2ra-2811/13 — încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

prima instanță V. Arnaut dosarul nr. 2ra-2811/13 instanța de apel G. Vavrin T. Dimitriadi I. Dănăilă D E C I Z I E 02 octombrie 2013 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Ala Cobăneanu, Iuliana Oprea, Sveatoslav Moldovan, Ion Corolevschi examinând recursul declarat de către Iuri Dimitrov, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției teritoriale Taraclia a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva lui Iuri Dimitrov cu privire la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 26 februarie 2013, prin care a fost respins apelul declarat de către Iuri Dimitrov și menținută hotărârea Judecătoriei Taraclia din 15 octombrie 2012, prin care acțiunea a fost admisă c o n s t a t ă: La 04 ianuarie 2012, Agenția teritorială Taraclia a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Iuri Dimitrov cu privire la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza art. 4 din Legea nr. 1585- XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, pârâtul este subiect al asigurării obligatorii de asistență medicală. Menționează că conform art. 10 alin. (2) lit. b) din Legea enunțată, pârâtul este obligat să achite primele de asigurare în mărimea, în modul și în termenele stabilite de legislație. Conform art. 7 din Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru categoriile de persoane prevăzute în anexa nr. 2 se calculează în valoare absolută, echivalentă cu valoarea Programului unic.

Conform art. 22 din Legea menționată, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală pe anul respectiv. 2 Conform pct. 2 din anexa nr. 2 la Legea menționată, notarii publici, executorii judecătorești și avocații neangajați, indiferent de forma juridică de organizare a activității, care au obținut licență în modul stabilit de lege, sunt plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual.

Conform bazei de date a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină și listei de evidență nominală a persoanelor asigurate prezentată de către CAP „Budei- Prim”, Iuri Dimitrov este angajatul CAP „Budei-Prim”, unde din salariu i se reține primele de asigurare obligatorie de asistență medicală sub formă de contribuție procentuală la salariu. Susține că avocatul, care a primit licență în modul stabilit de lege, din anumite motive activează în baza contractului individual de muncă, ordinea de asigurare obligatorie de asistență medicală se reglementează de pct. 1 și 2 din anexa nr. 1 al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și de pct. 2 din anexa nr. 2 al Legii menționate.

Astfel, avocatul care activează în baza contractului individual de muncă se asigură de două ori, o dată de către angajator și a doua oară – în mod individual, prin achitarea de către avocat a primelor de asigurare în sumă fixă. Conform art. 4 din Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2011 nr. 55 din 31 martie 2011, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 se stabilește la 2772 lei. Invocă că conform art. 30 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întârziere în proporție de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere.

La 28 decembrie 2011, majorarea de întârziere constituie 446,30 lei. Astfel, suma datoriei pârâtului la 28 decembrie 2011 la fondul de asigurare obligatorie de asistență medicală constituie 3218,30 lei. Prin urmare, solicitată încasarea de la pârât a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pe anul 2011 în sumă de 3218,30 lei. Prin hotărârea Judecătoriei Taraclia din 15 octombrie 2012 acțiunea a fost admisă și a fost încasat de la Iuri Dimitrov în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină suma de 3218,30 lei și în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 270 lei. Prin decizia Curții de Apel Cahul din 26 februarie 2013 a fost respins apelul declarat de către Iuri Dimitrov și menținută hotărârea primei instanțe.

La 27 mai 2013, în termenul prevăzut de lege, Iuri Dimitrov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor judecătorești și restituirea pricinii spre rejudecare în prima instanță. Recurentul Iuri Dimitrov, în motivarea recursului, a indicat că hotărârile judecătorești sunt neîntemeiate, deoarece instanțele judecătorești nu au constatat și 3 elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii. Consideră că el în volum deplin a îndeplinit prevederile Legii nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Mai indică că la examinarea pricinii date i-a fost încălcat dreptul ne părtinire, deoarece pricina a fost examinată de un judecător cu care se află în relații tensionate, cererile sale de recuzare a judecătorului dat i-au fost respinse neîntemeiat.

De asemenea, indică că i-a fost îngrădit dreptul de a beneficia de mijloace de înregistrare audio sau video la întocmirea procesului verbal, cu toate că a înaintat instanței demers în acest sens. În conformitate cu art.434 alin.(1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei redactate. Din actele pricinii este cert faptul că prin scrisoarea din 11 aprilie 2013 Curtea de Apel Cahul a expediat părților copia deciziei redactate din 26 februarie 2013, iar la 27 mai 2013, adică în termenul prevăzut de lege Iuri Dimitrov a declarat recurs. În conformitate cu art.440 alin.(2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 28 august 2013 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art.444 Codul de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus în termen, neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea hotărârilor judecătorești din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe. Din actele pricinii s-a stabilit că recurentul Iuri Dimitrov începând cu 06 iunie 2003 până în prezent activează în calitate de avocat în baza licenței cu nr. 1066, în această perioada de timp activitatea de avocat a recurentului nu a fost suspendată.

Reieșind din faptul că Iuri Dimitrov nu a achitat la timp primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2011 în sumă de 2772 lei Compania Națională de Asigurări în Medicină a depus în instanța de judecată prezenta acțiune. Judecând pricina, instanța de fond a concluzionat asupra temeiniciei acțiunii, încasând de la Iuri Dimitrov în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină suma de 3218,30 lei și în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 270 lei. Instanța de apel a fost de acord cu concluzia primei instanțe. Judecând pricina în ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a constatat că instanțele de judecată inferioare au judecat pricina enunțată cu aplicarea corectă a normelor de drept material și procedural reieșind din următoarele.

