2ra-1660/13 — Încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

prima instanţă: I. Dandara dosarul nr. 2ra-1660/13 instanţa de apel: T. Duca, A. Albu, St. Procopciuc DECIZIE 14 august 2013 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele completul, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chişca-Doneva examinând recursul declarat de către Astafii Popescu, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină împotriva lui Astafii Popescu cu privire la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, împotriva deciziei Curţii de Apel Bălţi din 09 octombrie 2012, prin care a fost admis apelul declarat de către Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, casată hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 17 noiembrie 2010 şi emisă o nouă hotărâre prin care acţiunea a fost admisă, c o n s t a t ă La data 23 septembrie 2010, Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Astafii Popescu, solicitând încasarea primelor de asigurare obligatorie în sumă de 7009,2 lei.

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că potrivit anexei nr. 2 pct.2 a Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.l593-XV din 26 decembrie 2002, pârâtul este subiect al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, fiind obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărimea şi termenele stabilite de legislaţie. Invocă că potrivit art.17 a Legii 1593-XV din 26 decembrie 2002, evidenţa şi controlul corectitudinii calculării şi virării în termen la contul Companiei a primelor de asigurare obligatoriei de asistenţă medicală calculate de taxa fixă, se efectuează de către Agenţia Teritorială a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

Menţionează că pe parcursul perioadei 2008-2010, pârâtul, activând în calitate de avocat, s-a eschivat nelegitim de la plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 1 Întru susţinerea poziţiei sale, invocă prevederile art.23 a Legii nr.1593 -XV din 26 decembrie 2002, în temeiul cărora pârâtul Astafii Popescu deţinând licenţa de avocat urmează să achite o sumă fixă pentru fiecare an de gestiune, respectiv, potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2008, nr.268-XVI din 07decembrie 2007, pârâtul urma să achita suma de 1893,6 lei, potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2009, urma să achite suma de 2637,6 lei şi potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2010 urma să achite suma de 2478 lei, în total suma de 7009,2 lei, plăţi pe care Astafii Popescu nu le-a achitat.

Menţionează că întru soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, prin scrisoarea nr. 06-2/166/3 din 24 mai 2010 a solicitat pârâtului achitarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, însă demersul a rămas fără satisfacere. Indică că conform Hotărârii Guvernului nr.1015 din 05 septembrie 2006, Compania Naţională de Asigurare în Medicină este responsabilă de controlul achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă. Solicită încasarea din contul pârâtului în beneficiul său a sumei de 7009,2 lei cu titlu de prime de asigurare obligatorie pentru anii 2008-2010. Prin hotărârea Judecătoriei Sîngerei din 17 noiembrie 2010 acţiunea a fost respinsă.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 august 2011, a fost admis apelul declarat de către Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de admitere acţiunii, fiind încasat din contul lui Astafii Popescu în beneficiul Agenţiei Teritorial Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină suma de 7009,20 lei. Prin decizia Curţii Supreme de Justiţie din 22 februarie 2012 a fost admis recursul declarat de către Popescu Astafii, casată decizia Curţii de Apel Bălţi din 04 august 2011, şi restituită pricina la rejudecare în instanţa de apel.

Prin decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 octombrie 2012, a fost admis apelul declarat de către Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, casată hotărârea primei instanţe şi emisă o nouă hotărâre de admitere a acţiunii, fiind dispusă încasarea din contul lui Astafii Popescu în beneficiul Agenţiei Teritoriale Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină sumă de 7009,2 lei cu titlu de primă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. La 22 martie 2013, Astafii Popescu a declarat recurs împotriva deciziei Curii de Apel Bălţi din 09 octombrie 2012, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanţei de apel, cu menţinerea în vigoare a hotărârii primei instanţe.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanţei de apel, considerînd-o ilegală şi emisă cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Consideră că instanţa de apel urma să constate dacă primele de asigurare obligatorie se asistenţă medicală pentru perioada anilor 2008-2010, pe care dânsul urma să le plătească, au fost achitate de către Guvern. Notează că între Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, în calitate se asigurător, şi dânsul nu a fost încheiat contract de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. 2 Întru susţinerea poziţiei sale invocă prevederile art. 4 alin. (1) a legii nr. 1585 din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, din conţinutul cărora rezultă că avocaţii nu sunt subiecţi ai asigurării obligatorii de asistenţă medicală, ne fiind, pe cale de consecinţă, obligaţi să încheie contracte de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Indică că în temeiul art. 12 a legii menţionate mai sus, Compania Naţională de Asigurări în Medicină nu are dreptul de a se adresa în judecată cu privire la încasarea forţată a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Invocă că potrivit pct. 7 a Regulamentului privind controlul achitării primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, prevăzută la anexa nr. 2 a Hotărârii Guvernului nr. 1015 din 05 septembrie 2006 cu privire la aprobarea unor acte normative, în caz de neachitare a primelor de asigurare, Compania Naţională de Asigurări în Medicină are doar statutul de agent constatator, având doar competenţa de a întocmi procesul-verbal cu privire la contravenţie, care se remite spre examinare în fond instanţei de judecată, în cazul în care se adevereşte faptul că prin neachitarea primei de asigurare persoana fizică a comis o contravenţie administrativă şi nu a expirat termenul de aplicare a sancţiunilor stabilite de Codul Contravenţional.

