare în instanţa de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanţei de apel şi să trimită pricina spre rejudecare în instanţa de apel în toate cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanţa de recurs.

Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Catrecico Igor, Compania Naţională de Asigurări în Medicină a solicitat încasarea de la Catrecico Igor în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină suma de 9294,39 lei, ce constituie prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anii 2009-2011 în sumă de 7887,60 lei şi penalitate pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare în mărime de 1406,79 lei. Fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, prima instanţă a ajuns la concluzia temeiniciei acţiunii şi admiterii acesteia integral. Nefiind de acord cu hotărârea primei instanţe la 17 decembrie 2013, avocatul Gonţa Fiodor acţionînd din numele şi în interesele lui Catrecico Igor, a declarat cererea de apel împotriva acesteia.

Judecînd apelul declarat de avocatul Gonţa Fiodor în interesele lui Catrecico Igor, instanţa de apel, a considerat necesar repunerea apelului în termen şi admiterii acestuia, casând hotărârea primei instanţe şi pronunţând o nouă hotărâre cu privire la respingerea acţiunii. Instanţa de recurs conchide, însă, că o astfel de soluţie rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă şi certă a situaţiei de fapt sub toate aspectele, mai mult că concluziile instanţei de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală şi arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicţie cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 118 alin. (3) CPC, circumstanţele care au importanţă pentru soluţionarea justă a pricinii sunt determinate definitiv de instanţa judecătorească pornind de la pretenţiile şi obiecţiile părţilor şi ale altor participanţi la proces, precum şi de la normele de drept material şi procedural ce urmează a fi aplicate. Iar, în conformitate cu art. 373 alin. (1) şi (2) CPC, instanţa de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referinţelor şi obiecţiilor înaintate, legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate în ceea ce priveşte constatarea circumstanţelor de fapt şi aplicarea legii în primă instanţă; instanţa de apel verifică circumstanţele şi raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanţe, precum şi cele care nu au fost stabilite, dar care au importanţă pentru soluţionarea pricinii, apreciază probele din dosar şi cele prezentate suplimentar în instanţă de apel de către participanţii la proces.

În conformitate cu art. 360 alin. (1) CPC, sunt în drept să declare apel reprezentantul în interesul apelantului, dacă este împuternicit în modul stabilit de lege. Prin prisma normei enunţate, la caz, se constată că instanţa de apel a examinat apelul declarat de către avocatul Gonţa Fiodor, omiţând de a verifica împuternicirile acestui, care, după cum se constată în speţă, a depus cerere de apel în interesele lui Catrecico Igor.

Aici urmează de reţinut dispoziţiile conţinute la alin. (3) art. 365 CPC, care direct statuează că în cazul când cererea de apel se semnează de reprezentantul apelantului, la cerere se anexează documentul, legalizat în modul stabilit, care certifică împuternicirile reprezentantului dacă în dosar lipseşte o astfel de împuternicire, precum şi a art. 81 CPC care prevede că dreptul de a semna cererea şi de a o depune în judecată, de a strămuta pricina la o judecată arbitrală, de a renunţa total sau parţial la pretenţiile din acţiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor pretenţii, de a modifica temeiul sau obiectul acţiunii, de a o recunoaşte, de a încheia tranzacţii, de a intenta acţiune reconvenţională, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eşalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărârii judecătoreşti, trebuie menţionat expres, sub sancţiunea nulităţii.

Or, deşi în cererea de apel se menţionează că Gonţa Fiodor reprezintă interesele lui Catrecico Igor, la materialele dosarului nu a fost anexat nici act care ar confirma împuternicirile acestuia de a ataca hotărîrea judecătorească. În această ordine de idei este necesar de a se distinge că lipsa unui mandat în original, completat în modul stabilit de pct. 5 alin. (2) al Hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea formularului şi modului de utilizare a mandatului avocatului nr. 1175 din 21 decembrie 2010, care ar atesta dreptul şi împuternicirile avocatului Gonţa Fiodor, în sensul art. 81 CPC, de a contesta hotărîrea primei instanţe şi de a depune cererea de apel din numele apelantului, î-l privează pe ultimul de a efectua astfel de acţiuni din numele lui Catrecico Igor, fapt însă ignorat de instanţa de apel la pronunţarea deciziei.

