2ra-3510/14 — Constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, încasarea prejudiciului material şi moral

prima instanţă: L.Pruteanu dosarul nr. 2ra-3510/14 instanţa de apel: N.Budăi, V.Pruteanu, I.Muruianu DECIZIE 24 decembrie 2014 mun.

Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva, Ion Druţă Iuliana Oprea, Valentina Clevadî examinînd recursul declarat de Petrov Andrei, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petrov Andrei împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Departamentului de executare şi Oficiului de Executare Centru cu privire la repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, încasarea prejudiciului material şi moral, împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2014 prin care a fost admis apelul declarat de Petrov Andrei, s-a casat în parte hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.Chişinău din 14 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii ca neîntemeiată, c o n s t a t ă La 28 octombrie 2010, Petrov Andrei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale,

Departamentului de executare şi Oficiului de Executare Centru cu privire la repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, încasarea prejudiciului material şi moral. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, timp de 40 ani a lucrat asupra elaborării produselor medicamentoase fitoterapeutice „Pimi-modulin” în 24 de fracţii, 1 care au un larg spectru de aplicare în medicina umană şi este autorul procedeului de preparare a produsului medicamentos fitoterapeutic-imunomodulator „Primi- stimulin-3”, fapt confirmat prin brevetul de invenţie nr.MD 1485G2, eliberat de Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Intelectuale.

Conform raportului de evaluare a proprietăţii intelectuale – valoarea brevetului de invenţie MD nr.1485G2 pînă la implementarea în practica medicală a fitopreparatului „Primi-stimulin-3” constituie suma de 322 024 dolari SUA, iar cheltuielile reale depăşesc suma de 600 000 dolari SUA. Menţionează că în baza cererii personale şi a dosarului de autorizare, depuse la Institutul Naţional de Farmacie, la 25 iunie 1999, Ministerul Sănătăţii a eliberat certificatul de înregistrare nr.4155 a produsului „Primi-stimulin-3”, soluţie injectabilă 2 ml, fitopreparatul fiind acceptat spre producere de către SA „Farmaco” şi respectiv spre administrare pe teritoriul Republicii Moldova. Susţine că în 2001 SA „Farmaco” a produs 11 mii de fiole de „Primi-stimulin- 3”, totodată în cadrul încercărilor clinice şi în practica medicală „Primi-stimulin-3” s- a dovedit a fi un medicament foarte eficient pentru tratarea mai multor maladii.

Este unicul preparat în lume care sporeşte numărul trombocitelor în sînge şi ca urmare în perioada 2001-2003 pe piaţa farmaceutică din Republica Moldova şi ţările CSI a sporit considerabil solicitarea preparatului din care considerente Congresul Naţional a Imunologilor, Alergologilor şi Imunoreabilitologilor i-a recomandat continuarea cercetărilor asupra eficacităţii deferitor fracţii ale preparatului. A mai menţionat că în activitatea de elaborare a fitopreparatului a colaborat permanent cu CŞP „Ecologhia” din oraşul Odessa, în baza contractului din 01 iulie 1992, care la 11 octombrie 2000 a comandat producerea, garantând atît finanţarea producerii cît şi procurarea ulterioară a 50 mln. fiole de „Primi-stimulin-3” pentru comercializare în ţările CSI.

Potrivit prevederilor contractului CŞP „Ecologhia” s-a obligat să-i achite cîte 50 cenţi USA, astfel venitul ratat conform contractului constituia 25 mln. dolari SUA, venit care ar fi putut fi realizat atît de SA „Farmaco” şi bugetul de stat, totodată CŞP „Ecologhia” a asigurat finanţarea testărilor clinice şi de laborator ale preparatului „Primi-stimulin-3” la 25 de persoane ce suferă de HIV/SIDA. Invocă că în acest scop a înfiinţat un laborator de producere a fitoconcentratului „Primi-stimulin-3” şi „Primi-stimulin-6” în satul Fîrlădeni raionul Căuşeni, a arendat terenuri agricole pe care a recoltat în condiţii ecologice pure plantele ce constituiau materia primă, investind în aceasta muncă, efort şi surse enorme.

În aceiaşi perioadă, în colaborare cu SA „Farmaco”, a fost elaborată şi prezentată la Institutul Naţional de Farmacie Monografia farmacopeică permanentă a preparatului „Primi-stimulin-3”, însă cînd a iniţiat încheierea contractului cu SA „Farmaco” pentru producerea a 50 mln. fiole de „Primi-stimulin-3” s-a constatat că din dosarul preparatului, care se păstra la Agenţia Medicamentului, au dispărut documentele originale şi anume 2 Regulamentul tehnologic şi Monografia Farmacopeică, iar în lipsa acestora producerea este imposibilă.