Afirmă că regulamentul menţionat nu prevede dreptul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină de a se adresa în judecată cu privire la încasarea forţată a primelor de asigurare pe perioadele precedente. Invocă că nu poate fi reţinut argumentul instanţe de apel, precum că din extrasul din baza de date a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină din 15 septembrie 2010 şi lista avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat, s-a constatat că dânsul face parte din categoria plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cărora li se calculează prima de asigurare în sumă fixă.

La fel consideră neîntemeiate şi argumentele intimatului cu referire la faptul că că dînsul este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în temeiul anexei nr. 2 pct. 2 a Legii nr. 1593 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, potrivit căruia notarii publici, avocaţii indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care a obţinut licenţă în modul stabilit de lege, fac parte din categoria de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, deoarece normele invocate de instanţa de apel nu sunt aplicate speţei date mai cu seamă în modul în care sunt interpretate de către instanţa de apel, or dispoziţiile citate sunt aplicabile doar notarilor publice şi avocaţilor care nu sunt pensionari, pe cînd dînsul având statutul de pensionar este eliberat de plata primelor de asigurare, acestea fiind achitate integral de către Guvern.

Atenţionează că potrivit Legii cu privire la avocatură, dreptul la pensie şi statutul de pensionar nu este temei de suspendare, încetare şi retragere a licenţei pentru exercitarea profesiei de avocat. Insistă că prevederile legii cu privire asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nu sunt aplicabile la caz, ele fiind atribuite notarilor publici şi avocaţilor care nu sunt pensionari. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. 3 Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei instanţei de apel din 09 octombrie 2012 a fost primită de către Popescu Astafii la data de 22 ianuarie 2013, fapt ce se confirmă prin semnătura acestuia de pe coperta dosarului.

Astfel, instanţa de recurs consideră că recurentul s-a conformat prevederilor legale şi a declarat recursul, la 22 martie 2013, în termen. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înştiinţarea participanţilor la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră recursul neîntemeiat şi care urmează a fi respins cu menţinerea deciziei instanţei de apel din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanţa, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul şi să menţină decizia instanţei de apel. Înaintând acţiunea în judecată împotriva lui Popescu Astafii, Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Bălţi a solicitat încasarea din contul pârâtului a prejudiciului material pentru primele de asigurarea obligatorii de asistenţă medicală neachitate în sumă de 7009,2 lei.

Fiind investită cu judecarea pricinii instanţa de apel cu o motivare amplu argumentată, cu pronunţarea asupra tuturor aspectelor juridice şi trimitere, atât la probele administrate, cât şi dispoziţiile legale aplicabile la caz, temeinic a admis apelul declarat de Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Agenţia Teritorială Bălţi, casând integral hotărârea primei instanţe şi emiţând o hotărâre nouă cu privire la admiterea acţiunii. În susţinerea opiniei enunţate, instanţa de recurs reţine că instanţa de apel corect a stabilit că Astafii Popescu, în anii 2008-2010, a activat în calitate de avocat licenţiat. (f.d. 79-83).

Conform art. 17 a Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, evidenţa şi controlul corectitudinii calculării şi virării în termen la contul Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, precum şi încasarea penalităţilor şi sancţiunilor financiare, se efectuează: a) de către agenţiile teritoriale ale Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculate în formă de sumă fixă: b) de către inspectoratele fiscale de stat teritoriale, în conformitate cu drepturile atribuite acestora - pentru primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală stabilite în calitate de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense.

