2ra-1517/14 — Cu privire la încasarea sumei

Dosarul nr.2ra-1517/14 prima instanţă: A. Mironov instanţa de apel: G. Vavrin, I. Dănăilă, T. Dimitriadi ÎNCHEIERE 07 mai 2014 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completului, judecătorul Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală şi Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de către Dimitrov Iurii în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Taraclia împotriva lui Dimitrov Iurii cu privire la încasarea sumei, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Dimitrov Iurii, c o n s t a t ă La 21 mai 2013, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Taraclia s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Dimitrov Iurii cu privire la încasarea sumei.

În motivarea acţiunii înaintate, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Taraclia a menţionat că potrivit Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998, Dimitrov Iurii este subiectul asigurării şi este obligat să achite primele de asigurare în mărimea, în modul şi în termenele stabilite de legislaţie. Conform art. 22 Legii nr.l593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul respectiv.

Se menţionează că Dimitrov Iurii activează la întreprinderea „Budăi Prim”, conform contractului individual de muncă, unde i se impozitează din salariul lunar, asigurarea medicală în mod obligatoriu. Notarii publici şi avocaţii, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care au obţinut licenţă în modul stabilit de lege, menţionate în categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, se asigură în mod individual. Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2013, prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori prevăzuţi în Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se stabileşte în mărime de 3 318 lei.

Susţine, reclamantul că potrivit art. 5 aceiaşi lege, în cazul neachitării în termen a primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, se v-a achita penalitate în mărime de 0,1 % din suma restantă, pentru fiecare zi de întîrzîiere. Prin ordonanţa emisă de către Judecătoria Taraclia din 22 aprilie 2013, s-a dispus încasarea din contul lui Dimitrov Iurii în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurare în Medicină suma de 3 374,40 lei, în contul achitării primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2013. Dimitrov Iurii a înaintat obiecţii împotriva ordonanţei enunţate, invocînd că de fapt activează în calitate de avocat la Cabinetul avocatului „Iurii Dimitrov”. La 29 martie 2013 Dimitrov Iurii a cumpărat poliţa de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru anul 2013 în suma de 1 659 lei, seria 010 nr.099277 în oficiul poştal or.

Taraclia. Susţine reclamantul că în astfel de circumstanţe pîrîtul prin acţiunile lui a încălcat procedura achitării primelor de asigurare medicală şi obţinerea poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Iar, potrivit art. 22 al Legii nr.l593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pe anul respectiv.

În aşa fel, Dimitrov Iurii nu a achitat în volumul deplin prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în termenul stabilit de legislaţie. Consideră reclamantul că Dimitrov Iurii urmează să restituie în contul primelor de asigurare pentru anul 2013 suma restantă în mărime de 1659 lei şi penalitate în mărime de 82,95 lei. Solicită Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Taraclia încasarea din contul lui Dimitrov Iurii a sumei de 1741,95 lei în contul primelor de asigurare medicală pe anul 2013. Prin hotărîrea Judecătoriei Taraclia din 30 iulie 2013, acţiunea a fost admisă integral (f.d.29, 35-36). S-a încasat din contul lui Dimitrov Iurii în beneficiul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină suma de 1741,95 lei în contul primelor de asigurare medicală pe anul 2013. S-a încasat din contul lui Dimitrov Iurii în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei.

Prin decizia Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013, a fost respins apelul declarat de către Dimitrov Iurii şi menţinută hotărîrea primei instanţe (f.d.58-61). La 04 martie 2014, Dimitrov Iurii a declarat recurs, împotriva deciziei Curţii de Apel Cahul din 26 noiembrie 2013 şi a hotărîrii Judecătoriei Taraclia din 30 iulie 2013, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanţei de apel şi a hotărîrii primei instanţe cu emiterea unei noi hotărîri prin care să fie respinsă acţiunea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină integral. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

La 28 ianuarie 2014, Curtea de Apel Cahul a expediat în adresa participanţilor părţilor, copia deciziei instanţei de apel (f.d.62-63). Completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul depus la 04 martie 2014, este declarat în termen, deoarece potrivit înscrisului anexat de către recurent se atestă faptul că decizia instanţei de apel a recepţionat-o la 03 februarie 2014 (f.d. 73). Recurentul, Dimitrov Iurii în motivarea recursului a indicat că instanţele ierarhic inferioare au aplicat legea care nu urma a fi aplicată, au interpretat eronat legea şi în consecinţă au emis soluţii ilegale. Examinînd temeiurile admisibilităţii recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilităţii recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinţei timp de o lună de la data primirii acesteia. La 31 martie 2014, Curtea Supremă de Justiţie a expediat în adresa Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină cererea de recurs depusă de către Dimitrov Iurii cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei. Prin referinţa depusă de Compania Naţională de Asigurări în Medicină la 24 aprilie 2014, a solicitat ca recursul depus de către Dimitrov Iurii să fie respins ca neîntemeiat.

În conformitate cu art.439 alin.(3) Codul de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs şi face un raport verbal în faţa completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Audiind raportul verbal al judecătorului raportor şi verificând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 alin. (1) Codul de procedură civilă, părţile şi alţi participanţi la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esenţială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) şi (3) ale aceluiaşi articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate, iar alineatul (4) stabileşte că săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a pricinii sau în cazul în care instanţa de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Colegiul menţionează că, Dimitrov Iurii, în cererea de recurs nu a invocat nici unul din temeiurile de declarare prevăzute la art.432 alin.(2), (3) sau (4) Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.433 lit. a) Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) şi (4). În conformitate cu art. 440 alin.(1) Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existenţa unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilităţii recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 şi nu conţine nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul judiciar indică că procedura admisibilităţii constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură civilă, fără a se examina temeinicia lor.

În acest sens, completul reiterează prin prisma jurisprudenţei CEDO că „ ... art.6 parag.1 al Convenţiei, nu impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanţă de recurs, întemeindu-se pe dispoziţii legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinţei pronunţate de o instanţă inferioară, ca fiind lipsit de şanse de succes.” (cauza Rebait şi alţii contra Franţei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

Astfel, din considerentele menţionate şi având în vedere faptul că, instanţa de apel a examinat pricina sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură şi aplicarea corectă a legii materiale, iar în esenţa lor argumentele recursului care sînt similare argumentelor invocate în instanţa de apel, au fost verificate minuţios, la judecarea pricinii în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Dimitrov Iurii, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) şi art. 440 alin. (1) Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie, d i s p u n e: Recursul declarat de către Dimitrov Iurii se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedintele completului, Judecător Tatiana Vieru Judecătorii Oleg Sternioală Dumitru Mardari