Conform art. 1 al Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998, Asigurarea obligatorie de asistență medicală reprezintă un sistem autonom garantat de stat de protecție financiară a 4 populației în domeniul ocrotirii sănătății prin constituirea, pe principii de solidaritate, din contul primelor de asigurare, a unor fonduri bănești destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a stărilor condiționate de survenirea evenimentelor asigurate (maladie sau afecțiune). Sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală oferă cetățenilor Republicii Moldova posibilități egale în obținerea asistenței medicale oportune și calitative.

Conform art. 7 al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru categoriile de persoane prevăzute în anexa nr.2 se calculează în valoare absolută, conform art.17 alin.(4) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Potrivit pct. 2 din Anexa nr. 2 a Legii enunțate, notarii publici, executorii judecătorești și avocații, indiferent de forma juridică de organizare a activității, care au obținut licență în modul stabilit de lege, sunt plătitori ai primelor de asigurare de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în modul individual.

Reieșind din normele de drept material enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că instanțele judecătorești inferioare temeinic și legal au concluzionat că avocații, inclusiv recurentul Iuri Dimitrov, care din anul 2003 și până în prezent activează în calitate de avocat în baza licenței nr 1066, sunt obligați să se asigure în mod individual. Conform art. 22 alin. (1) al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a legii fondurilor de asigurare obligatorie de asistență medicală pe anul respectiv.

Conform art. 4 al Legii cu privire la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2011 nr. 55 din 31 martie 2011, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă în valoarea absolută pentru categoriile de plătitori prevăzuți în Anexa nr. 2 din Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 s-a stabilit la 2772 lei. Iar, art. 30 alin. (1) al Legii cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală prevede că neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală atrage după sine calcularea unei majorări de întîrziere în proporție de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere.

S-a stabilit că pentru neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală lui Iuri Dimitrov i-a fost calculată penalitatea în mărime de 446,30 lei. În circumstanțele relatate și prin prisma normelor de drept material enunțate atît prima instanță cît și instanța de apel just au stabilit obligativitatea avocatului Iuri Dimitrov pe parcursul anului 2011 la plata primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă de 3218,30 lei.

Nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că el ca avocat nu este obligat să achite primele de asigurare obligatorie de asistență medicală din motiv că 5 este angajat al ÎS „Acvacultura Moldova” și angajatorul plătește pentru el aceste prime, inclusiv și prin reținerea din salariu, or normele enunțate mai sus sunt norme imperative care stabilesc obligativitatea avocaților să plătească anual în termenele stabilite și în sumă fixă stabilită primele de asigurare obligatorie de asistență medicală și plata acestora nu este condiționată de existența sau lipsa venitului legal sau ilegal al avocatului.

Este neîntemeiat și nu poate fi reținut nici argumentul recurentului precum că reținerile efectuate lunar din salariul său de către ÎS „Acvacultura Moldova” care erau transferate la fondul asigurări obligatorii de asistență medicală, ca angajat al său, deoarece generează relațiile patrimoniale dintre ÎS „Acvacultura-Moldova” lu recurentul Iuri Dimitrov și nu înlocuiește ordinea legală de asigurare obligatorie de asistență medicală a lui Dimitrov Iuri în calitate de avocat. Cu atît mai mult că recurentul Iuri Dimitrov se află în relații de muncă cu ÎS „Acvacultura-Moldova” și a executat funcția de președinte al Consiliului electoral de circumscripție a or. Taraclia în perioada de la 26 aprilie 2011 pînă la 06 iunie 2011, ca persoană fizică și în perioada dată nu a fost suspendată activitatea sa de avocat.

De asemenea, nu pot fi reținute criticile recurentului precum că instanțele de judecată la examinarea litigiului dat i-a încălcat dreptul de nepărtinire pricina fiind judecată de un judecător cu care se află în relații de conflict și că cererile de recuzare înaintate de fiecare dată erau respinse neîntemeiat, reieșind din următoarele. În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) Codul de procedură civilă, judecătorul care judecă pricina urmează a fi recuzat dacă are un interes personal, direct sau indirect, în soluționarea pricinii ori există alte împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui. Art. 52 alin (1) Codul de procedură civilă prevede că dacă există temeiurile specificate la art.50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sînt obligați să se abțină de la judecată.

În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau poate fi examinată din oficiu de către instanță. Astfel, reieșind din conținutul normelor procedurale enunțate argumentele recurentului privind prezumția de imparțialitate și obiectivitate a judecătorului poartă un caracter declarativ și sunt bazate doar pe presupuneri. Nu poate fi reținută nici critica recurentului privind încălcarea de către prima instanță a art. 275 Codul de procedură civilă și anume că instanța nu a asigurat plenitudinea procesului-verbal al ședinței de judecată prin înregistrarea audio sau video ori alte mijloace tehnice, deoarece la actele pricinii există încheierea primei instanțe din 12 martie 2012 prin care este dispusă desfășurarea ședințelor de judecată în lipsa mijloacelor de înregistrare audio și/sau video ori a altor mijloace tehnice, pe motiv că utilizarea acestora este imposibilă.

În circumstanțele stabilite în speță, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că temeinic și legal instanțele de judecată au concluzionat cu privire la admiterea acțiunii ca fiind întemeiată, la caz, fiind aplicate corect de instanțe prevederile normelor de drept material, iar argumentele recurentului în acest sens sunt neîntemeiate, fără suport legal și probatoriu. 6 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul, că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat și a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art.445 al.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e: Se respinge recursul declarat de către Iuri Dimitrov. Se menține decizia Curții de Apel Cahul din 26 februarie 2013 și hotărârea Judecătoriei Taraclia din 15 octombrie 2012, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a Agenției teritoriale Taraclia a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva lui Iuri Dimitrov cu privire la încasarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală . Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, Valeriu Doagă judecătorul Judecătorii Ala Cobăneanu Iuliana Oprea Sveatoslav Moldovan Ion Corolevschi