În urma explicaţiilor cerute de la directorul Agenţiei Medicamentului, Parii Boris referitor la dispariţia documentelor, acesta i-a declarat că producerea preparatului va fi reluată doar în cazul în care îl recunoaşte în calitate de coautor şi îi cedează 50% din venitul ce va fi obţinut de la comercializarea medicamentului, fapt ce denotă că acesta cunoştea despre contractul ce urma a fi încheiat cu CŞP „Ecologhia” şi intenţionat a tăinuit documentele. Indică că după respingerea condiţiile impuse, în lipsa documentelor dispărute a devenit imposibilă încheierea contractului de producere a 50 mln.

de fiole de „Primi- stimulin-3” şi s-a încetat complet producerea preparatului şi aplicarea lui în clinica practică cu doi ani înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de înregistrare a „Primi-stimulin-3”, iar adresările către conducerea Institutului Naţional de Farmacie şi alte organe de stat privind restabilirea documentaţiei au fost lăsate fără nici o reacţie, fiindu-i expediate răspunsuri formale.

La fel susţine că la 15 martie 2004, cu cel mult trei luni pînă la expirarea termenului de valabilitate a certificatului nr.4155, a acţionat conform prevederilor Regulamentului cu privire la înregistrarea medicamentelor şi produselor de uz medical în Republica Moldova, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.179 din 28 iulie 1999, depunînd la Institutul Naţional de Farmacie cerere privind reautorizarea fitopreparatului însoţită de declaraţia lui în formă scrisă precum că componenţa produsului „Primi-stimulin-3” nu a suferit careva modificări, ce constituiau documente suficiente pentru reautorizarea preparatului pentru o perioadă de cinci ani, însă cererea a fost respinsă fapt ce la determinat să se adreseze în instanţa de judecată.

Prin hotărârea Curţii de Apel Chişinău din 24 octombrie 2005 au fost recunoscute ilegale acţiunile funcţionarilor din cadrul Institutului Naţional de Farmacie, fiind prelungit termenul de reînregistrare a preparatului „Primi-stimulin-3”. A fost obligat Institutul Naţional de Farmacie să examineze cererea lui Petrov Andrei din 15 martie 2004 în conformitate cu Regulamentul, aprobat prin ordinul nr.344 din 18 noiembrie 2004, cu comunicarea rezultatelor examinării cererii privind admiterea preparatului „Primi-stimulin-6” la investigaţiile clinice. S-a încasat de la Institutul Naţional de Farmacie în beneficiul lui prejudiciul moral 5 000 lei.

Relevă că la pronunţarea hotărârii instanţa de judecată nejustificat a aplicat retroactiv prevederile unui Regulament, aprobat ulterior depunerii de către el a cererii de reautorizare, însă el nu a contestat hotărârea judecătorească care a devenit irevocabilă şi executorie, iar titlurile executorii au fost remise spre executare silită la Oficiul de Executare Centru a Departamentului de Executare, însă pînă în prezent hotărârea judecătorească nu a fost executată din motiv că pîrîţii şi executorul 3 judecătoresc îi impun condiţii pentru reautorizarea preparatului de a prezenta întregul pachet de documente reactualizat.

Consideră că cerinţele funcţionarilor din cadrul Agenţiei Medicamentului şi Departamentului de Executare sunt ilegale şi abuzive, deoarece contravin prevederilor Regulamentului despre înregistrarea medicamentelor şi produselor de uz medical în Republica Moldova, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.179 din 28 iulie 1999, în vigoare la data depunerii cererii de reautorizare, potrivit cărora prelungirea termenului înregistrării în cazul rămânerii intacte a preparatului medicamentos are loc fără prezentarea unor documente suplimentare.

La fel şi Regulamentul privind procedura de autorizare, de punere pe piaţă a produselor medicamentoase şi a altor produse de uz uman, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.344 din 18 noiembrie 2004 stipulează în mod expres că în cazul în care produsul medicamentos nu a suportat modificări în componenţă, a parametrilor de calitate specificate în metodologia de control, precum şi dacă produsul nu a avut cazuri de rebutare, reautorizarea se dispune în baza documentelor prezentate la autorizarea anterioară, astfel Agenţia Medicamentului a fost obligată să asigure păstrarea documentelor şi este responsabilă de restabilirea lor în caz de pierdere.