Potrivit Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală nr.l585- XIII, din 27 decembrie 1998, asigurarea obligatorie de asistenţă medicală se efectuează conform principiilor teritorial şi pe ramuri de producţie şi cuprinde toată populaţia Republicii Moldova, iar mărimile primelor de asigurare în formă de sumă fixă şi în formă de contribuţie procentuală la salariu şi alte recompense se stabileşte anual în Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Totodată, conform art. 4 alin. (2) a legii 1593 –XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie 4 de asistenţă medicală, categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual, se stabilesc în anexa nr.2.

Din anexa nr. 2 alin. (2) al Legii invocate mai sus, se denotă că notarii privaţi şi avocaţii, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care au obţinut licenţa în modul stabilit de lege urmează să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă. Raportând la caz prevederile enunţate şi având în vedere şi avînd în susţinere materialul probator, şi anume extrasul din Baza de date Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină din data 15 septembrie 2010 (f.d.5) şi Lista Avocaţilor care au dreptul de a exercita profesia de avocat (f.d. 79-83), instanţa de recurs apreciază drept justă constatarea instanţei de apel că Astafii Popescu pe perioada anilor 2008-2010, a activat în calitate de avocat, fiind plătitor a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, cărora li se calculează prima de asigurare în sumă fixă.

De altfel, este cert că Popescu Astafii este subiect al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală şi este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, motiv pentru care este apreciată drept ilegală eschivarea lui de la plata acestora.

Instanţa de recurs apreciază drept corectă şi concluzia instanţei de apel coraborate prin prisma prevederilor art.23 a Legii nr.1593 -XV din 26 decembrie 2002, că, Astafii Popescu deţinând licenţa de avocat urmează să achite o sumă fixă pentru fiecare an de gestiune, respectiv potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2008, nr.268-XVI din 07decembrie 2007, pârâtul urma să achita suma de 1893,6 lei, potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2009, nr. 263-XVI din 11 decembrie 2008, urma să achite suma de 2637,6 lei şi potrivit Legii Fondurilor Asigurărilor obligatorii de Asistenţă Medicală pentru anul 2010 nr. 128 din 23 decembrie 2009, urma să achite suma de 2478 lei, în total suma de 7009,20 lei, plăţi pe care Astafii Popescu nu le-a achitat.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că instanţa de apel corect a reţinut că Popescu Astafii, face parte din categoria de plătitor a primelor de asigurare medicală în sumă fixă, şi just a ajuns la concluzia admiterii acţiunii, dispunând încasarea din contul lui Astafii Popescu a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în mărime totală de 7009,2 lei. Aici este de menţionat şi faptul că Astafii Popescu deţine poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (f.d.10), fiind eliberată în legătură cu pensionarea acestuia. Însă, instanţa de recurs, reţine că faptul deţinerii poliţei de asigurare nu poate servi temei de neachitare şi confirmare a onorării obligaţiilor de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală.

Pe cale de consecinţă, nu pot fi reţinute afirmaţiile recurentului, precum că fiind pensionar şi conducându-se de prevederile art.4 alin.(4), lit. j), Legii nr.1585, din 27 februarie 1998, potrivit căruia Guvernul are calitatea de asigurat pentru categoria de persoane pensionari, este eliberat de la plata primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală or, potrivit Legii cu privire la mărimea, modul şi termenele de 5 achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală nr.1593, din 26 decembrie 2002, anexa nr.2, alin.(2), este expres indicat că notarii privaţi şi avocaţii, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, care au obţinut licenţă în modul stabilit de lege, fac parte din categoria ie plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual.

Faţă de cele ce preced, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că decizia instanţei de apel este legală, fiind adoptată în limitele competenţei sale, iar în cadrul judecării pricinii au fost create condiţii obiective participanţilor la proces, pentru realizarea drepturilor sale procedurale. Distinct de cele relatate şi având în vedere faptul că decizia instanţei de apel este întemeiată şi legală, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate şi contradictorii, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a respinge recursul şi de a menţine decizia instanţei de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, art. 445 alin. (3) Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e Se respinge recursul declarat de către Astafii Popescu. Se menţine decizia Curţii de Apel Bălţi din 09 octombrie 2012 în pricina civilă la cererea de chemare depusă de Agenţia Teritorială Bălţi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină împotriva lui Astafii Popescu cu privire la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Preşedinte, judecătorul Iulie Sîrcu Judecătorii Valentina Clevadî Ion Corolevschi Ion Vîlcov Tamara Chișca-Doneva 6