Totodată instanţa de recurs reţine că cererea de apel a fost depusă de către avocatul Gonţa Fiodor în interesele lui Catrecico Igor cu omiterea termenului stabilit de art. 362 CPC (în vigoare la momentul emiterii hotărîrii), fiind solicitat repunerea în termen de declarare a acestuia. În conformitate cu art. 362 alin. (1) şi (3) CPC (în vigoare la momentul emiterii hotărîrii), termenul de declarare a apelului este de 20 de zile de la data comunicării hotărârii motivate, dacă legea organică nu dispune altfel, chiar dacă apelul a fost depus anterior. Termenul de apel curge şi în cazul comunicării concomitente a hotărârii şi a somaţiei de executare. Repunerea în termen de apel se face de către instanţa de apel în cazurile şi în ordinea prevăzute de art. 116. Astfel în conformitate cu art. 116 alin. (1) şi (3) CPC, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanţă.

La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Cu referire la prevederile enunţate instanţa de recurs conchide că expunându-şi opinia cu privire la motivele care au constituit drept temei de omiterea termenului de declararea a apelului instanţa de apel în mod evaziv s-a referit la faptul că acesta a fost omis din motive întemeiate şi anume pe motivul că Catrecico Igor nu locuieşte în ţară şi nu a putut cunoaşte despre existenţa litigiului în instanţa de judecată, iar la materialele cauzei lipseşte dovada care ar demonstra că lui Catrecico Igor i-a fost înmînată copia hotărîrii din 24 aprilie 2012 şi că acesta din motive neîntemeiate a omis termenul de apel.

Faptul dat a fost stabilit fără a se ţine cont că la data de 27 decembrie 2012, Judecătoria Anenii Noi a restituit reprezentantului lui Catrecico Igor – Cobzar Vera obiecţiile depuse de acesta, pe motivul că la 24 aprilie 2012 pe cauza dată a fost pronunţată deja hotprîre, fiindu-i, totodată, explicat dreptul de a depune cererea de apel la Curtea de apel Bender (f.d. 27), cu atît mai mult că copia hotărîrii redactate a fost recepţionată de către Cobzar Vera la 12 decembrie 2012, în acest sens ultima a făcut menţiunea pe coperta dosarului. Sub acest aspect, se menţionează că instanţa de apel urma să examineze cererea de repunere a lui Catrecico Igor în termenul de declarare a apelului şi să verifice motivele imposibilităţii îndeplinirii actului procedural în termen prin prisma art. 116 CPC.

În această ordine de idei este cert că omiterea aspectelor menţionate de către instanţa de apel, direct indică la examinarea superficială a apelului, fără ca acesta să fie supus controlului prin prisma prevederilor legale, aplicabile cazului. Cele remarcate, atestă că soluţia instanţei de apel nu conţine o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării şi adoptării soluţiei la care s-a ajuns, astfel instanţa de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluţii şi să verifice temeinicia şi legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege. Distinct de cele mai sus arătate, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel urmează a fi casată cu remiterea pricinii spre rejudecare în instanţa de apel.

La judecarea pricinii, instanţa de apel urmează să ţină cont de cele menţionate, creând condiţii obiective şi reale participanţilor la proces şi judecând pricina, să emită o hotărâre întemeiată şi legală. La caz, se mai reţine şi faptul că prin art. IV din Legea nr. 177 din 25 iulie 2014 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, Curtea de Apel Bender şi-a încetat activitatea, la data publicării prezentei legi, şi anume din 08 august 2014, iar cauzele civile aflate în curs de examinare la Curtea de Apel Bender au fost transmise spre examinare Curţii de Apel Chişinău, din care considerente pricina în cauză urmează a fi remisă pentru rejudecarea apelului la Curtea de Apel Chişinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, decide: Se admite recursurile declarate de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină, reprezentată prin Agenţia Teritorială Sud-Est a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină. Se casează integral decizia Curţii de Apel Bender din 04 februarie 2014 în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină împotriva lui Catrecico Igor cu privire la încasarea sumei, cu restituirea pricinii spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău. Decizia nu se supune nici unei căi de atac. Preşedinte, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Iuliana Oprea Ion Druţă Tamara Chişca-Doneva