Totodată, deşi preparatul „Primi-stimulin-3” a fost exclus din Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, iar producerea şi administrarea acestuia pe teritoriul Republicii Moldova nu a mai fost autorizată, în perioada 2005-2007, cu susţinerea Ministerului Sănătăţii au fost apărate trei disertaţii de doctorat privind metodologia de tratare a diferitor maladii cu acest preparat în faţa Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Prin acţiunile funcţionarilor din cadrul autorităţilor – pîrîţi i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi la un recurs efectiv garantate de Constituţia Republicii Moldova, art.6 şi 13 ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale, fiindu-i cauzat din momentul obţinerii brevetului de invenţie şi pînă în prezent prejudiciu material în mărime de 322 024 dolari SUA valoarea brevetului de invenţie nevalorificat şi 25 000 000 dolari SUA venitul ratat, cît şi prejudiciu moral exprimat prin suferinţe, umilinţe, înjosiri şi stres continuu. A mai indicat că urmare a imposibilităţii realizării altor contracte, zădărnicirea testărilor clinice şi de laborator ale preparatului la tratarea maladiei HIV/SIDA i-a fost violat dreptul garantat de art.1 al Protocolului nr.1 la CEDO.

Cere reclamantul, repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile; constatarea culpei Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în distrugerea originalelor documentelor prezentate pentru înregistrarea preparatului „Primi-stimulin-3” şi pentru admiterea preparatului „Primi- 4 stimulin-6” la investigaţiile clinice şi ca urmare a împiedicării valorificării proprietăţii intelectuale; încasarea de la Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi/sau Guvernul Republicii Moldova în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 322 024 dolari SUA ce constituie valoarea brevetului de invenţie nevalorificat, 25 000 000 dolari SUA venitul ratat şi prejudiciul moral în mărime de 250 000 lei (f.d.3-6 Vol.I).

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14 februarie 2014 a fost respinsă cererea lui Petrov Andrei privind repunerea în termenul de înaintare a cererii de chemare în judecată, fiind respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripţie acţiunea depusă de Petrov Andrei împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Departamentului de executare şi Oficiului de Executare Centru cu privire la repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, încasarea prejudiciului material şi moral.

Prin decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2014 a fost admis apelul declarat de Petrov Andrei, s-a casat hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chişinău din 14 februarie 2014, fiind emisă o nouă hotărâre de respingere a acţiunii ca neîntemeiată. La 09 octombrie 2014 Petrov Andrei a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârilor judecătoreşti şi emiterea unei noi hotărâri de admitere a pretenţiilor integral. În susţinerea recursului s-a indicat că, concluziile instanţelor judecătoreşti sunt în contradicţie cu materialele pricinii, fiind încălcate şi aplicate eronat normele de drept material.

În acest sens susţine că instanţa de apel eronat a ajuns la concluzia că motivul neexecutării hotărârii judecătoreşti este neprezentarea documentelor necesare reautorizării preparatului „Primi-stimulin-3”, deoarece Agenţia Medicamentului este obligată să asigure păstrarea documentelor prezentate la autorizarea anterioară şi nu poate fi obligat de a elabora al treilea pachet de documente pentru a obţine reautorizarea preparatului, care nu a suportat modificări în componenţă, a parametrilor de calitate specificate în metodologia de control.

Menţionează că în calitate de autor al preparatului nu a delegat dreptul de a exploata invenţia altor persoane, inclusiv SA „Farmaco”, care în baza contractului efectua doar înfiolarea şi ambalarea preparatului, iar cererea de înregistrare a fost depusă de el, cu achitarea taxei de autorizare, fiindu-i eliberat certificatul doar după prezentarea dovezii că producerea va fi efectuată de un producător care dispune de autorizaţia respectivă în domeniu din care considerent a ales colaborarea cu SA „Farmaco”. 5 Indică că instanţele judecătoreşti nu au dat apreciere faptului că prin ordinul Ministerului Sănătăţii nr.195 din 30 iunie 2004 a fost anulat certificatul de înregistrare nr.4155 din 25 iunie 1999 şi exclus preparatul „Primi-stimulin-3” din Nomenclatorul de Stat al Medicamentelor, fără a fi informat şi cu toate că a înaintat cerere de reautorizare a preparatului, care se afla la examinare la Comisia Agenţiei Medicamentului.

Consideră că instituţiile de stat vizate în cadrul procesului civil dat urmează să execute hotărârea judecătorească şi să restabilească situaţia care a existat pînă la încălcarea dreptului său la valorificarea proprietăţii intelectuale. În conformitate cu art. 434 al. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. La materialele cauzei lipsesc probe în confirmarea recepţionării deciziei integrale a instanţei de apel de către recurent. Astfel, recursul se consideră depus în termen. Judecînd recursul declarat de către Petrov Andrei împotriva deciziei date în apel, în limitele invocate în recurs şi în baza referinţei depuse de către intimatul Guvernul Republicii Moldova, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 14 februarie 2014 cu restituirea pricinii la rejudecare în prima instanţă din următoarele considerente. În conformitate cu art.445 alin. (1) lit.c1) CPC, instanţa, după ce judecă recursul este în drept, să admită recursul şi să caseze integral decizia instanţei de apel şi hotărîrea primei instanţe, trimiţînd pricina spre rejudecare în prima instanţă doar în cazul în care a constatat încălcarea sau aplicarea eronată a normelor de drept procedural specificate la art. 432 alin. (3) lit. d) şi f). La solicitarea participanţilor la proces, instanţa de recurs poate trimite pricina spre rejudecare în prima instanţă în cazul prevăzut la art. 432 alin. (3) lit. b). În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit.d) CPC, se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

Reţine instanţa de recurs că Petrov Andrei s-a adresat cu prezenta acţiune împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Departamentului de executare şi Oficiului de Executare Centru, solicitând repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile; constatarea culpei Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale în distrugerea originalelor documentelor prezentate pentru înregistrarea preparatului „Primi-stimulin-3” şi pentru admiterea 6 preparatului „Primi-stimulin-6” la investigaţiile clinice şi ca urmare a împiedicării valorificării proprietăţii intelectuale; încasarea de la Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi/sau Guvernul Republicii Moldova în beneficiul lui prejudiciul material în mărime de 322 024 dolari SUA ce constituie valoarea brevetului de invenţie nevalorificat, 25 000 000 dolari SUA venitul ratat şi prejudiciul moral în mărime de 250 000 lei.

Conform art. 2 alin. (1) al Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătoreşti, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti poate adresa în instanţă de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări şi repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condiţiile stabilite de prezenta lege şi de legislaţia procesuală civilă.

Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a delegat atribuţii de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătoreşti se repară de către stat. Оrganul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiţiei. În conformitate cu art. 183 al.(2) lit.c) CPC, pregătirea pricinii pentru dezbaterile judiciare include şi stabilirea componenţei participanţilor la proces şi implicarea în proces a altor persoane. În acest context, încă în faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare actele judecătorului vor fi îndreptate la soluţionarea problemei intervenirii în proces a coreclamanţilor, copîrîţilor, intervenienţilor.

Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie consideră că prima instanţă urma să soluţioneze problema intervenirii în proces în calitate de copîrît a Ministerului Justiţiei în cazul în care în pricină a fost înaintată cerinţa privind constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile. Astfel, din considerentele menţionate şi avînd în vedere faptul că, s-a constatat încălcarea normelor de drept procedural, şi anume că prima instanţă nu a soluţionat problema intervenirii în proces a Ministerului Justiţiei, organul care reprezintă statul în instanţă de judecată pe această categorie de cauze, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 14 februarie 2014, cu restituirea pricinii în prima instanţă spre rejudecare. 7 La rejudecarea pricinii, prima instanţă urmează să ţină cont de cele menţionate şi reexaminând pricina, să emită o hotărâre legală şi întemeiată, respectînd dreptul părţilor la un proces echitabil. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c1) CPC, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Petrov Andrei. Se casează decizia Curţii de Apel Chişinău din 24 iulie 2014 şi hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chişinău din 14 februarie 2014, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petrov Andrei împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova, Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Departamentului de executare şi Oficiului de Executare Centru cu privire la repunerea în termen, constatarea violării dreptului la valorificarea proprietăţii intelectuale, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil şi la un recurs efectiv prin tergiversarea şi neexecutarea hotărârii judecătoreşti irevocabile, încasarea prejudiciului material şi moral, cu restituirea pricinii la rejudecare la Judecătoria Buiucani mun. Chişinău. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Preşedintele şedinţei, judecătorul Iulia Sîrcu Judecătorii Tamara Chişca-Doneva Ion Druţă Iuliana Oprea Valentina Clevadî 8